26 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

PROBLEME CU LEGEA ONORARIILOR – Presedintele AMR Braila, judecatorul Bogdan Nicolau, cere Inaltei Curti si Avocatului Poporului sa atace la CCR legea prin care instantelor le este interzisa cenzurarea din oficiu a onorariilor: „Incalca principiul contradictorialitatii procesului civil si implicit dreptul la un proces echitabil... Instituie un privilegiu in favoarea uneia dintre parti... Nu prevede o procedura de solutionare a cererii de reexaminare... E incalcata autoritatea de lucru judecat”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

15 April 2024 13:23
Vizualizari: 2571

Judecatorul Bogdan Nicolau (foto) – vicepresedinte al Tribunalului Braila si presedintele filialei judetene a Asociatiei Magistratilor din Romania – a trimis vineri, 12 aprilie 2024, adrese catre Avocatul Poporului Renate Weber si catre presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu, solicitandu-le sa atace la Curtea Constitutionala a Romaniei proiectul de lege prin care instantelor le este interzis sa mai cenzureze din oficiu onorariile avocatilor, magistratii putand face acest lucru doar la cererea partilor interesate.



Ne referim la initiativa legislativa a senatorilor Robert Cazanciuc (PSD) si Daniel Fenechiu (PNL), care marti, 9 aprilie 2024, a primit votul final in Camera Deputatilor (click aici pentru a citi).

Judecatorul Bogdan Nicolau acuza ca aceasta lege incalca urmatoarele pasaje din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 4: „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie” (in ceea ce priveste cerinta de calitate a legii: claritate si previzibilitate);

- art. 16 alin. 1: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

- art. 21 alin. 3: „Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”;

- art. 126 alin. 1: „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”;

- art. 129: „Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.


Lipsa de criterii in lege


Seful AMR Braila sustine ca actul normativ incalca principiul contradictorialitatii procesului civil si implicit dreptul la un proces echitabil. Caz concret: daca o parte solicita judecata in lipsa sau pur si simplu nu se prezinta la proces, nu va putea pune concluzii pe cuantumul onorariului platit de partea adversa. Asadar, va fi nevoita sa-l plateasca integral daca va pierde procesul.

Acelasi act normativ obliga instantele sa motiveze reducerea onorariului de avocat prin raportare la criteriile prevazute de legislatia profesiei de avocat. Totusi, legea nu indica expres acele criterii, atrage atentia judecatorul Nicolau.

De asemenea, legea permite ca dispozitia de cenzurare a onorariului sa fie atacata doar de catre partea al carei avocat este vizat de aceasta masura. Totusi, daca onorariul ramane unul disproportionat chiar si dupa aceasta taiere, partea adversa nu va putea ataca dispozitia instantei.


Incalcarea autoritatii de lucru judecat


In fine, legea prevede ca dispozitia de cenzurare a onorariului sa poata fi atacata cu reexaminare. Problema este ca aceasta reexaminare poate fi introdusa chiar si impotriva unor hotarari judecatoresti definitive – ceea ce incalca autoritatea de lucru judecat. In plus, actul normativ nu prevede un termen de declarare a reexaminarii si nici motive de nelegalitate a hotararii judecatoresti definitive, cum se intampla in cazul cailor extraordinare de atac.


Prezentam principalul pasaj din adresa presedintelui AMR Braila catre Avocatul Poporului si ICCJ:


Prin art. I pct. 1 din Proiectul de lege astfel adoptat, s-a dispus modificarea art. 30 alineatul (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, text care va avea urmatorul cuprins:

'Art. 30.- (1) Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau. In fata instantei, onorariul contractat intre avocat si client este prezumat ca fiind unul proportional in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat in aceasta'.

Prin art. II. al Proiectului de lege, a fost modificat articolul 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sens in care alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

'(2) Instanta va reduce, la cererea partii interesate, partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este platit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama de circumstantele cauzei. Motivarea masurii se va raporta la criteriile prevazute de legislatia profesiei de avocat pentru stabilirea onorariului. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau. In acest caz, masura reducerii cheltuielilor va fi atacata odata cu fondul, iar in cazul hotararilor supuse recursului, precum si celor definitive, cu reexaminare, cererea urmand a fi solutionata de un alt complet al instantei respective'.

Consideram ca modificarile legislative ce urmeaza a fi trimise la promulgare:

ignora dreptul fundamental la un proces echitabil, incalcand astfel art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului;

ignora cerinta de calitate a legii, avand un caracter neclar, imprevizibil, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie;

incalca prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie, art. 126 alin. 1 si totodata art. 1 alin. 4 si art. 129 din Constitutie,

pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare:

I. Scopul modificarilor legislative este acela de a interzice instantelor dreptul de a aprecia din oficiu asupra rezonabilitatii si proportionalitatii cheltuielilor de judecata constand in onorariul de avocat, obligand instantele de judecata sa prezume ca onorariul este unul proportional in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat.

In noua reglementare, reducerea onorariului avocatului se poate dispune doar la cererea partii interesate, in conditiile in care dispozitiile art. 452 C.pr. civila raman neschimbate, dovada cheltuielilor de judecata putand fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei. In practica, in mod constant avocatii depun dovada cheltuielilor de judecata constand in onorariul de avocat cu ocazia dezbaterilor, iar in situatia in care partea adversa lipseste la acel termen (a solicitat judecarea cauzei in lipsa sau pur si simplu nu se prezinta), va fi pusa in imposibilitatea de a cunoaste pretentiile partii adverse si de a putea formula cerere de reducere a onorariului de avocat. Intr-o astfel de situatie, nici instanta de judecata nu va mai putea dispune reducerea onorariului, fiind obligata sa prezume caracterul proportional al acestuia.

Consideram ca se incalca astfel principiul contradictorialitatii procesului civil si implicit dreptul la un proces echitabil.

Pe de alta parte, in numeroase decizii, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat caracterul constitutional al dispozitiilor art. 451 alin. 2 din Codul de procedura civila, consacrand, prin considerentele deciziilor astfel pronuntate, inclusiv necesitatea acordarii dreptului instantelor de a aprecia asupra proportionalitatii si rezonabilitatii onorariului de avocat.

Prin DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 451 alin. (2) teza intai din Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 606 din 21 iunie 2022, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:

'12. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca a mai analizat constitutionalitatea textului de lege criticat, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33, Curtea a retinut ca prerogativa instantei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocatial convenit, prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse, este necesara, de vreme ce respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica, daca a cazut in pretentii, ceea ce presupune, in mod necesar, ca acesta sa ii fie opozabil. Or, opozabilitatea sa fata de partea adversa, care este tert in raport cu conventia de prestare a serviciilor avocatiale, este consecinta insusirii sale de instanta prin hotararea judecatoreasca prin al carei efect creanta dobandeste caracter cert, lichid si exigibil.13. Prin aceeasi decizie, Curtea a constatat ca prevederile textului de lege criticat indeplinesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate, instituind criterii clare prin raportare la care instanta de judecata poate reduce, motivat, partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, apreciind asupra proportionalitatii acestora in raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia ori cu activitatea desfasurata de avocat. Mai mult, asa cum prevede expres textul de lege criticat, masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau'.

'15. Totodata, prin Decizia nr. 760 din 22 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 27 februarie 2019, Curtea a mai retinut (paragraful 18) ca posibilitatea instantei de a interveni in sensul modificarii partii din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatului este justificata de necesitatea certificarii ca acestea reprezinta sume de bani reale, necesare si avand caracter rezonabil, in raport cu natura activitatii efectiv prestate de catre avocat, cu atat mai mult cu cat exista pericolul exercitarii abuzive a dreptului subiectiv civil de a pretinde despagubiri pentru fapta ilicita constand in promovarea unei actiuni judiciare neintemeiate. In acest sens este, de altfel, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotararile din 26 mai 2005 sau 21 iulie 2005, pronuntate in cauzele Costin impotriva Romaniei, paragraful 43, si, respectiv, Strain si altii impotriva Romaniei, paragraful 87, potrivit careia un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor decat in masura in care se stabilesc realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al cuantumului lor.

16. Cu privire la cheltuielile de judecata, C.E.D.O. are o jurisprudenta bine stabilita prin care a apreciat ca in temeiul art. 41 din Conventie, pot fi rambursate doar cheltuielile in privinta carora s-a stabilit ca au fost intr-adevar efectuate, ca au fost necesare si rezonabile (Hotararea din cauza de Hohenzollern (de Romania) impotriva Romaniei, par. 59 publicata pe https://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123458)'.

Si C.J.U.E. are o jurisprudenta clar stabilita cu privire la cheltuielile de judecata, prin care a apreciat ca, in temeiul art. 138 alin. 1 si art. 144 lit. b) din Regulamentul de Procedura al Curtii de Justitie, pot fi rambursate doar cheltuielile in privinta carora s-a stabilit ca au fost efectuate in legatura cu procedura in fata Curtii si, pe de alta parte, la cele care au fost necesare in acest scop, instanta Uniunii avand competenta nu de a stabili onorariile datorate de parti propriilor avocati, ci de a determina valoarea pana la care aceste remuneratii pot fi recuperate de la partea obligata la plata cheltuielilor de judecata (Cauza C-451/10 P-DEP- France Télévisions/TF1, pct. 17 si pct. 19, publicata pe https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=125303&pageIndex=0&doclang=fr&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=6740713).

Ca urmare, interzicerea dreptului instantelor de a aprecia din oficiu asupra rezonabilitatii si proportionalitatii cheltuielilor de judecata constand in onorariul de avocat ignora dreptul fundamental la un proces echitabil, incalcand astfel art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, si totodata incalca art. 126 alin. 1) din Constitutie.

II. Prin modificarile aduse art. 451 alin. 2 Cod procedura civila, instantele vor fi obligate sa motiveze reducerea onorariului de avocat prin raportare la criteriile prevazute de legislatia profesiei de avocat pentru stabilirea onorariului, fara sa se prevada expres care sunt acele criterii si fara sa se faca o trimitere la dispozitiile legale avute in vedere la care ar trebui sa se raporteze instantele.

Din acest punct de vedere, norma este una total neclara si imprevizibila.

Prin Deciziile nr. 1 din 11 ianuarie 2012 (Publicata in M.Of. nr. 53 din 23 ianuarie 2012) si nr. 494 din 10 mai 2012 (Publicata in M.Of. nr. 407 din 19 iunie 2012), Curtea Constitutionala a retinut ca 'orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite cerinte calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat'.

In conditiile expuse, consideram ca textul de lege nu intruneste exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si este incompatibil cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor prevazut de art. 1 alin. 5 din Constitutie'.

III. In continuare, va rugam sa observati ca in forma adoptata de Parlament, art. 451 alin. 2 C.pr.civila instituie o cale de atac speciala indreptata impotriva hotararilor judecatoresti supuse recursului, precum si celor definitive, denumita 'reexaminare'.

a) Calea de atac va putea fi declarata doar de partea careia i s-au redus cheltuielile de judecata constand in onorariul de avocat, nu si de partea adversa pentru ipoteza in care este obligata printr-o hotarare definitiva la plata unor cheltuieli de judecata, inclusiv a unui onorariu de avocat disproportionat si nerezonabil.

Consideram astfel ca textul instituie un privilegiu in favoarea uneia dintre partile litigiului, fara sa existe motive obiective si rationale, ceea ce contravine prevederilor art. 16 din Constitutie.

In ceea ce priveste principiul egalitatii, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 244 din 20 aprilie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 551 din 27 mai 2021, paragraful 24, a retinut ca, potrivit jurisprudentei sale, principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

Asadar, nesocotirea principiului egalitatii in drepturi are drept consecinta neconstitutionalitatea privilegiului sau a discriminarii care a determinat, din punct de vedere normativ, incalcarea principiului. Curtea a constatat ca, potrivit jurisprudentei sale, discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept (Decizia Curtii Constitutionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).

In schimb, privilegiul se defineste ca un avantaj sau o favoare nejustificata acordata unei persoane / categorii de persoane; in acest caz, neconstitutionalitatea privilegiului nu echivaleaza cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor / categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Asadar, Curtea a retinut ca sintagma 'fara privilegii si fara discriminari' din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constitutie priveste doua ipoteze normative distincte, iar incidenta uneia sau alteia dintre acestea implica, in mod necesar, sanctiuni de drept constitutional diferite, astfel cum s-a aratat mai sus.

b) Textul de lege nu prevede o procedura de solutionare a cererii de reexaminare, termenul de exercitare, motivele pentru care se poate formula o astfel de cerere, solutiile ce pot fi pronuntate, ci doar faptul ca reexaminarea va fi solutionata de un alt complet al instantei respective.

Prin Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 (Publicata in M.Of. nr. 307 din 5 aprilie 2006) Curtea Constitutionala a considerat ca 'Principiul accesului liber la justitie consacrat prin textul citat din Legea fundamentala implica, intre altele adoptarea de catre legiuitor a unor reguli de procedura clare, in care sa se prescrie cu precizie conditiile si termenele in care justitiabilii isi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la caile de atac impotriva hotararilor pronuntate de instantele de judecata'.

Practic, Curtea Constitutionala extragea, din principiul accesului liber la justitie, necesitatea ca regulile de procedura sa fie clare, astfel incat justitiabilii sa poata avea reprezentarea drepturilor lor procesuale. Pentru a extrage aceasta exigenta, Curtea Constitutionala trimitea la cauza Curtii Europene a Drepturilor Omului Rotaru impotriva Romaniei sau la Cazul Sunday Times contra Regatului Unit.

Prin aceeasi Decizie, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:

'In aceste conditii, judecatorul este constrans sa stabileasca el insusi, pe cale jurisprudentiala in afara legii, adica substituindu-se legiuitorului, regulile necesare pentru a se pronunta asupra recursului cu judecarea caruia a fost investit, incalcand astfel dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie privind separatia puterilor.

Pe de alta parte, partile nu au un reper sigur al termenului in care pot sa atace cu recurs hotararea pronuntata de instanta de contencios administrativ in prima instanta, ceea ce face ca accesul lor la justitie pe calea exercitarii caii de atac prevazute de lege sa fie incert si aleatoriu, adica limitat.Astfel, datorita impreciziei sale, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 contravine si prevederilor art. 21 alin. (1) si ale art. 129 din Constitutie'.

In mod evident, considerentele retinute de CCR mai sus expuse sunt direct aplicabile si modificarilor adoptate de Parlament in privinta art 451 alin.2 din Codul de procedura civila, fiind incalcate prevederile art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (1) si art. 129 din Constitutie.

c) Prin instituirea caii de atac denumite 'reexaminare' impotriva unor dispozitii cuprinse in hotarari judecatoresti definitive, este incalcata autoritatea de lucru judecat, cu atat mai mult cu cat nu exista niciun termen in care cererea de reexaminare poate fi formulata, putand fi formulata oricand, chiar si dupa executarea dispozitiilor privind cheltuielile de judecata.

Pe de alta parte, calea de atac instituita prin aceste modificari legislative are caracterul unei veritabile cai extraordinare de atac, putand fi indreptata impotriva unor hotarari judecatoresti definitive, fara sa existe reglementate motive de nelegalitate pentru care o astfel de cale de atac ar putea fi promovata, textul adoptat de Parlament instituind practic posibilitatea unui alt complet al instantei respective sa reaprecieze cu privire la o dispozitie transata printr-o hotarare definitiva.

Nu in ultimul rand, textul de lege, in forma adoptata de Parlament, va permite reexaminarea unei decizii pronuntate in apel chiar si in situatia in care obiectul caii de atac l-a constituit dispozitia din sentinta referitoare la cuantumul nejustificat al onorariului de avocat la care apelantul a fost obligat.

Cu alte cuvinte, daca prin decizia pronuntata de instanta de apel se admite apelul, se schimba in parte sentinta si in rejudecare se dispune reducerea onorariului de avocat la care apelantul a fost obligat prin sentinta, intimatul va putea formula ulterior 'reexaminare', intrucat modificarea legislativa nu a prevazut ca aceasta cale de atac poate fi formulata doar in situatia reducerii onorariului de avocat solicitat pentru faza procesuala a apelului.

Practic, printr-o procedura incerta si oricand, intimatul va putea ataca cu 'reexaminare' decizia instantei de apel, iar completul care va solutiona aceasta cale de atac va putea desfiinta decizia anterioara, pronuntand o noua solutie.

In Decizia nr.141/2023 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 572 din data de 26 iunie 2023, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:

'19. Asadar, Curtea retine ca autoritatea de lucru judecat reprezinta un efect important al hotararii judecatoresti, avandu-si ratiunea in asigurarea stabilitatii si securitatii circuitului civil. Prin reglementarea autoritatii de lucru judecat se ingradeste posibilitatea repunerii ulterioare in discutie a aspectelor solutionate de o instanta judecatoreasca, pentru a se evita pronuntarea unor solutii contradictorii definitive cu privire la aceeasi cerere, consecinta fiind aceea a generarii incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de instantele judecatoresti.

20. Referitor la principiul securitatii/stabilitatii raporturilor juridice, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut in jurisprudenta sa ca dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, trebuie sa se interpreteze in lumina preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data de catre instante in mod definitiv oricarui litigiu sa nu mai fie rejudecata (Hotararea din 6 iunie 2005, pronuntata in Cauza Androne impotriva Romaniei, sau Hotararea din 7 octombrie 2009, pronuntata in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei, paragraful 99).

21. In jurisprudenta sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 323 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 743 din 28 august 2018, paragraful 14, Curtea a retinut ca principiul potrivit caruia, dupa pronuntarea hotararii, judecatorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai ca nu incalca prevederile Constitutiei, ci, dimpotriva, reprezinta o componenta esentiala a ideii de justitie, a asigurarii autoritatii de lucru judecat si a ocrotirii drepturilor procesuale ale partilor, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autoritatii lucrului judecat (res judicata) se coroboreaza cu regula ca, odata pronuntata hotararea definitiva, misiunea judecatorului care a participat la judecata se incheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care tine de ordinea publica, pronuntarea hotararii are si efect de desistare a instantei, iar judecatorul care s-a pronuntat nu poate reveni asupra parerii sale in respectiva cauza, cu mentiunea ca partilor le ramane posibilitatea de a cere doar indreptarea greselilor materiale care s-ar strecura in hotarare'”.


* Cititi aici cele doua adrese (identice) catre AVP si ICCJ

Comentarii

# Bravo domnule Magistrat! date 15 April 2024 15:32 -83

JUDECATOR ADEVARAT! RESPECTELE MELE!

# Mantu date 15 April 2024 17:02 +28

Nemulțumirea personajului care a făcut sesizarea are ca motivație faptul ca s-ar încălca principiul contradictorialității procesului civil. Două întrebări avem pentru distinsul președinte AMR: 1. Știe domnul ca pentru soluționarea litigiului în care se solicită cheltuielile de judecată se citează atât partea care a pierdut, cat și partea care a câștigat, fiind respectat principiul contradictorialității? 2. Este oare respectată independența judecătorului față de părți în situația formulării din oficiu a unor cereri de sesizare a ICCJ și a Avocatului Poporului? Mai putem vorbi de imparțialitate?

# dezacord date 15 April 2024 18:22 +102

As propune,in virtutea principiului contrdictorialitatii,ca si avocatii sa poata face demersuri pentru diminuarea salariilor nesimtite ale judecatorilor.S-ar infaptui si principiul egalitatii in fata legii,nu ?

# Io date 15 April 2024 20:26 +61

Daca o parte care nu are bani pentru un avocat si nici nu se pricepe sa conteste o chitanta varata pe sub nas de catre avocat, in ultimile secunde inainte de inchiderea dezbaterilor, poate plati cat nu face tot procesul ?

# maxtor date 19 April 2024 05:45 0

judecatorilor "din oficiu" le trebuiesc ingaduite multe,neingradite,dl. judecator are dreptate,argumentul MORAL e chiar aici,"daca o parte solicita judecata in lipsa sau pur si simplu nu se prezinta la proces, nu va putea pune concluzii pe cuantumul onorariului platit de partea adversa." -evident ca in larg e vb. de ORICE CONCLUZII pe care partea (oricare dintre ele) nu vrea sa le enunte,nu le cunoaste(!) sau nu considera oportun la un moment dat sa le foloseasca(exceptii de ordine publica...),JUDECATORUL e cel care trebuie sa aiba atitudinea activa;constitutional proiectul incalca chiar "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii." IN PRIMA TEZA! la obiect: nu confundati titularul cu reprezentantul! (onorariul SE TAXEAZA,proiectul face din avocat un jecmanitor in favoarea tertilor)

# maxtor date 19 April 2024 05:56 0

sintem pt. un sistem de taxare in justitie lax;numai pentru ca au si o valoare simbolica taxele trebuie abolite;sa spunem asa:actualmente orice taxa sau pretentie se poate raporta la cuantuumul taxei de recuzare - un sutar- e frumos? referitor la "din oficiu" -cu "defect de caracter" orice MANIFESTARE "din oficiu" a judecatorului poate fi socotit ca "avaind continut juridic", sa mai scriem?

# maxtor date 19 April 2024 07:04 0

"Judecătorii sunt independenţi ..." -oug80 si procedura il transforma pe judecator in agent fiscal,agent al Guvernului,incalcarea separatiei fara dar si poate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 17.04.2024 – Coldea si-a facut implant. Pont pentru DNA

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva