Klaus Werner Iohannis continua sa incalce Constitutia, chiar si dupa ce Curtea Constitutionala a precizat cu putere general obligatorie ca desemnarea unui prim ministru de catre Presedintele Republicii se face doar pe baza indiciilor potrivit carora persoana avuta in vedere poate coagula o majoritate parlamentara pentru obtinerea votului de incredere. Numai astfel criza produsa prin demiterea guvernului ca urmare a adoptarii unei motiuni de cenzura poate fi depasita. Caci guvernele sunt formate de Parlament, sub controlul politic exclusiv al caruia si raman, iar nu de Presedinte. Cel din urma are doar rolul de a facilita incheierea cu bine a procedurii, prin sondajele si bunele sale oficii prealabile, menite a permite stabilirea unei ipoteze de succes, supusa spre validare legislativului.

Desemnarea ca prim ministru a unei persoane despre care se stie sau se poate presupune cu maxima probabilitate ca, in lipsa majoritatii parlamentare de sustinere, nu poate obtine votul de incredere, nu rezolva criza, ci o adanceste sau o amorseaza si de aceea reprezinta o frauda constitutionala. Presedintele nu are dreptul sa impinga tara in criza guvernamentala si in incertitudine administrativa, pentru a-si oferi astfel pretextul de a dizolva un Parlament care nu ii place si a impune alegeri anticipate din care spera ca prin frauda electorala (constand nu numai in deturnare de voturi, ci si in manipularea mediatica a electoratului) sa extraga un legislativ obedient.

Numitul Florin Catu nu a primit doar un vot de neincredere la un loc cu guvernul Orban I, ci si un refuz de vot de incredere individual si personalizat, in calitate de ministru propus pentru a intra in compunerea guvernului Orban II; iar aceasta cu numai cateva zile inaintea desemnarii ca premier. Avem aici dovada indubitabila a improbabilitatii ca Florin Catu, in calitate de prim ministru desemnat, sa poata forma o majoritate parlamentara pentru sustinerea unui nou guvern PNL.

Dispunand de aceasta proba, Klaus Werner Iohannis a facut totusi nominalizarea, dinnou cu intentia vadita de a provoca o criza, iar nu de a o rezolva. Evident, proiectul provocarii de alegeri anticipate nu a fost parasit. De altfel, in conferinta sa de presa, Presedintele a spus doar, cu nedisimulat regret, ca „sansa” alegerilor inainte de termen s-a diminuat, dar nu si ca el ar fi renuntat la idee. Prin urmare si aceasta nominalizare este neconstitutionala.

De aceea, PSD poate sesiza iarasi CCR, sau, in baza considerentelor deciziei CCR referitoare la nominalizarea neconstitutionala a lui Ludovic Orban, poate refuza sa declanseze procedura de aprobare a guvernului Catu, asteptand o nominalizare serioasa, facuta cu buna credinta in respectul literei si spiritului Constitutiei.

In plus, se poate trece (ba chiar trebuie sa se treaca) la suspendarea Presedintelui Iohannis. Ce poate fi mai grav decat incalcarea repetata cu rea credinta a Constitutiei, in scopul clar asumat de a se genera instabilitate politica in tara?

Pe perioada de suspendare, Presedintele interimar (Presedintele Senatului) va putea declansa procedura formarii unui guvern in conditiile observarii stricte a dispozitiilor legii fundamentale, desemnand o persoana care ofera indicii rezonabile privind sustinerea sa de catre o majoritate parlamentara posibil de mobilizat. Constructia acestei majoritati si sondarea fezabilitatii ei, in mod firesc trebuie sa plece de la partidul care detine majoritatea mandatelor parlamentare, fie ea si relativa. In consultarile cu partidele parlamentare, mediatorul constitutional suprem trebuie sa afle nu numai ce propunere de prim ministru are fiecare, ci mai ales carei persoane desemnate din alt partid ar fi gata sa ii acorde increderea; si doar in acest context sa incurajeze formarea unei majoritati cat mai apropiate de respectul principiilor democratice verificate la urne, de valorile consacrate constitutional si de asteptarile populare.

Daca, totusi, un guvern Catu ar fi supus procedurii parlamentare de investire si nu ar primi votul de incredere al Parlamentului, aceasta ar fi prima incercare esuata de formare a unui nou executiv, dupa demiterea guvernului Orban, si faptul nu ar fi suficient spre a se trece la alegeri anticipate. Pentru dizolvarea Parlamentului sunt necesare doua incercari esuate; iar esecul consta numai intr-un vot negativ acordat de plenul celor doua Camere. Parlamentul trebuie sa refuze prin vot, de-a lungul a cel putin doua luni, de cel putin doua ori consecutiv, acordarea increderii (cele doua conditii fiind cumulative), pentru ca imposibilitatea subsecventa de formare a guvernului sa poata fi apreciata ca o situatie de blocaj ce nu poate fi rezolvata decat prin rechemarea poporului la urne.

Guvernul Orban II nu a ajuns la votul de incredere intrucat desemnarea premierului a fost neconstitutionala. Daca acum, PSD nu va asigura cvorumul la votul pentru guvernul Catu, invocand neconstitutionalitatea acestei numiri, se va putea considera ca nici acesta nu a cazut la vot si, pana cand va fi cvorum, situatia va ramane inghetata.

Desigur, nici aceasta nu ar fi o situatie normala din punct de vedere constitutional. Partidele parlamentare pot respinge formarea unui anumit guvern prin vot, iar nu prin boicot. Provocarea unei crize prin boicot, de asta data, pentru a evita alegerile anticipate, este, de principiu, tot neconstitutionala. Ea nu poate fi acceptata ca regula de conduita parlamentara.

Acum, insa, boicotul ar fi raspunsul la un conflict juridic de natura constitutionala provocat de Presedinte si chiar proba perfecta a existentei acestui conflict, deosebit de grav prin consecintele lui. Iar cand este vorba despre apararea Constitutiei, vorba din batrani, care spune ca cel mai destept cedeaza, nu se aplica. (Chiar daca, din calcul electoralist, PSD s-ar bucura de ramanerea la putere a unui executiv ilegitim, incompetent si impopular.)

Remediul imposibilitatii de a forma guvernul nu poate fi, in atari circumstante, dizolvarea Parlamentului si nici obligarea parlamentarilor sa refuze prin vot acordarea increderii unui guvern nascut din frauda constitutionala (asa cum o doreste PNL, pentru a scapa de raspunderea guvernarii inainte de alegeri, si Klaus Iohannis, pentru a ajunge la alegeri inainte de erodarea dramatica a PNL), ci demiterea Presedintelui intrucat el este cel care refuza respectarea Constitutiei prin fortarea formarii unui guvern care nu are si nu poate avea sprijinul majoritatii parlamentare. In fapt, in momentul de fata, Constitutia Romaniei este suspendata. Iar asta se petrece prin efectul unei lovituri de stat data de Klaus Werner Iohannis.

Toate acestea se pot face cu o singura conditie: ca PSD sa nu fie doar sectia din Soseaua Kiseleff a partidului unic iohannist, membru al Internationalei corporatiste a serviciilor secrete.