2 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RECURSUL IN CASATIE, ARMA DIN MANA PROCURORULUI – Inalta Curte a admis sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 438 alin. (1) pct. 8 CPP privind formularea unui recurs in casatie atunci cand "in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal". Avocatul Eugen Iordachescu: "Singurul participant la procesul penal care poate promova o cale extraordinara de atac in vederea indreptarii unei astfel de erori este procurorul... Nu este respectat principiul egalitatii armelor"

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

8 January 2023 15:54
Vizualizari: 4786

 

Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala, care prevad ca "hotararile sunt supuse casarii" atunci cand "in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal", dupa ce avocatul Eugen Iordachescu (foto 2) a solicitat instantei supreme sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei motivat de faptul ca, in forma actuala, textul de lege aduce atingere dreptului la un proces echitabil, nu respecta principiul egalitatii armelor si mai mult, plaseaza procurorul intr-o pozitie de avantaj fata de persoana condamnata.



Avocatul Eugen Iordachescu a formulat la Inalta Curte o exceptie de neconstitutionalitate a disp.art. 438 alin. (1) pct. 8 CPP prin care a criticat faptul ca prin modul in care a fost reglementat textul de lege nu a fost atins scopul dorit de legiuitor, "reglementarea fiind defectuoasa, de natura sa aduca atingere dreptului la un proces echitabil, dreptului la liberul acces la justitie, dreptului la aparare si egalitatii cetatenilor in fata legii".

De altfel, avocatul Iordachescu a subliniat ca cererea de sesizare a CCR este admisibila cu atat mai mult cu cat inclusiv insasi Curtea Constitutionala a stabilit, prin Decizia nr. 453/2020, faptul ca reglementarea art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala poate face obiectul unei viitoare analize de neconstitutionalitate raportat la lipsa reglementarii printre cazurile de recurs in casatie a situatiei in care in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal.


Concret, avocatul Iordachescu a aratat in exceptia sa, sustinuta la ICCJ de avocatul Andrei Iordachescu (foto 1 centru) si redactata de avocatele Ioana Zorila (foto 1 stanga) si Diana Ples (foto 1 dreapta) din cadrul societatii de avocatura Iordachescu si Asociatii, ca prevederile art. 438 CPP fac referire doar la situatiile in care in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal, fara a lua in calcul si situatie in care "in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal": "Prin faptul ca acest caz a fost omis din cuprinsul dispozitiilor art. 438 C. proc. pen., se aduce atingere dreptului la un proces echitabil din perspectiva egalitatii de arme".


Or, analizand situatia actuala, in prezent singura parte din procesul penal care ar putea promova calea extraordinara de atac a recursului in casatie este procurorul care poate invoca in fata instantei faptul ca "s-a analizat in mod gresit o cauza de incetare a procesului penal, iar rezultatul acestei analize eronate a fost favorabil inculpatului", situatie in care procurorul ar avea dreptul de a cere sanctionarea persoanei deferite justitiei.


Ca atare, puncteaza avocatul Iordachescu in exceptia de neconstitutionalitate admisa de Inalta Curte, aplicarea legii in aceasta maniera conduce la ingradirea nejustificata a liberului acces la justitie a justitiabilului: "In momentul de fata si in contextul juridic actual, nu se mai poate promova o cale extraordinara de atac raportat la existenta unor probe (inca din cursul procesului) din care rezulta fara niciun dubiu incidenta unei cauze de incetare a procesului penal".


Redam in continuare pasaje din Exceptia de neconstitutionalitate ridicata in fata Inaltei Curti de catre avocatul Eugen Iordachescu:

"In aceasta situatie, raportat la natura juridica a caii extraordinare de atac a recursului in casatie (fiind o cale de atac de anulare), apreciem ca gresita pronuntare a instantei de apel cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal, poate si trebuie sa fie analizata/remediata de catre inalta Curte de Casatie si Justitie pe calea recursului in casatie. (...)

Motive de neconstitutionalitate

1. Conform expunerii de motive a Codului de procedura penala, „recursul in casatie urmareste asigurarea unei practici unitare la nivelul intregii tari. Prin intermediul acestei cai extraordinare de atac, a carei solutionare este numai in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este analizata conformitatea hotararilor definitive atacate cu regulile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres si limitativ prevazute de lege.”

Astfel, constatam ca ceea ce s-a dorit prin reglementarea acestei cai extraordinare de atac a fost crearea unei modalitati prin care sa poata fi sanctionata o hotarare data cu nerespectarea dispozitiilor legale. Discutam aici despre hotarari definitive care au fost date cu nerespectarea regulilor de drept, fara a se putea face aprecieri asupra faptelor sau a probelor administrate in cauza.

Cu toate acestea, consideram ca prin modul in care s-a reglementat acest text de lege nu s-a atins scopul dorit de legiuitor, reglementarea fiind defectuoasa, de natura sa aduca atingere dreptului la un proces echitabil, dreptului la liberul acces la justitie, dreptului la aparare si egalitatii cetatenilor in fata legii.

2. Astfel, textul de lege criticat prevede ca sunt supuse casarii hotararile prin care in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal, textul nefacand referire si la situatia opusa, cea in care in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal. Or, consideram ca, prin faptul ca acest caz a fost omis din cuprinsul dispozitiilor art. 438 C. proc. pen., se aduce atingere dreptului la un proces echitabil din perspectiva egalitatii de arme.

Practic, motivul concret care sta la baza acestui caz de recurs in casatie este reprezentat de aprecierea gresita a cauzelor de incetare a procesului penal. In fapt, analizand modul in care se regaseste reglementarea la momentul actual, constatam ca daca s-a apreciat in mod gresit asupra cauzelor de incetare a procesului penal, singurul participant la procesul penal care poate (raportat si la interesele participantilor) promova o cale extraordinara de atac in vederea indreptarii unei astfel de erori este procurorul. Mai exact, daca se constata ca s-a analizat in mod gresit o cauza de incetare a procesului penal, iar rezultatul acestei analize eronate a fost favorabil inculpatului, atunci se poate promova calea de atac a recursului in casatie, astfel incat acesta sa poata fi sanctionat.

Cu toate acestea, in caz contrar, in situatia in care cauza de incetare a fost analizata in mod gresit, iar exercitarea caii extraordinare de atac ar fi favorabila inculpatului, constatam ca legea nu mai permite promovarea acesteia. Or, intr-o astfel de situatie nu se poate admite ca inculpatul are posibilitatea rezonabila de a-si prezenta punctul de vedere in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de acuzare.

Mai mult, scopul acestei cai extraordinare de atac este acela de a indrepta erorile grave de drept comise odata cu judecarea apelului. In mod evident, situatia in care in mod gresit nu s-a constatat incetarea procesului penal reprezinta o eroare grava, eroare pentru care trebuie sa existe un remediu. Este de neacceptat ca o persoana sa fie condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni pentru care in mod normal aceasta nu poate fi trasa la raspundere si, cu toate acestea, sa nu existe posibilitatea legala ca hotararea prin care s-a dispus acest lucru sa fie atacata. Astfel, raportandu-ne si la scopul pentru care a fost creata aceasta cale de atac, in contextul in care apreciem ca nu este posibila promovarea recursului in casatie si in situatia inversa (cand in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal), am fi in prezenta unui formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurii.

Prin urmare, modul de reglementare al art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. aduce atingere dreptului la un proces echitabil, avand in vedere ca nu este respectat principiul egalitatii armelor. O astfel de reglementare, in mod evident, plaseaza condamnatul intr-o pozitie de dezavantaj fata de partea adversa.

In aceeasi ordine de idei, consideram ca excluderea posibilitatii de a formula recurs in casatie in situatia in care in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal aduce atingere dreptului condamnatului de a avea un acces efectiv la justitie. Pentru a exista acces la justitie se impune ca recurentul sa beneficieze de o posibilitate concreta de a contesta un act ce constituie o ingerinta in drepturile sale, insa aceasta reglementare restrictioneaza in mod nejustificat posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului in casatie intr-o situatie in care impotriva acestuia s-a pronuntat o hotarare vadit nelegala care produce consecinte grave.

Intr-adevar, „dreptul la acces la justitie nu poate fi, in niciun caz, un drept absolut. Ca orice libertate ea poate suferi limitari din partea puterii de stat, cu scopul salvgardarii altor interese, precum drepturile si libertatile altora, principiul securitatii raporturilor juridice etc. (...)

Totusi, limitari aplicate de catre stat nu pot fi admise daca restrang accesul la justitie de o maniera sau pana la un punct in care acest drept este atins chiar in substanta sa. Cu alte cuvinte, limitarile accesului la justitie se conciliaza cu prevederile art. 6 doar in masura in care ele vizeaza un scop legitim si exista raport de proportionalitate intre mijloacele utilizate de catre stat si scopul vizat de catre acesta” [Radu Chirita - Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Comentarii si explicatii, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2008, p. 158 – 159].

Astfel, in situatia de fata, nu putem discuta despre o limitare a dreptului la acces la justitie in vederea respectarii principiului securitatii raporturilor juridice. Din contra, consideram ca rezultatul obtinut este exact contrar, nu putem discuta despre o securitate a raporturilor juridice in masura in care se aduce atingere in mod flagrant dreptului la un proces echitabil. Totodata, nu putem discuta despre o proportionalitate intre mijloacele utilizate de catre stat si scopul vizat de catre acesta din moment ce scopul recursului in casatie este acela de a crea posibilitatea de a ataca o hotarare vadit nelegala, insa, cu toate acestea, modul de reglementare ofera aceasta posibilitate numai in situatia in care procedura are un rezultat care sa fie in defavoarea inculpatului.

3. In mod aparent, intr-o astfel de situatie am putea fi in prezenta unui caz de

contestatie in anulare, respectiv cel prevazut la art. 426 lit. b) C. proc. pen.. Cu toate acestea, la o analiza in concreto se poate constata faptul ca exista numeroase cazuri in care o astfel de eroare nu poate fi indreptata pe calea contestatiei in anulare. In acest context, aratam faptul ca potrivit dispozitiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen. in interpretarea data acestora prin Decizia nr. 10 din 29.03.2017, pronuntata de Inalta Curtea de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, acest caz de contestatie in anulare nu poate fi invocat in masura in care instanta de apel a dezbatut si analizat incidenta cauzei de incetare a procesului penal. Astfel, in masura in care o cauza de incetare a procesului penal a fost avuta in vedere si analizata de catre instanta de control judiciar, care a constatat in mod eronat faptul ca aceasta nu este incidenta in cauza, practic nu mai este posibila promovarea unei cai extraordinare de atac pentru acest motiv.

Prin urmare, in aceste conditii, este evident faptul ca ne aflam in prezenta unei ingradiri nejustificate a liberului acces la justitie, in conditiile in care, in momentul de fata si in contextul juridic actual, nu se mai poate promova o cale extraordinara de atac raportat la existenta unor probe (inca din cursul procesului) din care rezulta fara niciun dubiu incidenta unei cauze de incetare a procesului penal.

Cu privire la acest aspect s-a exprimat Curtea Constitutionala a Romaniei prin Decizia nr. 453/2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., in interpretarea data acestora prin Decizia nr. 10 din 29.03.2017 pronuntata de Inalta Curte de Castie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala. Astfel, in considerentele deciziei antementionate, Curtea a statuat:

„31. Asa fiind, invocarea de catre persoana condamnata a unei cauze de incetare a procesului penal, care ar fi existat la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive de condamnare si asupra careia instanta de apel s-a pronuntat – si nu doar a incidentei in cauza in care persoana a fost condamnata a unei cauze de incetare a procesului penal asupra careia instanta de apel a omis sa se pronunte – presupune o critica a rationamentului judiciar facut de instanta de apel cu privire la cauza de incetare a procesului penal invocata de persoana condamnata, cauza analizata cu prilejul solutionarii apelului, si implicit, o reevaluare a fondului cauzei, prin invocarea unei cai extraordinare de atac, ceea ce ar transforma contestatia in anulare intr-un apel deghizat.

32. Avand in vedere diferentele dintre calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare si cea a recursului in casatie, Curtea retine ca o asemenea greseala juridica (constand in faptul ca instanta s-a pronuntat gresit cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal) ar putea fi indreptata, eventual, pe calea recursului in casatie, aceasta fiind calea de atacat prevazuta de legiuitor in scopul indreptarii erorilor de drept comise cu prilejul judecarii apelului. Spre deosebire de aceasta, incidenta unei cauze de incetare a procesului penal asupra careia instanta de apel a omis sa se pronunte va fi invocata pe calea contestatiei in anulare, care are ca scop indreptarea unor erori de procedura care nu au putut fi inlaturate pe calea apelului.

33. Curtea retine insa ca ipoteza invocata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu se regaseste in prezent, printre cazurile in care poate fi invocat recursul in casatie, intrucat art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala vizeaza, in mod expres, doar ipoteza dispunerii in mod gresit a incetarii procesului penal, nu si solutia simetrica a gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal.

Reglementarea acestei din urma solutii ar putea constitui obiectul unei viitoare interventii legislative a Parlamentului asupra prevederilor art. 438 din Codul de procedura penala sau ar putea face obiectul unei viitoare analize de constitutionalitate a dispozitiilor legale anterior mentionate.

34. Prin urmare, Curtea retine ca omisiunea instantei de a se pronunta asupra unei cauze de incetare a procesului penal poate face obiectul caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare, prev. la art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, pe cand, solutia gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal, in situatia in care instanta, in mod eronat, a constatat lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal nu face obiectul de reglementare al textului criticat. Cu toate acestea, avand in vedere natura institutiei recursului in casatie, gresita pronuntare a instantei cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal este necesar a fi reglementata la art. 438 din Codul de procedura penala."

Subliniem faptul ca, autoritatea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care aceasta se sprijina: „Intrucat toate considerentele unei decizii sprijina dispozitivul acesteia, Curtea Constitutionala constata ca autoritatea de lucru judecat si caracterul obligatoriu al solutiei se rasfrange asupra tuturor considerentelor deciziei." (a se vedea, in acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52).

Prin urmare, inclusiv Curtea Constitutionala a stabilit, prin Decizia nr. 453/2020, faptul ca reglementarea art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala poate face obiectul unei viitoare analize de neconstitutionalitate raportat la lipsa reglementarii printre cazurile de recurs in casatie a situatiei in care in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal.

4. Suplimentar, mentionam ca in privinta cazului de recurs in casatie prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 11 se prevede ca: „Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:

(...) 11. nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata.”

Astfel, in alte cazuri de recurs in casatie similare este prevazuta si situatia inversa, fiind astfel posibila pronuntarea unei solutii atat in favoarea, cat si in defavoarea recurentului, in asa fel incat sa nu se aduca atingere dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, avand in vedere faptul ca exista astfel de diferente intre modalitatile de reglementare ale cazurilor de recurs in casatie, nu este respectata nici egalitatea cetatenilor in fata legii. Apare ca fiind lipsit de ratiune ca doua persoane care se afla in situatii identice – respectiv impotriva acestora s-au pronuntat hotarari prin care s-au analizat in mod gresit cauze care inlatura raspunderea penala/executarea pedepsei – sa aiba parte de un tratament diferit.

Asadar, prin faptul ca textul omite sa includa printre cazurile de recurs si cel in care in mod gresit nu s-a dispus incetarea procesului penal, se incalca intr-o maniera flagranta principiul egalitatii cetatenilor in fata legii.

***

Avand in vedere toate aceste aspecte, va solicitam, in mod respectuos, constatarea admisibilitatii exceptiei de neconstitutionalitate, fiind indeplinite conditiile art. 29 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 47/1992 si, pe cale de consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 sa dispuneti sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in vederea judecarii exceptiei".

Comentarii

# Gica contra sistemului date 8 January 2023 18:14 +294

Cetățenii infractori au numai drepturi. Mai ales cei cu bani mulți, de furat, ca au cu ce plății avocații. Iar un asemenea text de lege care ar permite recursul în casație pentru eroarea de a nu se constata încetarea procesului penal ar fi numai buna, la încasat onorarii grase, acum pe deciziile 297/2018 și 358/2022. Justiție pe cașcaval, pe mult cașcaval, după mai bine de 10 ani în care nimeni nu a observat neconstituționalitatea textului de lege în cauza. Asa Dreptate, mai rar întâlnești.

# Abc date 9 January 2023 12:12 +34

Dar cazul de recurs in casatie prev de art 438 alin. (1) pct. 7 CPP (inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevăzută de egea penală) nu ar trebui sa fie reglementat și în sens invers? pentru a fi accesibil si procurorului?! Cand inculpatul a fost achitat (în baza art. 16 lit. b teza I) pentru o fapta care este prevăzută de legea penală? Desigur, aici se pare că nu se mai pune problema egalității de arme.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 1.02.2023 – CSM schimba regulamentul pentru numirea sefilor

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva