6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REFORMA SEFEI AMR – Proiectul pentru CSM al judecatoarei Andreea Ciuca, presedinta CA Targu Mures: avize CSM pe proiecte de acte normative doar dupa consultarea cu instantele, preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la CSM, renovarea sediilor de instante, normarea muncii, securitatea financiara a magistratilor si proceduri disciplinare mai riguroase. CSM trebuie sa propuna MJ proiecte legislative privind drepturile salariale ale magistratilor, dupa consultarea curtilor de apel

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

29 March 2022 19:30
Vizualizari: 3887

Lumea Justitiei prezinta in premiera proiectul de candidatura la Consiliul Superior al Magistraturii elaborat de catre judecatoarea Andreea Ciuca (foto), presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania si a Curtii de Apel Targu-Mures.



In primul rand, sefa AMR doreste ca Parlamentul si Guvernul sa ia mai in serios procedura de obtinere a unui aviz din partea CSM pentru proiectele de legi si de ordonante de urgenta, acordandu-i Consiliului un timp suficient pentru ca si CSM, la randul lui, sa poata obtine puncte de vedere din partea curtilor de apel. Consultarea curtilor de apel este necesara si atunci cand Consiliul Superior al Magistraturii doreste sa-i propuna ministrului Justitiei proiecte legislative privind drepturile salariale ale magistratilor.

In al doilea rand, judecatoarea insista pe imbunatatirea infrastructurii, prin renovarea sediilor de instante si construirea unora noi.

Securitatea financiara a magistratilor este alt punct din proiectul Andreei Ciuca, sefa CA Targu Mures pledand pentru preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la CSM.

Nici normarea muncii nu este neglijata, judecatoarea Andreea Ciuca mentionand atat necesitatea unei distribuiri mai echitabile a cauzelor, in functie de complexitatea lor, cat si finalizarea auditarii sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor si implementarea la nivel national a asistentului de judecator.

Prezentam textul complet al proiectului de candidatura elaborat de catre presedinta AMR Andreea Ciuca:

„Proiect privind principalele obiective pe care mi le asum in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii

Candidat,

judecator dr. Andreea Ciuca

 

Abrevieri:

CCJE – Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni; CCR – Curtea Constitutionala a Romaniei; CEDO – Conventia Europeana a Drepturilor Omului; CEPEJ – Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei; CF – cartea funciara; CM – Comitetul de Ministri al Consiliului Europei; CSM – Consiliul Superior al Magistraturii; CJUE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene; IJ – Inspectia Judiciara; INM – Institutul National al Magistraturii; ICCJ – Inalta Curte de Casatie si Justitie; MFP – Ministerul Finantelor Publice; MJ Ministerul Justitiei; MO – Monitorul Oficial al Romaniei; OMJ – ordinul ministrului justitiei; PICCJ – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; ROIIJ – Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 1375/2015.

Motto: „Rolul judecatorului nu poate fi subestimat niciodata”[1].

„Cred ca prima datorie a unei societati este justitia”[2].

 

I. De ce candidez

 

Stimati colegi,

„Pentru orice lucru este o clipa prielnica si vreme pentru orice indeletnicire de sub cer (...), vreme este sa taci si vreme este sa graiesti”[3].

Alegerea de a candida nu a fost una simpla si nici nu a venit de la sine. Inainte de calitatea de demnitar, puterea de decizie si reprezentare, sa fii membru al Consiliului Superior al Magistraturii inseamna responsabilitate, asumare, curaj, echilibru, respect, altruism. Insa nu ca precepte teoretice, cuvinte mari ori principii lesne de afirmat – prin generozitatea lor –, ci ca fel de a fi, in cariera profesionala, fata de colegi, fata de statutul judecatorului, fata de valorile si nevoile justitiei - ca serviciu public -, prin acte si fapte, prin argumente sustinute. Exercitiul indestulator al acestor elemente de caracter – cu suisuri si coborasuri, cu greseli si omisiuni inerente – trebuie sa fie chezasia ca, odata ajuns in CSM, judecatorul nu va uita cum este sa fii judecator si ca va gasi modalitatea prin care sa pastreze contactul cu colegii ce l-au desemnat sa le reprezinte drepturile si interesele legitime.

Am avut ocazia de a alege sa ma angajez sau nu cu o intensitate considerabila in practica acestor atribute. Ca judecator cu functii de executie (la Judecatoria Targu-Mures, la Tribunalul Mures, la Curtea de Apel Targu-Mures) si de conducere (presedinte al Tribunalului Mures, iar, ulterior, dupa aproape un deceniu si jumatate, al Curtii de Apel Targu-Mures), ca membru al Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), apoi, ca vicepresedinte si ca presedinte, m-am raportat la lege, ca orice judecator, dar, prin felul meu de a fi, am simtit nevoia sa ma implic de multe ori in actiuni menite sa faca auzita vocea indreptatita a judecatorilor, pe plan intern si international, din respect pentru profesie, pentru colegi si pentru oameni – cei carora li se adreseaza actul de justitie. Am avut sansa de a invata de la adevarati profesionisti ai dreptului, precum si sansa de a fi alaturi de lideri curajosi ai judecatorilor.

Sa fii membru al Consiliului Superior al Magistraturii inseamna sa ai experienta, care sa-ti potenteze buna-credinta, oferindu-ti alternative de analiza, perspective, chibzuinta in luarea deciziilor. Ma refer la o experienta care nu a ramas incremenita in formule si tipare vechi, ci a tinut pasul cu evolutia sistemului judiciar, a societatii, cu specificul relatiilor interumane. Adica, o experienta ca judecator, cu toate provocarile – deloc usoare – pe care aceasta profesie ti le pune inainte. Si, in plus, o experienta in functia de conducere, ce constituie un avantaj, prin exercitiul punctual al atributiilor manageriale, cu toate problemele diferite si complexe pe care acestea le includ.

La judecatorie am solutionat cauze atat in materie civila, cat si penala, dat fiind ca nu existau sectii distincte, cu toate ca numarul efectiv al judecatorilor permitea luarea unei astfel de masuri. Volumul de munca era coplesitor, iar legislatia in continua schimbare nu facea decat sa agraveze situatia. In mod regretabil, acestea au ramas constante ale activitatii judecatorului, peste ani si in toate nivelurile ierarhice ale instantelor. Ca urmare a rezultatului obtinut la concursul organizat de Ministerul Justitiei si Ambasada Republicii Franceze in Romania, am urmat cursurile Scolii Nationale de Magistratura din Paris (18 luni), pe care le-am absolvit cu calificativul „excelent”. Intr-o vreme in care, la noi, puterea executiva, prin Ministerul Justitiei, avea cuvant greu in cariera judecatorilor si autoritatea presedintilor de instanta era exacerbata – mai cu seama prin modalitatea de exercitare efectiva a atributiilor de catre (unii dintre) acestia –, formarea initiala la scoala franceza a fost o reala sansa pentru a-mi confirma ca abordarea profesiei de judecator intr-o maniera deschisa nu inseamna rabat de la aplicarea legii, iar autoritatea conducatorului instantei, ce se cuvine a fi respectata, nu inseamna nici exclusivitate, nici valoare imuabila.

La tribunal am facut parte din sectia civila, avand si calitatea de judecator sindic, intr-o perioada dificila in care, frecventa sedintelor de judecata era de 2-3 pe saptamana, iar, in materia falimentului, jurisprudenta de-abia se contura. Apoi, ca presedinte de tribunal[4], m-am confruntat cu lipsa acuta a resurselor umane (judecatori, grefieri, personal conex si contractual), insa prin demersurile repetate si argumentate pe care le-am facut in perioada mandatului s-a ajuns la o majorare a schemelor aprobate cu 31 de posturi, numarul celor ocupate crescand cu 86 (la tribunal si la judecatoriile din aria de competenta), iar procentul de ocupare a schemei atingand cifra de 97%. Completurile de judecata au dobandit o componenta stabila la tribunal, a fost infiintata sectia comerciala si de contencios administrativ, au fost reorganizate compartimentele cu publicul, au fost amenajate noi sali de judecata, au fost regandite planificarile in sedintele de judecata, au fost detensionate relatiile dintre conducerea instantei si colegii judecatori, dintre conducere si grefieri. M-am implicat direct in procesul de informatizare a instantei, prin dotarea cu echipamente IT si cu 11 aplicatii informatice, registrele instantei au fost transferate in format electronic. Au fost organizate o serie de seminare/intalniri/conferinte interne si internationale. M-am preocupat nemijlocit de crearea, la Judecatoria Targu-Mures, a unui model al biroului CF, astfel cum era conceput de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 7/1996 (inclusiv informatizare totala), preluat de Ministerul Justitiei si extins in tara, apreciat de reprezentantii Bancii Mondiale.

In perioada mandatului meu de presedinte, Tribunalul Mures a fost desemnat ca instanta pilot in cadrul Programului PHARE 98 pentru crearea in justitie a conditiilor institutionale de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, expertii straini facand vizite la instanta, analizand intreaga organizare, purtand discutii cu judecatorii si intocmind rapoarte. Prin scrisoarea oficiala care a insotit primul raport, a fost apreciat excelentul spirit al echipei de judecatori si s-a exprimat admiratia pentru toate calitatile pe care le reuneam in exercitarea functiei de presedinta a tribunalului, iar in raportul propriu-zis au fost evidentiate cunostintele mele profesionale si faptul ca acestea au dat intalnirilor o mare precizie, aducand, dincolo de necesara si prealabila informare, interesante comparatii cu privire la organizarea instantelor[5]. In cel de-al doilea raport, avand ca principal obiectiv verificarea modului de organizare a sectiilor si a compartimentelor instantei, a fost apreciata specializarea judecatorilor, organizarea distincta a sectiilor, respectarea principiului continuitatii[6], fiind subliniat aportul meu in scopul eficientizarii activitatii. De asemenea, au fost apreciate starea imobilului care releva o recenta renovare perfect reusita si o curatenie impecabila, indicatiile simple, accesibile tuturor, care permiteau orientarea cu mare usurinta a justitiabililor, modalitatea de organizare a biroului CF din cladire (apartinand judecatoriei), fluxul cererilor si rapiditatea rezolvarii acestora, fiind numita „organizare perfecta” care asigura excelente conditii de munca grefierilor si permite a se face fata, intr-o ambianta decenta, celor 300-350 de cereri zilnice[7]. In concluzia raportului s-a notat: „presedinta a reusit sa organizeze cel mai bine posibil, fata de suprafata de care dispune, toate serviciile si mai ales cel de carte funciara si cel al grefei, pentru ca acestea sa-si indeplineasca functiile in cea mai eficienta maniera posibila. Doamna presedinta contribuie, astfel, la imbunatatirea considerabila a imaginii justitiei romane”[8].

Sunt judecator la Curtea de Apel Targu-Mures din luna martie 2010, la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal[9], solutionand cauze atat mai materiile comerciala, respectiv litigii cu profesionisti, cat si faliment, precum si in materia contenciosului administrativ si fiscal. In perioada aprilie 2013 – iulie 2017, m-am straduit, in calitate de presedinte de sectie, sa intocmesc planificarile de sedinta si sa organizez activitatea in asa fel incat, in conditiile resurselor umane neindestulatoare, sa existe o repartizare echilibrata a volumului de munca ce releva un grad vadit de incarcare a judecatorilor si a completurilor de judecata[10]. Am conceput si redactat toate lucrarile cuprinzand temele pentru intalnirile de invatamant profesional, precum si toate minutele intrunirilor de invatamant profesional (cu prezentarea argumentelor pentru diferitele opinii exprimate) si am acordat atentie constanta dialogului cu colegii in demersul de unificare a practicii judiciare, in primul rand cu privire la completurile sectiei si, totodata, pe cat a fost posibil, cu privire la jurisprudenta instantelor din aria de competenta a curtii de apel. In prezent, ma aflu la al doilea mandat de presedinte al instantei si cred in continuare ca, dincolo de intermitentele imanente, comunicarea clara si consistenta, onorarea promisiunilor, respectul, increderea, buna-credinta, actiunile substantial fundamentate, nepracticarea „dublei masuri”, indeplinirea atributiilor in mod deschis constituie cai ce le dau colegilor posibilitatea sa inteleaga ce si de ce se intampla, sa fie si sa se simta implicati nu numai in activitatea de judecata, pe care o desfasoara in mod direct, potrivit competentelor legale, ci si in activitatea administrativ-jurisdictionala a instantei, fara, insa, ca aceasta implicare sa constituie o povara.

Schimbarea structurii sectiilor instantei, vacantarea unor posturi, ca urmare a fluctuatiei judecatorilor si personalului auxiliar de specialitate, accentueaza insuficienta resurselor umane. Pentru diminuarea acestui efect, am facut eforturi, impreuna cu conducerile sectiilor, in scopul reconfigurarii modalitatii de organizare, in asa fel incat, cu resursele umane disponibile, sa nu se amplifice durata procedurilor judiciare[11], sa nu existe diferente evidente si cu titlu permanent in privinta volumului de munca. Pentru ca situatia fluctuatiei resurselor umane sa nu duca la cronicizarea urmarilor negative, a fost necesara formularea argumentata si in timp util a propunerilor catre colegiul de conducere al instantei, fie pentru desfiintarea unor completuri de judecata, fie pentru modificarea componentei altora, ceea ce a presupus, insa, o redistribuire a volumului de activitate, insemnand, in mod evident, si o crestere a gradului de incarcatura pe judecator/complet, ca solutie pentru continuarea activitatii instantei fara deficiente si pentru mentinerea calitatii actului de justitie. Modificarea jaloanelor de organizare a activitatii sectiilor, pe baza necesitatilor impuse de fluctuatia judecatorilor, nu a fost realizata prin aplicarea stricta a unor precepte teoretice sau prin impunerea unor modele, ci pe baza dialogului cu judecatorii care, chiar daca a avut si momente oscilatorii, si-a probat eficienta.

In pofida repetatelor solicitari venite de la instante, una dintre marile probleme nerezolvate, ramasa la stadiu de incercare la nivelul CSM, o reprezinta stabilirea volumului optim de activitate. Fata de aceasta situatie, am facut demersuri concrete pentru a obtine macar o reflectare apropiata de realitate, din perspectiva statistica, a activitatii curtii de apel si instantelor din aria de competenta. Astfel, m-am preocupat de identificarea si gruparea deficientelor aplicatiei informatice ECRIS, conlucrand cu specialistul IT-sef, cu primul grefier, cu grefierii-sefi de sectie, cu grefierul-statistician, demersurile fiind facilitate de faptul ca obiectivele tinand de identificarea si corectarea acestor deficiente – in masura posibilitatilor – au constituit o preocupare importanta si in perioada in care am avut calitatea de presedinte de sectie. Totodata, am facut sesizari concret motivate cu privire la aceste deficiente, propunand anumite solutii[12], si am aratat ca distorsionarile se manifesta pe doua paliere: a) deficiente tinand de obstacole in operarea anumitor date in forma ceruta de dispozitiile legale si regulamentare; b) deficiente care deformeaza rezultatele activitatii instantei si, prin urmare, gradul de performanta. In mod regretabil, aceste probleme punctual explicate in rapoartele de activitate si in raspunsurile la chestionarele transmise de CSM si completate in EMAP, cu privire la colectarea datelor necesare redactarii raportului privind starea justitiei, probleme sustinute de mine si cu ocazia unei serii de intalniri, atat cu reprezentantii MJ, cat si ai CSM, nu au avut rezonanta necesara pentru a declansa o procedura efectiva de corectare.

Curtea de Apel Targu-Mures este instanta pilot in cadrul proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instante judecatoresti”, implementat de CSM. Incepand cu data de 1 ianuarie 2021, la instanta functioneaza un numar de 8 experti in implementare - asistenti ai judecatorului. Este un proiect in care cred si in care m-am implicat direct, constant si efectiv pentru ca vine sa atenueze gradul de incarcatura pe judecator, prin preluarea, de catre asistentii judecatorului, a unor atributii non-juridice, cronofage. Experienta derularii proiectului timp de peste un an, activitatile desfasurate de asistentii judecatorului si consecintele pozitive ale acestora, in concordanta cu obiectivele proiectului, au confirmat concluzia exprimata de CCJE, potrivit careia asistentii judecatorului pot reprezenta un instrument important de degrevare a judecatorilor de sarcinile non-juridice, pentru a urgenta activitatea in instante si a reduce intarzierile si, de asemenea, pentru a-i ajuta sa pregateasca hotarari de o calitate superioara[13].

M-am ocupat in mod direct, atat in calitate de coautor, cat si de coordonator, de elaborarea numarului 4/2019 al Revistei Romane de Jurisprudenta, editata de Universul Juridic, ce cuprinde spete comentate si jurisprudenta celor trei sectii ale Curtii de Apel Targu-Mures, precum si articole scrise de unii dintre judecatorii instantei.

Implementarea si dezvoltarea aplicatiilor informatice „Info dosar” si „TDS”[14] tine de imbunatatirea comunicarii, transparentei, accesului la justitie, asigurand, totodata, decongestionarea si fluidizarea activitatii in arhive si creand premisele pentru desfasurarea cu celeritate a judecarii cauzelor. De asemenea, partile pot transmite online documente la dosar, cu rapiditate si fara sa se deplaseze la sediul instantei (cereri de chemare in judecata, cereri de exercitare a cailor de atac, cereri de probatiune, intampinare, raspuns la intampinare, note scrise, alte inscrisuri pe care le considera relevante pentru exercitarea drepturilor procesuale sau inscrisuri solicitate de instanta ori depuse ca urmare a masurilor dispuse in cauza de catre completul de judecata). Din aceasta perspectiva, aplicatia informatica „Info dosar” si-a dovedit utilitatea si chiar necesitatea in perioada starii de urgenta si a starii de alerta.

Asadar, activitatea curtii de apel si a instantelor din aria de competenta a continuat in modalitatea recomandata de Asociatia Europeana a Judecatorilor[15], adica prin intermediul mijloacelor electronice, situatie evident facilitata de utilizarea aplicatiei informatice privind dosarul electronic. Totodata, presedintele Asociatiei Europene a Judecatorilor mentiona, ca modalitate de continuare a activitatii instantelor, in perioada starii de urgenta, sistemul de videoconferinta, in cauzele in care aveau calitatea de parti persoane custodiate in penitenciare. Aceasta modalitate a fost folosita de noi cu atat mai mult cu cat, la Curtea de Apel Targu-Mures, Tribunalul Mures si Judecatoria Targu-Mures, sistemul de videoconferinta in cauzele penale a fost pus in aplicare de la finele anului 2019, ca efect al unei serii de intalniri intre conducerile instantelor si penitenciarului, urmate de masuri concrete si de corectiile necesare pentru a putea fi aplicate. Dosarul electronic da si posibilitatea partilor sa studieze actele dosarului prin utilizarea parolei ce le este alocata in acest scop si comunicata anterior primului termen de judecata. Totodata, judecatorii au posibilitatea de a consulta dosarul electronic, prin accesarea aplicatiei informatice, pe baza parolei alocate fiecaruia, de catre specialistul IT-sef . Pentru ca aceasta masura sa aiba finalitate efectiva, cu respectarea regulilor de protectie a bazei de date, am urmarit si am reusit sa asigur, cu sprijinul managerului economic, achizitionarea de laptopuri pentru fiecare judecator de la curtea de apel si de la instantele din aria de competenta.

Sa fii membru CSM inseamna sa fii si sa ramai preocupat de statutul judecatorului, sub toate aspectele sale, ca reverberatie a independentei pe care esti chemat sa o garantezi, in calitate de membru al unui organ colegial ce a fost investit constitutional cu aceasta competenta. Independenta financiara a judecatorului – componenta importanta a independentei judecatorului, ca esenta a conceptului de „tribunal independent”, consacrat de art. 6 paragr. 1 CEDO –, a fost afirmata si reafirmata in documentele internationale la care Romania este parte. Cu certitudine, independenta justitiei este o valoare fundamentala a statului de drept, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetatenilor de a beneficia de garantiile fundamentale ale unui proces echitabil[16]. In privinta drepturilor salariale, CCJE a subliniat ca remunerarea judecatorilor trebuie sa fie corespunzatoare cu rolul si responsabilitatile acestora si trebuie protejata prin prevederi legale specifice impotriva diminuarilor[17].

Punerea in aplicare a drepturilor salariale ale judecatorilor, personalului auxiliar de specialitate, contractual, conex si ale functionarilor publici de la Curtea de Apel Targu-Mures si de la instantele din aria de competenta, astfel cum sunt prevazute de lege si stabilite prin hotarari judecatoresti, a constituit o preocupare insemnata pentru care am alocat timp si energie, cu rezultate reale pentru statutul judecatorului si al personalul instantelor. Demersurile fundamentate pentru respectarea drepturilor salariale ale judecatorilor facute inca din anii 2002-2003, mi-au adus oprobiul conducerii MJ si solicitarea ferma de a renunta la orice procedura de punere in aplicare a hotararilor judecatoresti definitive, pentru judecatorii si personalul auxiliar de la Tribunalul Mures si de la instantele din aria de competenta. Nu am cedat, iar procedura si-a urmat cursul.

Judecatorul, fie ca solutioneaza cauze sau isi exercita atributiile de presedinte de instanta, trebuie sa respecte legea, autoritatea de lucru judecat sau puterea de lucru judecat a hotararilor[18]. Materia drepturilor salariale nu face exceptie. Un conducator de instanta, ca, de altfel, orice conducator al unei autoritati ori institutii publice, nu poate ignora hotararile judecatoresti atunci cand emite acte administrative. Problema drepturilor salariale ale judecatorilor este veche si a fost intretinuta prin inechitatile propagate prin legile succesive de salarizare. Cu ocazia fiecarei legi-cadru in materie s-a anuntat public inlaturarea inechitatilor, obiectiv care, insa, nu a fost atins. Nu este nici normal, nici legal ca judecatori de la instante de acelasi nivel ierarhic, avand aceeasi vechime si indeplinind aceleasi atributii legale, sa aiba salarii diferite. Tine de vointa si implicarea ordonatorului principal de credite pentru a inlatura aceasta stare de lucruri. Atunci cand vorbim public despre drepturile salariale ale judecatorilor avem tendinta de a trece cu vederea tocmai ceea ce legiuitorul, ca reflexie a documentelor internationale la care Romania este parte si a deciziilor CCR, a statuat, si anume ca stabilirea drepturilor judecatorilor se face tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de judecator, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege si urmareste garantarea independentei si impartialitatii[19]. Avem tendinta de a trece cu vederea si amplul regim al interdictiilor si incompatibilitatilor ce se aplica judecatorului, afirmat ca atare in jurisprudenta CCR. Nu am pretins niciodata si nu voi afirma ca in justitie totul este perfect, ca suntem infailibili, ca nu avem neajunsuri ce trebuie corectate sau deficiente ce trebuie eliminate. Insa, pentru astfel de situatii exista parghii si proceduri specifice, exista raspundere.

Sa fii membru CSM inseamna sa cunosti principalele probleme cu care se confrunta sistemul judiciar, din interior si din exterior, sa iti asumi efortul pentru cautarea cauzelor si/sau solutiilor la acestea, in masura competentelor ce-ti sunt date, sa vrei sa faci binele pentru ceilalti, cu valorile prin care acesta se defineste, caci adevarata masura dupa care se judeca orice putere este cat de bine a facut pe lume, nu dupa cat zgomot a facut[20]. „Voluntariatul”, de doua decenii, in calitate de membru, vicepresedinte si, apoi, presedinte AMR, mi-a creat perspectiva asupra problemelor sistemului judiciar, venite si/sau accentuate din interiorul ori din afara acestuia, mi-a adus obisnuinta unei priviri altruiste. Ca presedinte, m-am straduit sa continuu cu perseverenta eforturile deosebite pentru apararea principiilor si valorilor in care credem ca judecatori, facute de liderii acestei asociatii, domnul judecator Paul Florea – fost presedinte al Curtii Supreme de Justitie, doamna judecator Viorica Costiniu – presedinta de onoare a AMR, doamna judecator dr. Mona Maria Pivniceru – judecator CCR si doamna judecator dr. Gabriela Baltag – membru CSM. Am redactat numeroase lucrari si documente in care am argumentat detaliat demersurile facute, importanta acestora pentru independenta justitiei, organizarea judiciara, statutul judecatorilor si procurorilor, aplicarea principiilor statului de drept, calitatea actului de justitie, al carui destinatar este cetateanul.

Din rapoartele de activitate publicate in MO[21], chiar daca acestea nu pot cuprinde decat o sinteza a actelor si faptelor, se pot desprinde principiile si valorile pentru care am luptat, impreuna cu colegii mei. Doar cu titlu de exemplu, arat ca am obtinut: separarea atributiilor CSM referitoare la carierea judecatorilor si procurorilor – sustinuta si solicitata de AMR timp de un deceniu; eliminarea din Legea nr. 317/2004 a calitatii ministrului justitiei de titular al actiunii disciplinare fata de judecatori si procurori; necuprinderea in Legea nr. 317/2004 a propunerii referitoare la trecerea Inspectiei Judiciare sub autoritatea executivului (ministrului justitiei); nelegiferarea eliminarii unor avize conforme ale CSM in materii care intereseaza direct organizarea instantelor; neconditionarea accesului in magistratura de varsta si (cumulativ) de experienta intr-o profesie juridica; aplicarea procedurii examenului de promovare organizat pentru judecatori si in cazul personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor; sesizarea Curtii Constitutionale, de catre Avocatul Poporului, cu exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 681 (continand o noua abatere disciplinara ce consacra o raspundere obiectiva, afectand independenta judecatorilor si dreptul de acces la o instanta), introdus in Legea nr. 101/2016 prin OUG nr. 23/2020 si, apoi, declararea ca neconstitutionala a OUG nr. 23/2020, etc. De asemenea, am facut demersuri concrete privind, de pilda: respectarea legii si a hotararilor judecatoresti vizand drepturile salariale ale magistratilor; pensiile de serviciu ale magistratilor; raspunderea disciplinara, patrimoniala si penala a judecatorilor si procurorilor; procedura de admitere la INM si in magistratura; procedura de promovare la ICCJ; procedura si durata efectiva a detasarii judecatorilor la institutii/autoritati din afara instantelor judecatoresti; trecerea administrarii bugetului instantelor de la MJ la ICCJ sau la CSM; solicitarea publica adresata CSM, in scopul de a clarifica, o data pentru totdeauna, care sunt garantiile efective ale secretului deliberarii si ale verificarii legalitatii hotararilor judecatoresti numai prin caile de atac prevazute de lege – ca temelii ale independentei judecatorilor si justitiei intr-un stat de drept; critica modificarilor aduse legilor justitiei prin OUG nr. 7/2019 si modalitatea in care a fost adoptat actul normativ, etc.

Drumul nu a fost deloc usor, piedicile au fost numeroase, insa reusitele pe care le-am obtinut si chiar insuccesele pe care le-am trait m-au facut sa merg mai departe. Deschiderea la dialog, cu colegii, cu CSM si cu celelalte puteri, a insemnat expunerea, cu argumente intemeiate, atat a elementelor pozitive, de acceptat pentru sistemul judiciar si pentru magistrati, cat si a aspectelor inadmisibile, prin raportare la principiile statului de drept, la realitatea in care judecatorii si instantele isi desfasoara activitatea. Am continuat atitudinea pe care reprezentantii AMR au adoptat-o in mod constant, considerand ca este necesar sa isi exprime punctul de vedere cu privire la aspectele esentiale pentru statutul judecatorului, organizarea sistemului judiciar, independenta justitiei, actul de justitie. De aceea, am acceptat invitatiile formulate de puterea legislativa si executiva (in mod concret, de Parlament si MJ), participand la dezbateri, formuland observatii scrise si orale. Am considerat ca refuzul dialogului nu este benefic nici pentru sistemul judiciar, nici pentru magistrati si nici pentru cetatenii acestei tari.

Sa fii membru al CSM inseamna sa accepti ca nu poti avea rezultate importante decat prin lucrul in echipa, sa stii sa asculti si sa te faci ascultat, sa fii de acord sa cedezi, cand este nevoie, fara a face compromisuri cu privire la principiile si valorile in lipsa carora justitia nu este justitie. In acord cu art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, hotararile CSM se iau in plen sau in sectii, potrivit atributiilor care revin acestora. Asadar, activitatea „garantului independentei justitiei” se defineste printr-un tablou colegial. Este adevarat ca o asemenea realitate nu se deruleaza de la sine, fara dificultati, obstacole, discontinuitati, pana si nereusite. O butada celebra spune ca unde sunt doi juristi exista trei pareri. Trecand peste subtextul ironic al vorbei de spirit, parerile diferite sunt jaloane ale rationamentului in drept, cu nuantele pe care acesta le are – spre deosebire de rationamentul exact, bazat eminamente pe cifre, pe valori direct si nemijlocit masurabile. Problema in sine nu este emiterea unor opinii diferite pentru ca, din fericire, am trecut de vremea falsei unanimitati, ca regula impusa. Poate deveni, insa, o dificultate atunci cand una sau alta dintre pareri nu este definit argumentata, porneste de la premise evident eronate sau autorii ei nu sunt dispusi sub nicio forma la dialog ori respectiva opinie are potentialul de a aduce atingere independentei justitiei, cu toate componentele acestui concept – pornind de la statutul judecatorului, continuand cu organizarea judiciara si culmimand cu calitatea actului de justitie.

Ca judecator am, la fel ca noi toti, exercitiul colegialitatii. De-a lungul carierei nu am avut niciodata dificultati in a-mi indeplini atributiile legale in echipa, desi completurile colegiale din care am facut parte au fost numeroase si eterogene in componenta, prin raportare la varsta, experienta si formare profesionala – dar tocmai aceste elemente le-au adus, de multe ori, coeziunea. In plus, in calitate de presedinte de tribunal si, apoi, de curte de apel, nu puteam obtine reusitele pe care le-am redat concis daca gandeam si actionam izolat, daca nu eram interesata sa ascult si daca nu puteam sa ma fac ascultata. In acest context, dat fiind ca intre finele mandatului de presedinte de tribunal si inceputul mandatului de presedinte de curte de apel a trecut aproape un deceniu si jumatate, a trebuit sa ma adaptez schimbarilor in privinta stilului de munca in echipa, pe masura transformarilor ce au avut loc in acest rastimp. Un exercitiu semnificativ, din aceasta perspectiva, l-am avut in calitate de presedinte AMR pentru ca aria punctelor de vedere pe care a trebuit sa le adun laolalta si, apoi, sa le sustin in mod unitar si intotdeauna argumentat, a fost mai extinsa si mai variata, uneori pasional exprimata de colegi, lucru normal intr-o asociatie profesionala. Sunt constienta de faptul ca reprezentarea colegilor judecatori in calitate de membru al CSM difera, ca mijloace si modalitate, de reprezentarea in calitate de presedinte de asociatie profesionala. Insa, si intr-un caz si in altul, finalitatea este aceeasi, tinand de drepturile judecatorilor, de necesitatile sistemului judiciar, de dreptul la un proces echitabil.

Stimati colegi,

Cei dintre dumneavoastra care ma cunosc prin faptele mele stiu ca angajarea in a fi presedinte de curte de apel si presedinte de asociatie profesionala a insemnat devotament, foarte multe ore de munca, dorinta de a concretiza, pe cat posibil, si de a apara valorile in care credem ca judecatori, demersuri ce nu au fost lipsite de succese, insa si de riscuri, iar, uneori, de critici. Stiu ca asteptarile de la noul CSM sunt mari. Asa au fost intotdeauna. In pragul fiecaror alegeri ale membrilor CSM si eu, la fel ca dumneavoastra, am sperat ca urmatorul Consiliu va fi mai bun, va face mai mult sau altceva pentru sistemul judiciar, pentru judecatori si, implicit, pentru oameni. Nu neg lucrurile bune pe care le-a facut CSM in anterioarele componente. Nu am trecut cu vederea nici neajunsurile, pe care le-am relevat si criticat punctual. Nu pot sa va promit ca voi fi perfecta, fara cusur, nici ca nu voi face vreo greseala. Insa, prin prisma a ceea ce am reusit, ceea ce stiu si ma angajez sa fac, va pot promite ca nu candidez din dorinta oarba de putere si nici pentru a obtine o recunoastere profesionala, ca scop in sine – fiindca am cunoscut-o deja, sub diferite forme, in cariera mea. Si va mai pot promite ca voi avea buna-credinta, continuand sa muncesc cu aceeasi dedicare si constiinciozitate pentru a promova si apara drepturi si principii concrete, nu teoretice, iluzorii. Voi reda, in continuare, principalele obiective pe care mi le asum, in concordanta cu crezul si activitatea care ma recomanda.

 

II.     Independenta justitiei/independenta judecatorului ca premisa

 

1.        Conditie sine-qua-non a statului de drept si obligatie a CSM

 

Independenta justitiei constituie o conditie prealabila apararii statului de drept si garantarii fundamentale a unui proces echitabil[22], fiind necesar sa se reflecte la nivelul activitatii CSM in cele doua componente: independenta institutionala si independenta judecatorului.

Independenta instantelor este consacrata prin art. 126 alin. (1) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege[23]. Aceasta inseamna ca, in realizarea actului de justitie, judecatorii nu pot fi influentati de puterea executiva sau legislativa, independenta acestora neputand fi pusa in discutie sub niciun aspect. Curtea Constitutionala a precizat, in Decizia nr. 2/11 ianuarie 2012[24], ca independenta judecatorilor, atat din punct de vedere functional, in raporturile cu reprezentantii puterii legislativa si executiva, cat si personal, respectiv al statutului care trebuie sa i se acorde judecatorului prin lege, reprezinta o garantie destinata infaptuirii unei justitii independente, impartiale si egale, in numele legii[25].

De asemenea, independenta judecatorilor, ca premisa a statului de drept, este garantata constitutional. In conformitate cu art. 124 alin. (3) din Constitutie, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind, potrivit art. 133 alin. (1) din Constitutie, garantul independentei justitiei[26], rol constitutional pentru a carui realizare, Consiliul indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, asa cum se prevede in art. 134 alin. (4) din Constitutie. Totodata, conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, „Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor”.

CCJE a subliniat ca independenta judecatoreasca este o conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil. Judecatorii au sarcina deciziei finale asupra vietii, libertatilor, drepturilor, obligatiilor si proprietatii cetatenilor. Independenta acestora nu este o prerogativa sau un privilegiu in propriul lor interes, ci in interesul statului de drept si al celor care cauta si doresc infaptuirea justitiei[27].

In Carta Europeana cu privire la Statutul judecatorului – a carei valoare, asa cum s-a notat in Preambul, nu rezulta dintr-un statut formal pe care nu il are, ci din pertinenta si vigoarea pe care autorii au intentionat sa o dea continutului ei – s-a mentionat expres ca acest statut tinde sa asigure competenta, independenta si impartialitatea la care orice persoana se asteapta in mod legitim din partea jurisdictiilor si a fiecaruia sau fiecareia dintre judecatorii carora le este incredintata apararea drepturilor sale. El exclude orice dispozitiv sau procedura care ar putea periclita increderea in aceasta competenta, aceasta independenta sau aceasta impartialitate[28].

Recomandarea (2010)/12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la judecatori (independenta, eficienta si responsabilitatile) afirma, cu valoare de principiu, ca independenta individuala a judecatorilor este garantata de independenta sistemului judiciar in ansamblul sau. In acest sens, independenta judecatorilor este un aspect fundamental al statului de drept. Independenta judecatorului si a justitiei trebuie sa fie inscrise in Constitutie sau la cel mai inalt nivel legal posibil in statele membre, si sa faca apoi obiectul unor cu reguli mai specifice la nivel legislativ[29].

Obligatia constitutionala a CSM, de garantare a independentei justitiei, reflecta tocmai esenta acestei conditii proprii unui stat de drept. Ca instrument principal si principial, menit sa creeze cadrul pentru indeplinirea obligatiei, s-a inscris, in art. 1 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, independenta Consiliului, in termeni ce nu pot fi negociati: „este independent”. Limita de care CSM nu poate trece, nici chiar in numele independentei justitiei, o reprezinta legea: „se supune numai legii”.

Dar, de fapt, de la teorie la practica, cum trebuie sa aiba in vedere CSM independenta justitiei in actiunile sau non-actiunile sale? Ca pe un principiu, un standard, o valoare, un drept, o datorie, o responsabilitate? Cred ca mai importanta decat a da un raspuns acestei intrebari este modalitatea prin CSM intelege sa asigure efectiv independenta justitiei, membrii lui avand obligatia de a se raporta constant la faptul ca, pe de o parte, ei sunt cei ce raspund la intrebarea cine garanteaza independenta, iar, in aval, ei sunt cei care trebuie sa-si puna problema cine propaga riscurile de incalcare a acestei independente[30].

Independenta justitiei nu este un dat si nici nu constituie apanajul unei parti anume a sistemului judiciar, CSM avand nevoie de o perspectiva echilibrata care sa nu lase fara un raspuns - convingator, ferm si cu celeritate - nicio manifestare ce aduce atingere independentei, dar, in acelasi timp, sa nu se ancoreze in sanctionarea oricarei afirmari a dreptului la exprimare fata de activitatea din justitie, cata vreme nu afecteaza independenta justitiei, in componentele sale, ci releva situatii ce ar trebui obiectiv corectate.

2.        Cooperarea loiala intre puteri. Ce si cat poate face CSM

 

Art. 1 alin. (4) din Constitutie consacra si garanteaza nu numai separatia puterilor in stat, ci si echilibrul acestora – „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale”.

CCR a afirmat principiul loialitatii constitutionale, subliniind importanta colaborarii dintre puteri, pentru buna functionare a statului de drept, acestea trebuind sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial constituind o garantie a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat[31]. Respectul pentru Constitutie nu poate fi limitat la executarea literala a dispozitiilor sale operationale. Constitutia prin insasi natura sa, in plus fata de garantarea drepturilor omului, ofera un cadru pentru institutiile statului, stabileste atributiile si obligatiile acestora. Scopul acestor dispozitii este de a permite buna functionare a institutiilor, in baza cooperarii loiale dintre acestea. Seful statului, Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, toate servesc scopului comun de a promova interesele tarii ca un intreg, nu interesele inguste ale unei singure institutii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului functiei. Chiar daca o institutie este intr-o situatie de putere, atunci cand este in masura sa influenteze alte institutii ale statului, trebuie sa faca acest lucru avand in vedere interesul statului ca un intreg, inclusiv, ca o consecinta, interesele celorlalte institutii si cele ale minoritatii parlamentare (...)”[32].

ROIIJ prevede, in art. 1 alin. (1), ca „Puterea judecatoreasca este separata si in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii, ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile constitutionale ale independentei, si inamovibilitatii judecatorilor, precum si cu celelalte dispozitii legale”.

O atitudine pro-activa a CSM in ceea ce priveste implicarea in avizarea principalelor acte normative cu consecinte asupra sistemului judiciar[33] este nu doar adecvata, ci si judicioasa. Aceasta presupune luarea de masuri care sa stimuleze schimbarea, si nu doar o reactie la schimbare atunci cand aceasta se intampla. Daca sunt indicii publice sau interinstitutionale, in sensul existentei unui proiect de act normativ ce priveste activitatea autoritatii judecatoresti sau care contine dispozitii privind aceasta activitate, insa, fara sa i se aduca la cunostinta Consiliului, pe cale oficiala, si fara sa i se solicite, in timp util, in cadrul procedurii de legiferare, avizul, angajarea CSM intr-un dialog cu initiatorul pentru corectarea acestei stari de lucruri reflecta nu doar principiul cooperarii loiale, ci si punerea in practica a prevederii art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit careia, in cazurile prevazute de lege, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative, initiatorul trebuie sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora, in functie de obiectul reglementarii.

In acelasi sens, in scopul unei consultari efective a instantelor, de catre CSM, cu privire la proiectele de acte normative[34], atitudinea pro-activa a Consiliului consta in solicitarea adresata initiatorilor, cu titlu general valabil sau intr-o situatie particulara, ca, in cadrul calendarului procedurii de elaborare si avizare, sa dea timpul necesar pentru ca judecatorii sa poata lua la cunostinta modificarile propuse, sa le poata analiza, iar concluziile sa poata fi centralizate si transmise pana la termenul stabilit. In acest fel, CSM va avea elementele necesare dezbaterii, cu finalitatea emiterii avizului solicitat de initiator. Fac trimitere, cu titlu de exemplu, la situatia creata cu privire la proiecte de acte normative esentiale pentru statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, calitatea actului de justitie, si anume proiectele legilor justitiei. In luna februarie 2021, MJ a trimis curtilor de apel adresa prin care consulta instantele cu privire la „Proiectul de lege privind statutul magistratilor”, „Proiectul de lege privind organizarea judiciara” si „Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii”. Volumul modificarilor preconizate este foarte mare, practic, legile justitiei fiind rescrise: cele trei proiecte contin 587 de articole, expuse pe 211 pagini. Pentru studierea si analizarea lor, precum si pentru formularea unui punct de vedere al instantelor care, apoi, sa fie centralizat de fiecare curte de apel si transmis la MJ, initiatorul a acordat trei saptamani[35], un timp vadit insuficient, in conditiile in care, in aceasta perioada, judecatorii si-au desfasurat activitatea in mod obisnuit.

In privinta modalitatii de admitere a avizelor, CSM trebuie sa aiba in vedere o distinctie evidenta - prin raportare la continutul si concluzia avizului - intre favorabil, favorabil cu obiectii sau propuneri ori negativ, astfel incat sa nu dea un semnal eclectic sau insuficient de clar celorlalte puteri, judecatorilor si publicului, bunaoara, printr-un aviz negativ care, in continut, este, de fapt, aviz favorabil cu obiectii.

De asemenea, potrivit atributiei inscrise in art. 24 alin. (3) lit. g din Legea nr. 317/2004, presedintele desemneaza membrii CSM care pot fi consultati pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea plenului – competenta a Consiliului ce presupune manifestarea principiului cooperarii loiale, pe baza identificarii necesitatilor sistemului judiciar si a sustinerii solutiilor legale pentru acestea, sens in care, conform art. 38 alin. (5), Plenul CSM are si posibilitatea de a sesiza ministrul justitiei cu privire la necesitatea initierii sau modificarii unor acte normative in domeniul justitiei[36].

Cooperarea loiala intre puteri inseamna si prezenta reprezentantilor puterii judecatoresti in comisiile/grupurile de lucru constituie la nivelul puterii executive sau legislative, cu privire la dezbateri vizand elaborarea unor proiecte de acte normative ce intereseaza activitatea sistemului judiciar, cu toate componentele sale. In cadrul aceste reprezentari si al pastrarii contactului cu instantele, CSM este chemat sa gaseasca solutii pentru ca judecatori de la diferite niveluri ierarhice, cu functii de executie si de conducere, sa poata participa la asemenea intalniri, pentru a expune un punct de vedere in concordanta cu situatia concreta in care se desfasoara activitatea instantelor.

In Memorandumul adoptat de Guvern in luna martie 2021[37], cu tema „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizarii si elaborarii cadrului legal privind salarizarea personalului platit din fonduri publice”, s-a specificat ca ministerele, corespunzator familiilor ocupationale de functii bugetare, este necesar sa transmita, in termen de 30 de zile, propuneri si observatii de imbunatatire a legislatiei privind salarizarea in domeniul de competenta, in vederea reasezarii politicilor salariale in conformitate cu principiile prezentate. De asemenea, s-a stabilit ca activitatile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite, corespunzator familiilor ocupationale de functii bugetare, iar pe parcursul desfasurarii etapelor de lucru, se va discuta si cu ceilalti actori implicati, respectiv confederatiile sindicale reprezentative si structurile asociative.

La intalnirile care au avut loc cu ministrul muncii si protectiei sociale, din partea sistemului judiciar au participat reprezentantii ICCJ, CSM, PICCJ. Din partea executivului, ca „reprezentant” al puterii judecatoresti, a participat MJ. Faptul ca, in continuare, prin nepunerea in aplicare a Hotararii Plenului CSM nr. 227/15 octombrie 2019[38], MJ este ordonator principal de credite pentru toate instantele judecatoresti, cu exceptia ICCJ, nu justifica excluderea instantelor de la acest dialog direct ce vizeaza o componenta importanta a independentei judecatorului. De asemenea, „reprezentarea” intereselor puterii judecatoresti de catre executiv incalca principiul constitutional consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constitutie, cu referire la art. 1 alin. (3) din Constitutie. In timp ce procurorii participa direct la intalnirile privind drepturile salariale, prin procurorul general al PICCJ sau persoana desemnata de acesta, curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor nu li s-a dat aceasta posibilitate, instantele neavand reprezentanti din interiorul acestora, care sa le poata sustine interesele.

Ministrul muncii si protectiei sociale a declarat, in data de 15 aprilie 2021, ca „acest memorandum a fost semnat de catre toate ministerele si reprezinta practic angajamentul pe care ministerele il iau ca intr-o perioada de 30 de zile sa prezinte propriile solutii, propria viziune pentru familiile ocupationale pe care le coordoneaza (...)”[39]. Or, chiar daca, in prezent, ministrul justitiei inca are calitatea de ordonator principal de credite (calitate pe care o poate delega), MJ nu coordoneaza familia ocupationala „Justitie”, o abordare care fie si numai sugereaza „coordonarea” puterii judecatoresti de catre executiv fiind profund neconstitutionala si contrara obligatiilor asumate de Statul Roman prin tratate internationale la care este parte.

3.        Apararea independentei de catre CSM - demers al garantarii acesteia

 

Atributiile sectiilor si plenului CSM, de aparare a independentei judecatorilor si a independentei justitiei, in ansamblul ei, a impartialitatii si reputatiei profesionale, sunt prevazute in art. 30 din Legea nr. 317/2004.

Recomandarea (2010)/12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei afirma cu valoare de principiu, ca independenta judecatorului si a justitiei trebuie sa fie inscrise in Constitutie sau la cel mai inalt nivel legal posibil in statele membre, si sa faca apoi obiectul unor reguli mai specifice la nivel legislativ, iar in cazul in care judecatorii considera ca independenta lor este amenintata, ei ar trebui sa poata recurge la un consiliu judiciar sau la o alta autoritate independenta, ori ei ar trebui sa dispuna de mijloace efective de remediere[40]. Numai o putere judecatoreasca independenta poate pune efectiv in aplicare drepturile tuturor membrilor societatii, independenta fiind, astfel, o cerinta fundamentala care permite judecatorilor sa apere democratia si drepturile omului[41].

Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor[42] reglementeaza, in art. 3 alin. (1), obligatia judecatorilor de a apara independenta justitiei, iar in art. 3 alin. (3), posibilitatea acestora de a se adresa CSM pentru orice fapta de natura sa le afecteze independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala. Pentru a putea sustine fundamentat ca acest Cod contine reglementari indestulatoare ce dau instrumente legale de aparare a independentei este necesara, in primul rand, adaptarea lui la realitatile actuale, dat fiind ca a fost adoptat acum 16 ani[43], fara a fi modificat de CSM[44].

Principiul independentei puterii judecatoresti nu se refera doar la relatiile acesteia cu puterea executiva si cu puterea legislativa. Trateaza, de asemenea, independenta judecatorilor in cadrul sistemului de administrare a justitiei. Judecatorii trebuie sa fie, in mod individual, nu numai liberi de orice influenta din exterior, ci si de orice influenta din interior. Aceasta «independenta judiciara interna» implica faptul ca judecatorii nu primesc nicio directiva sau presiune din partea colegilor sau din partea celor cu responsabilitati administrative intr-o instanta[45].

Ignorarea sau trecerea cu vederea a unor atitudini, declaratii, etc., ce releva atingerea independentei justitiei, chiar daca aceste omisiuni nu echivaleaza cu aprobarea incalcarii independentei, pot insemna tolerarea unei astfel de incalcari, pozitie de neacceptat, prin raportare la rolul constitutional al CSM si la asteptarile indreptatite ale sistemului judiciar.

O asemenea abordare nu presupune semnificatia utilizarii dreptului, respectiv obligatiei corelative a Sectiilor CSM – de a se sesiza din oficiu pentru a apara judecatorii impotriva oricarui act de imixtiune in activitatea profesionala sau in legatura cu aceasta, care ar putea afecta independenta sau impartialitatea acestora, precum si impotriva oricarui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea – cu finalitatea diminuarii libertatii de exprimare, atata timp cat manifestarile acesteia nu interfereaza cu interesul colectiv al prezervarii independentei justitiei. Analiza CSM cu privire la asemenea aspecte nu este una simpla, iar o sistematizare a practicii – pe natura problemelor ce au determinat apararea independentei, din oficiu sau la cerere – poate oferi o perspectiva comparativa si poate releva modalitatea in care exercitarea acestei atributii trebuie dusa mai departe. Abordarea este valabila si in cazul dreptului Plenului CSM de a se sesiza din oficiu cu privire la apararea independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau.

Pe de alta parte, judecatorii si procurorii, inclusiv membrii CSM, care vorbesc despre problemele reale ale justitiei, despre cauzele ce le-au generat si despre posibilele solutii trebuie sustinuti si incurajati. O critica solida, intemeiata pe fapte dovedite sau chiar pe indoieli rezonabile, este necesara nu doar pentru sanatatea unui sistem social, ci pentru existenta insasi a democratiei.

Modalitatea de transpunere practica a competentei CSM de aparare a independentei justitiei, a impartialitatii si reputatiei profesionale trebuie sa asigure aplicarea fara teama a legii. Dupa ce s-a referit expres la unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept, si anume independenta judecatorului, presedintele Curtii Europene a Dreptului Omului a subliniat ca daca judecatorii sfarsesc prin a le fi teama sa se exprime in exercitiul functiei lor, aceasta va conduce inevitabil la scaderea sau chiar disparitia unuia dintre fundamentele democratiei[46].

 

III.    Independenta justitiei/independenta judecatorului ca mijloc

1.  Asigurarea resurselor materiale pentru o justitie independenta

 

CCJE a subliniat urmatoarele aspecte relevante pentru relatia dintre finantarea justitiei si independenta acesteia: „(...) finantarea instantelor se afla in stransa legatura cu independenta judecatorilor, prin aceea ca determina conditiile in care instantele isi indeplinesc atributiile. Mai mult, exista o legatura evidenta intre, pe de o parte, finantarea si administrarea instantelor si, pe de alta parte, principiile Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil, care nu sunt garantate corespunzator daca o cauza nu poate fi solutionata intr-un termen rezonabil, de catre o instanta care dispune de fondurile si resursele adecvate pentru a putea opera eficient. Toate principiile si standardele generale ale Consiliului Europei referitoare la finantarea si administrarea instantelor pun in sarcina statelor asigurarea resurselor care sa corespunda necesitatilor diferitelor sisteme judiciare. CCJE este de acord ca, chiar daca finantarea instantelor face parte din bugetul de stat sustinut in fata parlamentului de catre ministerul de finante, aceasta nu trebuie sa fie supusa fluctuatiilor politice. Chiar daca stabilirea nivelului de finantare a instantelor pe care o tara si-l poate permite constituie o decizie politica, trebuie sa se aiba grija intotdeauna ca nici puterea executiva si nici cea legislativa sa nu poata exercita presiuni asupra autoritatii judecatoresti in momentul stabilirii bugetului. Deciziile privind alocarea fondurilor pentru instante trebuie sa se ia cu respectarea stricta a independentei judecatoresti[47].

Referitor la „Independenta obiectiva a sistemului judiciar: finantarea sistemului judiciar”, ca indicator pentru „Independenta obiectiva a sistemului judiciar ca intreg”, Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare a stabilit ca finantarea sistemului judiciar reprezinta un aspect vulnerabil in relatiile dintre puterile statului. Exista doua aspecte care trebuie vizate de indicatori. Primul aspect se refera la procedurile institutionale: gradul in care sistemul judiciar este implicat in stabilirea bugetelor, modalitatile in care bugetele sunt construite si gradul de libertate al sistemului judiciar in alocarea bugetelor, dupa ce acestea au fost stabilite. Al doilea aspect este si mai important: procentul in care bugetele rezultate in urma procedurii de bugetare sunt suficiente pentru ca sistemul judiciar sa isi indeplineasca responsabilitatile[48].

Asa cum s-a retinut in Hotararea Plenului CSM nr. 178/21 octombrie 2021[49], prin care s-a avizat favorabil, cu observatii, propunerea legislativa de modificare a dispozitiilor art. 131, 132 din Legea nr. 304/2004, „independenta financiara este parte esentiala a conceptului constitutional de independenta a justitiei, aceasta neputand fi lasata la latitudinea unei puteri separate, respectiv puterea executiva, principiu consacrat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale si prin documente de relevanta internationala”.

 

1.1.   Respectarea separarii puterilor in privinta gestionarii bugetului instantelor

 

Constitutia prevede ca justitia se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante, toate acestea compunand puterea judecatoreasca, ce este o putere distincta in stat. Insa doar ICCJ este ordonator principal de credite, in timp ce bugetele celorlalte instantelor tin de MJ, care este parte a puterii executive. Aceasta situatie total anormala a determinat Statul Roman ca, la negocierile privind inchiderea capitolului 24 de negociere cu UE, sa isi asume obligatia ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie gestionat de MJ, ci de ICCJ.

Pastrarea bugetului instantelor sub autoritatea financiara a Ministerului Justitiei afecteaza grav independenta judecatorilor, fapt dezaprobat constant de acestia, prin asociatiile profesionale, din 2009 pana in prezent. Ca urmare a actiunilor AMR, in acord cu principiul independentei justitiei, intreprinse in mod repetat si inclusiv public, privind necesitatea preluarii bugetului instantelor de judecata, de catre ICCJ, prin art. 136 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost republicata in anul 2005[50], s-a prevazut ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile MJ referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de ICCJ. Dispozitia legala nu a intrat, insa, niciodata in vigoare, intrucat, dupa prorogari succesive[51], a fost abrogata, cu toate ca mai multe organizatii profesionale, incepand cu AMR, s-au opus expres unei astfel de modificari.

Situatia este cu atat mai grava cu cat, prin raportare la autoritatile publice din sistemul judiciar, instantele (toate curtile de apel, tribunalele, judecatoriile) sunt singurele subordonate financiar executivului, in conditiile in care presedintele ICCJ este ordonator principal pentru instanta suprema, procurorul general al PICCJ este ordonator principal de credite pentru parchete, procurorul-sef DNA este ordonator principal de credite pentru aceste unitati de parchet, presedintele CSM este ordonator principal de credite pentru Consiliu, inspectorul-sef este ordonator principal pentru IJ.

Printre demersurile repetate facute pentru gestionarea bugetului instantelor de catre puterea judecatoreasca s-a situat si adresa din data de 18 iunie 2019, pe care am transmis-o CSM, prin care AMR a solicitat sa se initieze, in mod ferm, demersurile legale in vederea preluarii bugetului instantelor de la MJ, expunand, in esenta, urmatoarele argumente:

- solicitarea transferarii bugetului instantelor de la MJ a format unul dintre punctele de discutie pe care le-am deschis cu ocazia intalnirii organizate de CSM cu asociatiile profesionale, in data de 18 ianuarie 2017, la sediul CSM. Astfel cum s-a mentionat in „Comunicatul de presa privind intalnirea membrilor CSM cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor din Romania”[52], printre principalele teme de dezbateri s-a aflat asigurarea independentei reale a sistemului judiciar din perspectiva independentei financiare, prin intensificarea demersurilor pentru preluarea bugetului instantelor de catre ICCJ sau de catre CSM, de la MJ;

- fata de inexplicabila incoerenta a legiuitorului (cu privire la modalitatea de abrogare a art. 136 din Legea nr. 304/2004, in luna decembrie 2017), precum si fata de lasarea administrarii bugetului instantelor unui ordonator principal de credite – ministrul justitiei – care este reprezentantul puterii executive, solicitarea era pe deplin indreptatita, concluzia fiind sustinuta nu numai prin raportare la principiile enuntate, pe baza documentelor interne si internationale evocate, ci si din perspectiva calitatii CSM de garant al independentei justitiei care ofera premisele unei bune administrari a acestui buget, in acord cu necesitatile instantelor, privite in mod obiectiv, precum si cu necesitatea efectuarii unor demersuri concrete, repetate pentru ca resursele umane si materiale ale instantelor sa fie imbunatatite, astfel incat sa asigure baza pentru un act de justitie de calitate, iar drepturile legale materiale ale judecatorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex si personalului contractual sa fie respectate.

Prin Hotararea Plenului CSM nr. 227/15 octombrie 2019, s-a dispus sesizarea MJ pentru initierea demersurilor legislative, in vederea preluarii bugetului instantelor, cu exceptia bugetului ICCJ, de catre CSM, insa, pana in prezent, hotararea nu a fost dusa la indeplinire. Consiliul, in urmatoarea componenta, va trebui sa se implice in mod clar si efectiv pentru punerea in aplicare a acestei hotarari, cu atat mai mult cu cat, potrivit proiectului legilor justitiei, pus in dezbatere publica de catre MJ, la inceputul anului 2021, se doreste continuarea situatiei inadmisibile pentru independenta justitiei, si anume a gestionarii bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor de catre MJ - ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.

Implicarea CSM este cu atat mai necesara, cu cat initiativa legislativa aflata la Camera Deputatilor (Pl-x 381/2021) si, apoi, la Senat (L34/2022), vizand preluarea bugetului instantelor de catre ICCJ – cu privire la care am redactat si transmis un punct de vedere amplu argumentat, ca reprezentanta a AMR – a primit aviz negativ, in luna februarie 2022, de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de sanse, culte si minoritati si de la Comisia buget, finante, activitate bancara si piata de capital[53].

Este adevarat ca, prin Hotararea nr. 178/21 octombrie 2021[54], Plenul CSM a avizat favorabil, cu observatii[55], propunerea legislativa de modificare a dispozitiilor art. 131, 132 din Legea nr. 304/2004. Insa, acest demers nu a fost urmat de sustinerea, de catre reprezentantii CSM, in Parlament, a proiectului de lege, situatie care, dublata de neimplicarea ICCJ, in acest sens, nu a creat premisele pentru emiterea avizelor pozitive ale celor doua comisii parlamentare.

Prin Decizia nr. 901/17 iunie 2009[56], Curtea Constitutionala a avertizat ca un conflict juridic de natura constitutionala se poate naste in conditiile in care, in lipsa unui dialog efectiv intre autoritatile statului, se ajunge ca, in timp, prevederile art. 136 din Legea nr. 304/2004 referitoare la preluarea gestionarii bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie lipsite de eficienta.

1.2.   Infrastructura instantelor – conditiile de munca

 

CCJE pune in discutie faptul ca, sub rezerva prevederilor constitutionale, deciziile de finantare a sistemului judiciar si de remunerare a judecatorilor trebuie sa fie, in cele din urma, de competenta legislativului. Insa se afirma ca, de fiecare data, trebuie respectate standardele europene[57]. Puterea judecatoreasca trebuie sa aiba posibilitatea de a lua parte sau de a-si spune opinia cu privire la deciziile ce se iau referitor la bugetul sistemului de justitie, la resursele materiale si umane alocate instantelor de judecata[58].

Cu toate ca au fost dispuse si materializate masuri pentru ameliorarea conditiilor de munca – sens in care nu pot fi ignorate alocarile de fonduri bugetare si anumite masuri concrete ale ordonatorului principal de credite –, exista, in continuare, instante ale caror sedii nu au beneficiat de reparatii capitale sau curente strict necesare ori de un sediu nou, continuand sa-si desfasoare activitatea in conditii improprii, inclusiv ca suprafata – cu aglomerarea judecatorilor si grefierilor in birouri si la compartimentele ce desfasoara activitate cu publicul –, cu imposibilitatea organizarii corespunzatoare a fluxurilor de circulatie in instanta, cu sali de judecata si dotari insuficiente.

Toate aceste probleme punctuale, ale caror deficiente isi extind efectele asupra organizarii activitatii de judecata si activitatii judecatorului – anterior, in timpul si ulterior sedintei de judecata -, sunt cunoscute in toate detaliile la nivelul fiecarei instante care se confrunta cu ele. Nu o data, presedintii acestora, sprijiniti (ca principiu) de managerii economici, au luat pe cont propriu actiunile in incercarea de a obtine imbunatatirea situatiei.

Rolul CSM pare diminuat, in contextul in care analiza efectiva a acestor deficiente tinand de conditiile de munca, este realizata, de regula, pe baza solicitarilor instantelor, de catre MJ, ca ordonator principal de credite. Insa sprijinirea conducerilor instantelor, de catre CSM, presupune, in primul rand, cunoasterea situatiilor de genul celor mai inainte mentionate, cu care se confrunta instantele in prezent. Mai exact, pe baza dialogului cu curtile de apel (care, la randul lor, vor consulta instantele din aria de competenta), CSM poate dispune de o baza de date din care sa deduca prioritatile, gradul lor de urgenta si sa le sustina, ca atare, la MJ si MFP, anterior constituirii bugetelor si cu ocazia rectificarii acestora.

1.3.  Independenta financiara – componenta a independentei justitiei

 

In Principiile fundamentale privind independenta puterii judecatoresti[59] a fost cuprinsa datoria tuturor guvernelor si a celorlalte institutii de a respecta independenta corpului de judecatori, fiind de datoria fiecarui stat membru sa asigure resursele adecvate pentru a permite ca acestia sa isi indeplineasca atributiile in mod corespunzator. De asemenea, art. 11 din Principiile fundamentale statueaza ca „durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege”.

Reteaua Judiciara a Consiliilor Europene a precizat ca unul dintre riscurile identificate pentru independenta obiectiva a judecatorului este reducerea salariilor si a pensiilor, retinand ca unul dintre principalele pericole actuale, pentru independenta sistemului judiciar, este dat de riscurile create de actiunile politicienilor si guvernelor populiste intrucat s-a stabilit ca in tarile in care salariile si pensiile au fost afectate negativ, aceste modificari au creat o reducere a calitatii actului de justitie[60]. Pentru ca judecatorii sa-si poata indeplini eficient atributiile, trebuie sa li se asigure conditii adecvate, inclusiv prin asigurarea faptului ca statutul si remunerarea judecatorilor sunt in concordanta cu demnitatea si responsabilitatile functiei[61].

CCR a reliefat ca, pentru magistrati, practic, singura sursa de existenta in timpul activitatii este salariul, iar dupa retragerea din activitate, pensia, facand trimitere si la inconvenientele ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii, acest statut special stabilit de Parlament prin legi fiind mult mai sever, mai restrictiv, impunand magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au[62]. Independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor ce reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei, astfel cum s-a stabilit in jurisprudenta CCR, cat si in jurisprudenta altor curti constitutionale[63]. La acordarea salariului si a pensiei de serviciu a magistratilor, legiuitorul a avut in vedere importanta pentru societate a activitatii desfasurate de aceasta categorie socio-profesionala, faptul ca activitatea magistratilor este caracterizata printr-un inalt grad de complexitate si raspundere, o alta caracteristica reprezentand-o incompatibilitatile si interdictiile specifice[64] care, spre deosebire de alte sisteme constitutionale, in sistemul nostru sunt foarte stricte, ratiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea intre aceste functii si orice alte functii publice sau private, indiferent de natura lor (politica sau economica)[65].

Principiul constitutional al independentei justitiei trebuie sa fie respectat de orice reglementare referitoare la salarizarea si, respectiv, prevederea pensiilor in materie, nivelul adecvat al remunerarii si al cuantumului pensiilor magistratilor reprezentzand o compensatie partiala a lipsei unor drepturi fundamentale, precum si o compensatie a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale, carora li se adauga interdictiile prevazute de Legea nr. 303/2004[66].

Dupa consultarea puterii judiciare, statul trebuie sa asigure resursele umane, materiale si financiare necesare pentru buna functionare a justitiei. Pentru a fi departe de orice influente nepotrivite, judecatorul trebuie sa beneficieze de o remuneratie si de un sistem de pensionare adecvate, care sa fie stabilite prin lege[67].

CSM nu poate ramane deoparte fata de problema drepturilor salariale ale judecatorilor si personalului instantelor, nefiind suficient sa emita recomandari cu privire la punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti, in acord cu jurisprudenta CCR – cu toate ca acestea sunt importante, exprimand pozitia CSM –, ci trebuind sa se implice, in primul rand, in a cunoaste diferentele in stabilirea si acordarea drepturilor salariale, care constituie inechitati, prin raportare la fiecare curte de apel (cu instantele din aria de competenta), conlucrand cu acestea. Este adevarat ca MJ detine calitatea de ordonator principal de credite, insa, in conditiile in care la nivelul acestui organ executiv nu s-au intreprins masurile necesare pentru identificarea, diminuarea si inlaturarea inechitatilor ce au determinat formularea unei serii de actiuni in justitie, CSM avea posibilitatea ca, prin dialog cu ordonatorii secundari de credite (de la nivelul curtilor de apel), sa atenueze aceasta stare de lucruri.

In mod concret, este vorba despre consultarea punctuala a curtilor de apel pentru identificarea nivelului maxim al salariului de baza in plata, pentru fiecare transa de vechime si grad al instantei (cu specificatia daca mai exista judecatori care nu au ajuns la nivelul maxim stabilit de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022), precum si pentru identificarea nivelului maxim al sporurilor care s-au putut plati fara depasirea limitei stabilite art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 – dat fiind ca nu s-a stabilit, prin hotarare judecatoreasca definitiva, neincidenta acestei norme legale in anumite situatii, ci procesele sunt, inca, pe rol. Aceasta baza de date oferita de curtile de apel poate fi centralizata la nivelul CSM si, apoi, prezentata ordonatorului principal de credite, MJ, cu solicitarea de respectare a Deciziei nr. 794/2016, prin care CCR a statuat: „Chiar daca hotararile judecatoresti pronuntate pentru obtinerea unor drepturi salariale au efecte doar intre partile care au luat parte la judecata, totusi se observa ca hotararile judecatoresti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizatiei de incadrare (...) nu vizeaza situatii de fapt particulare, ci aplicarea unor prevederi legale cuprinse in acte normative, care au aplicabilitate generala. Prin urmare, aceste majorari salariale trebuie avute in vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzator fiecarei functii, grad/treapta, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceasta fiind logica egalizarii drepturilor salariale avute in vedere de legiuitor la edictarea textului legal a carui interpretare se solicita. O alta interpretare ar fi contrara scopului si substantei normei juridice, mentinand inechitatile salariale in cadrul aceleiasi categorii de personal si, implicit, discriminarea pe care legiuitorul a intentionat sa o elimine prin edictarea acestei reglementari”[68].

Asemenea actiuni din partea CSM se impun cu atat mai mult cu cat, in mod legal, MJ a recunoscut in scris ca principiile desprinse din Decizia CCR nr. 794/2016 raman in actualitate in materia salarizarii in baza Legii-cadru nr. 153/2017.

Avand in vedere adresa nr. 8/39871/27 aprilie 2021, transmisa de ministrul justitiei presedintilor curtilor de apel, prin care s-a facut referire expresa la Memorandumul adoptat de Guvern, cu tema „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizarii si elaborarii cadrului legal privind salarizarea personalului platit din fonduri publice” si s-au enumerat cateva principii care vor fi avute in vedere la elaborarea cadrului normativ privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, presedintii curtilor de apel au transmis catre CSM si MJ un memoriu detaliat si riguros cu privire la neregasirea, in Memorandum, a principiilor salarizarii care sunt garantate legislativ. In raspunsul succint primit de la CSM s-a mentionat participarea, in respectiva perioada, la comisii sau grupuri de lucru, cu prezentarea punctelor de vedere solide, in scopul respectarii standardului de independenta recunoscut la nivel european, mentionandu-se, totodata, implicarea CSM, in continuare, pentru prezervarea statutului de independenta, cu informarea judecatorilor si procurorilor, de indata de vor exista propuneri concrete.

CSM trebuie sa actioneze cu transparenta, aducand la cunostinta judecatorilor toate demersurile facute, iar participarea la comisii/grupuri de lucru in materia drepturilor salariale trebuie comunicata ca atare, prin precizarea subiectelor dezbatute, a frecventei intalnirilor, a componentei respectivelor entitati, a concluziilor care au fost emise – fie ca tin de propuneri concrete sau nu. Totodata, preocuparea CSM pentru participarea judecatorilor de la diferite niveluri ierarhice ale instantelor, in respectivele grupuri de lucru, trebuie sa fie evidenta.

Amintesc faptul ca AMR a facut o serie de demersuri efective si a obtinut reusite pentru respectarea dispozitiilor legale in materia drepturilor salariale. Bunaoara, a elaborat si transmis Memoriul nr. 244/28 noiembrie 2018 catre Guvern, prin care a cerut alocarea fondurilor necesare pentru punerea in aplicare a OMJ nr. 2066/C/2018, precum si a deciziilor emise, in acelasi sens, de catre presedintii curtilor de apel, potrivit competentei acestora. De asemenea, a trimis Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM) Scrisoarea deschisa nr. 175/10 septembrie 2019, prin care a adus critici concrete si argumentate proiectului de lege referitor la scaderea drastica a pensiilor de serviciu ale magistratilor. AMR a facut trimitere la documente interne si internationale ce consacra principiul independentei justitiei care include si independenta financiara. Ca urmare a votului dat in unanimitate de asociatiile membre prezente, presedintele Asociatiei Europene a transmis un punct de vedere catre presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor, Primul Ministru, in cuprinsul caruia a facut trimitere expresa la Carta Universala privind Statutul Judecatorilor, la Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, la Magna Carta a Judecatorilor, la Recomandarea CM 2010/12 a Consiliului Europei. Totodata, a relevat si ca, in trecut, Asociatia Europeana a Judecatorilor a afirmat deja ca o cauza generala de ingrijorare este situatia judecatorilor dupa pensionare. Adesea, se sustine ca judecatorii dupa pensionare ar trebui tratati in acelasi mod ca toti ceilalti cetateni dintr-o anumita tara. Acest argument neglijeaza aspectul important ca o garantie a unui viitor sigur din punct de vedere financiar la pensionare va fi un stimulent puternic pentru independenta in perioada de activitate a unui judecator.

Prin urmare, EAJ-AEM si-a exprimat profunda ingrijorare pentru faptul ca reducerea pensiilor magistratilor in Romania incalca principiile enuntate in documentele internationale mentionate, al caror obiectiv este de a stabili standarde europene comune pentru independenta sistemului judiciar.

2.  Independenta si responsabilitate – concepte complementare

 

Prin Decizia nr. 2/11 ianuarie 2012 – la care am facut deja referire[69] –, Curtea Constitutionala a statuat: „Intrucat justitia priveste persoane, toate garantiile de ordin constitutional sau infraconstitutional care se refera la infaptuirea sa servesc, in ultima instanta, realizarii drepturilor si libertatilor acestora. (...) Curtea constata ca independenta judecatorilor – indiferent de aspectele sub care aceasta poate fi abordata – nu este reglementata ca un scop in sine si, cu atat mai putin, un privilegiu al acestora, ci, slujind infaptuirii justitiei, reprezinta o garantie oferita cetatenilor. Acestia trebuie sa aiba certitudinea ca magistratii sunt independenti de reprezentantii puterii legislative si executive si ca, indiferent de statutul lor special, se supun legii, inclusiv normelor care consacra raspunderea disciplinara, pentru a-si exercita puterile conferite cu responsabilitate[70].

Independenta justitiei constituie o conditie prealabila apararii statului de drept si garantarii fundamentale a unui proces echitabil, putand fi compromisa de diferiti factori care risca sa aiba un impact negativ asupra administrarii justitiei, de exemplu, lipsa resurselor financiare, problemele privind pregatirea initiala si continua a judecatorilor, elemente nesatisfacatoare legate de organizarea sistemului judiciar sau chiar raspunderea civila si penala eventuala a judecatorilor[71]. Independenta judecatorilor este afirmata si dintr-o alta perspectiva, prin art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit caruia, verificarile efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judecatori anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.

Presedinta CCJE a reiterat, in alocutiunea rostita la Conferinta Ministrilor de Justitie, din luna noiembrie 2020, ca independentei justitiei, astfel cum este stipulata de art. 6 par. 1 CEDO, constituie o garantie fundamentala pentru un proces echitabil si o premisa pentru democratie si pentru statul de drept. Totodata, alaturi de principiul independentei justitiei, a abordat principiul responsabilitatii, aratand ca acestea doua nu sunt in mod ireconciliabil opuse, dat fiind ca responsabilitatea nu inseamna ca sistemul judiciar este responsabil fata de o alta putere a statului si nici ca este subordonat fata de aceasta. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie supuse cailor de atac, doar printr-o astfel de procedura putand fi modificate sau casate, iar acesta fiind singurul mod prin care judecatorii ce actioneaza cu buna-credinta pot da seama de hotararile lor.

Asadar, pe calea procedurilor prevazute de lege, referitor la raspunderea judecatorilor, nu poate fi analizata legalitatea hotararilor judecatoresti si nici nu poate fi incalcat secretul deliberarii. O hotarare judecatoreasca ce este urmarea unei infractiuni savarsite de judecator in legatura cu pricina poate fi revizuita in conditiile legii. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevazut expres cai extraordinare de atac, o asemenea hotarare putand fi desfiintata chiar si atunci cand constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, examinarea faptelor facandu-se de instanta civila, in calea de atac a revizuirii. Aceste rigori procedurale au fost impuse pentru ca o hotarare data ca urmare a unor fapte penale savarsite de judecatori – chiar in ipoteza in care nu mai poate fi antrenata raspunderea penala – sa fie lipsita de efecte juridice si, in acelasi timp, pentru ca anchetele penale sa nu poata deveni pretext pentru verificarea legalitatii unor hotarari definitive, cu scopul lipsirii acestora de efecte.

In privinta raspunderii disciplinare a judecatorilor, CCR a stabilit ca nu este constitutionala o prevedere legala ce consacra o raspundere obiectiva, care nu tine seama de pozitia personala a magistratului, astfel incat sanctiunea disciplinara sa poata fi aplicata indiferent de caracterul imputabil sau nu al faptei[72]. Prin urmare, fara a nega conceptul de raspundere si reglementarea legala a acestuia, este necesar sa se tina seama ca prevederea unei raspunderi obiective, fara vina, incalca principiul independentei justitiei. In acest sens, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate[73] formulata, la solicitarea AMR, de catre Avocatul Poporului, cu privire la articolului 68^1 introdus in Legea nr. 101/2016 prin art. IV pct. 26 din OUG nr. 23/2020, prin care se instituia o abatere disciplinara ce deroga de la regimul sanctionatoriu aplicabil judecatorilor, astfel cum este definit de art. 99 din Legea nr. 303/2004. Abaterea avea un caracter obiectiv si, foarte grav, era aplicabila exclusiv judecatorilor ce solutionau cauzele avand ca obiect achizitii publice. Prin impunerea respectarii termenelor scurte prevazute de actul normativ sub amenintarea unei abateri disciplinare (constand in nerespectarea termenelor), judecatorul era obligat sa faca o alegere imposibila intre sanctionarea sa disciplinara si respectarea cerintelor procesului echitabil si dreptului la aparare al partilor. Practic, in ipoteza in care judecatorul ar fi incuviintat un probatoriu, respectand astfel dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare, insa acest probatoriu nu era susceptibil de administrare in termenele scurte prevazute de lege, raspunderea sa disciplinara ar fi fost antrenata, fiind reglementata ca o raspundere obiectiva, independent de inexistenta vreunei culpe.

Raspunderea disciplinara este un aspect esential al statutului oricarei categorii profesionale, astfel ca redimensionarea cazurilor care constituie abatere disciplinara in privinta judecatorilor este un aspect care vizeaza statutul acestora[74]. De subliniat ca in proiectul de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost cuprinsa o noua abatere disciplinara, definita generic (in art. 272 lit. t) ca fiind „orice alte fapte prevazute de prezenta lege care sunt calificate abateri disciplinare”. Rezulta ca, potrivit abordarii proiectului de lege, pe de o parte, o abatere disciplinara nu este necesar sa fie concret si limitativ reglementata, iar, pe de alta parte, inseamna ca s-a avut in vedere, in continutul legii, introducerea si a unor alte abateri disciplinare, in afara celor grupate in art. 272, de la lit. a la lit. t. CCJE a aratat ca este de dorit sa se dea definitii suplimentare prin lege, de catre fiecare stat membru, ale motivelor precise pentru actiuni disciplinare, dupa cum se precizeaza in Recomandarea CM nr. R (94)12[75]. Aceasta abordare este cu atat mai necesara in prevederile interne cu cat legiuitorul national a specificat in detaliu faptele ce pot conduce la proceduri disciplinare, respectiv la sanctionare[76].

Unul dintre progresele evidente in materia reglementarii procedurii raspunderii disciplinare a judecatorilor l-a constituit inlaturarea din dispozitiile Legii nr. 317/2004 a calitatii ministrului justitiei de titular al actiunii disciplinare, din anul 2018, ca urmare a sustinerilor argumentate repetate ale asociatiilor profesionale, cu ocazia dezbaterilor parlamentare privind legile justitiei. Modificarea a reprezentat un succes evident pe calea consolidarii independentei justitiei si a fost primita ca atare de asociatiile profesionale europene ale judecatorilor, respectiv Asociatia Europeana a Judecatorilor (EAJ-AEM), Asociatia Internationala a Judecatorilor (IAJ-UIM) si MEDEL.

Independenta operationala a IJ este prevazuta expres de lege, dar manifestarea si pastrarea efectiva a acesteia nu pot iesi cu totul din sfera de competenta a CSM, cu atat mai mult cu cat IJ este reglementata ca structura cu personalitate juridica in cadrul Consiliului. Evaluarea calitatii managementului judiciar se face printr-un audit extern independent, finantat din bugetul IJ. Art. 68 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 prevede ca acest raport se depune la CSM. De vreme ce cuprinde, in mod obligatoriu, recomandari inclusiv cu privire la organizarea eficienta, comportament si comunicare, asumarea responsabilitatilor, efectuarea auditului nu poate fi urmata de simpla inregistrare a raportului la CSM, fara analizarea acestuia si aducerea concluziilor la cunostinta instantelor. In acelasi context, sistematizarea practicii CSM, ca instanta disciplinara, structurata pe abaterile disciplinare enumerate in art. 99 din Legea nr. 303/2004, are nu numai finalitatea cunoasterii acestei practici de catre judecatori, ci si a problemelor ivite in procedurile disciplinare, retinute de instanta suprema.

 

IV.     Independenta justitiei/independenta judecatorului ca scop

 

1.        Enuntarea elementelor definitorii

 

Scopul acestei independente a fost cuprins, prin mai multe elemente definitorii, in art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, cu ocazia modificarilor aduse in anul 2018, dupa cum urmeaza: i) judecatorii se supun numai legii; ii) judecatorii trebuie sa fie impartiali; iii) judecatorii au libertate deplina in solutionarea cauzelor deduse judecatii, in conformitate cu legea si in mod impartial, cu respectarea egalitatii de arme si a drepturilor procesuale ale partilor; iv) judecatorii trebuie sa ia decizii fara niciun fel de restrictii, influente, presiuni, amenintari sau interventii, directe sau indirecte, din partea oricarei autoritati, fie chiar autoritati judiciare - hotararile pronuntate in caile de atac neintrand sub imperiul acestor restrictii; v) scopul independentei judecatorilor consta inclusiv in a garanta fiecarei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul sau in mod echitabil, avand la baza doar aplicarea legii.

Asadar, a fost respectat principiul enuntat in paragr. 1.2. din Carta Europeana cu privire la Statutul Judecatorilor[77] si reluat in paragr. 16 din Avizul CCJE nr. 1 (2001) referitor la standardele privind independenta puterii judecatoresti si inamovibilitatea judecatorilor, potrivit caruia: „In fiecare stat european, principiile fundamentale privind statutul judecatorului vor fi prevazute de actele normative interne cu cea mai inalta forta juridica, iar reglementarile in acest domeniu, prin legi”.

Prin Decizia nr. 2/11 ianuarie 2012[78], Curtea Constitutionala a statuat: „Intrucat justitia priveste persoane, toate garantiile de ordin constitutional sau infraconstitutional care se refera la infaptuirea sa servesc, in ultima instanta, realizarii drepturilor si libertatilor acestora. (...) Curtea constata ca independenta judecatorilor - indiferent de aspectele sub care aceasta poate fi abordata - nu este reglementata ca un scop in sine si, cu atat mai putin, un privilegiu al acestora, ci, slujind infaptuirii justitiei, reprezinta o garantie oferita cetatenilor. Acestia trebuie sa aiba certitudinea ca magistratii sunt independenti de reprezentantii puterii legislative si executive si ca, indiferent de statutul lor special, se supun legii, inclusiv normelor care consacra raspunderea disciplinara, pentru a-si exercita puterile conferite cu responsabilitate[79].

In preambulul Recomandarii CM nr. (94)12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor s-a subliniat importanta independentei judecatorilor pentru a intari aplicarea legii in statele democratice[80].

2.        Calitatea actului de justitie

 

Deseori raportam calitatea actului de justitie la eficienta pentru ca lentoarea solutionarii unei cauze, chiar daca motivele intarzierii sunt obiective, isi pune amprenta negativa asupra calitatii. Managementul cauzelor si regulile procedurale sunt doua din cele mai importante elemente pentru un cadru temporal care sa permita rezolvarea cauzelor in timp adecvat.

O justitie eficienta nu este si nu poate ramane un deziderat disparat, suficient prin sine, ca reflexie a unor concepte dezvoltate preponderent la nivel teoretic, ci are menirea de a potenta calitatea actului de justitie si caracterul persuasiv al acestuia. Calitatea si eficienta justitiei depind in mare masura de sistemele de selectare a judecatorilor, dar si de pregatirea initiala si continua, de numarul lor, de statutul care trebuie sa le garanteze independenta, precum si de numarul personalului ce lucreaza in instante fie ca asistenti ai judecatorilor, fie in exercitarea unor atributii tinand de activitatea judiciara[81].

Eficienta justitiei este edificata pe trei piloni: i) calitate – intrucat eficienta inseamna hotarari de calitate; ii) termen – dat fiind ca eficienta presupune respectarea unui termen rezonabil; iii) echitate – pentru ca hotararile judecatoresti trebuie sa fie fundamentate pe examinarea echitabila a elementelor din dosar[82].

2.1.   Stabilirea volumului optim de activitate – posibilitate sau himera

 

In anul 2009, cand Consiliul Superior al Magistraturii a lansat Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010, a utilizat ca fundament al acestui demers si realitatea potrivit careia judecatorul poate infaptui un act de justitie de calitate in masura in care dispune de timpul necesar studierii amanuntite a cauzei si a legislatiei aplicabile, in masura in care are ragazul sa asculte intr-un mod suficient partile si sa le cerceteze apararile, precum si sa redacteze in conditii optime hotararea pe care o pronunta[83].

Recomandarile prealabile ale Programului, menite sa conduca la imbunatatirea calitatii activitatii, au vizat: pe de o parte, asigurarea repartizarii dosarelor pe sedinte de judecata in functie de complexitatea acestora si, pe de alta parte, stabilirea unui numar maxim de dosare pe sedinta de judecata, in functie de complexitate[84].

Asadar, Prin Hotararea nr. 2119/3 decembrie 2009 a Plenului CSM s-a aprobat Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010, iar prin Hotararea nr. 945/4 noiembrie 2010 a Plenului CSM s-a apreciat ca se impune continuarea Programului in anul 2010, fiind, totodata, aprobat si proiectul Programului pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2011. De asemenea, prin Hotararea nr. 4/12 ianuarie 2012 a Plenului CSM s-a stabilit continuarea aplicarii Programului si pe parcursul anului 2012, pana la reanalizarea acestui program si a modalitatii de aplicare, dupa finalizarea proiectului Bancii Mondiale – „Determinarea si implementarea volumului optim de munca al judecatorilor si grefierilor si asigurarea calitatii activitatii in instante”. La fel, prin Hotararea Plenului CSM nr. 161/13 februarie 2013, s-a aprobat continuarea Programului pentru anul 2013, precum si in viitor.

Programul a fost implementat la instante, cu marirea succesiva a punctajului anual pe completurile de judecata, masura determinata nu numai de cresterea punctajului maxim, prin Hotararea nr. 945/4 noiembrie 2010 a Plenului CSM, de la 3.960 puncte, la 5.060 puncte, ci si de necesitatea efectiva de a nu majora si mai mult perioada dintre data inregistrarii dosarului si primul termen de judecata, cu toate ca o astfel de masura a dus la o crestere exploziva a volumului de munca al judecatorilor si grefierilor. In fapt, implementarea Programului a insemnat o nesocotire a acestuia, intrucat, in contextul unor dezechilibre intre volumul de activitate al instantelor – determinat, in primul rand, de cresterea numarului si complexitatii dosarelor – si intre sectii, punctajul maxim a fost de multe ori depasit.

Prin urmare, stabilirea volumului optim de munca a ramas la stadiu de incercare, iar, in anii ce au urmat, punctajele initiale au fost depasite an de an, gradul de incarcatura efectiva pe judecator si pe completurile de judecata fiind augmentat prin marirea evidenta a gradului de complexitate a cauzelor si printr-o utilizare mai intensa, ca numar si mijloace, a instrumentelor procedurale si procesuale pentru valorificarea drepturilor si intereselor, de catre parti. La cresterea gradului de incarcatura a contribuit si existenta pe rolul instantelor, in aceeasi perioada de timp, a unor proceduri paralele, in aceeasi materie, de pilda insolventa, intemeiate pe acte normative succesive, ce au reclamat organizarea diferita a sectiilor/completurilor de judecata, cu aceleasi resurse umane. De asemenea, lipsa de coerenta a legiuitorului in anumite materii a influentat negativ derularea procedurilor si, prin urmare, durata acestora, ducand si la interpretari jurisprudentiale diferite.

Cresterea gradului de complexitate a cauzelor, ce caracterizeaza activitatea instantelor, inseamna majorarea, in consecinta, a timpului ce trebuie afectat redactarii unor hotarari judecatoresti care sa raspunda criteriului calitatii, in paralel cu timpul necesar studierii sedintelor de judecata, doctrinei si jurisprudentei. In acest context, cresterea vadita a numarului actelor normative ce reprezinta „legislatia secundara”, contrarietatea unor prevederi legale, dezvoltarea, in ritm constant, a jurisprudentei CJUE si a CEDO, determinata de complexitatea drepturilor subiective, intereselor legitime si libertatilor individuale aduse in discutie, adoptarea unor noi Regulamente si Directive, imprejurari cu reverberatii concrete asupra activitatii judecatorilor, atesta ideea ca o anumita diminuare a volumului de activitate al unor instante in perioada 2017–2020, nu inseamna, in termenii reali ai activitatii acestora, o scadere semnificativa a gradului de incarcatura pe judecator.

Reluarea cu fermitate a procedurilor menite sa readuca in actualitate analiza acestor elemente si sa fie apte de a determina formularea unor concluzii viabile asupra volumului optim de activitate – nu ca privilegiu, in sine, al judecatorului, ci ca premisa si garantie a unui act de justitie de calitate –, constituie o necesitate, in termenii dreptului la un proces echitabil. Actiunile CSM pentru obtinerea finantarii unui astfel de proiect se impun a fi completate cu selectarea unui numar indestulator de judecatori, in calitate de experti[85], intrucat doar prin contactul nemijlocit cu activitatea instantelor se pot preconiza si obtine rezultate eficiente.

Ca prim pas, este necesara implicarea sustinuta a CSM in actiuni tinand de reflectarea gradului de complexitate a cauzelor cu care sunt investite completurile de judecata. Mai exact, CSM trebuie sa obtina punerea in aplicare, de catre administratorul de sistem al aplicatiei informatice ECRIS (Directia Tehnologia Informatiei din cadrul MJ), a formulei de calcul a complexitatii cauzelor, astfel cum a fost modificata prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM nr. 609/7 iunie 2016. Cu alte cuvinte, desi complexitatea cauzelor aflate pe rolul instantelor este in continua crestere, iar o reflectare (partiala) a acestei realitati este cuprinsa intr-o hotarare adoptata de CSM acum aproape 6 ani, nu s-a reusit punerea ei in aplicare – cu toate ca au existat anumite demersuri la inceputul anului 2021 care, din cunostintele mele, au ramas fara raspuns din partea MJ.

Este evidenta si necesitatea implicarii CSM in inlaturarea deficientelor aplicatiei informatice ECRIS tinand, pe de o parte, de obstacole in operarea anumitor date in forma ceruta de dispozitiile legale si regulamentare, iar, pe de alta parte, de deficiente care deformeaza rezultatele activitatii instantei si, prin urmare, gradul de performanta[86].

Dintr-o perspectiva, participarea CSM la aceste demersuri este determinata de faptul ca directia de specialitate din MJ nu a raspuns nevoilor sistemului judiciar sau a facut-o intr-o masura insuficienta. Insa, dintr-o alta perspectiva, realitatea necesitatii unor masuri unitare si luate cu celeritate, in domeniul programului informatic ECRIS, pune in discutie, in mod serios, si preluarea administrarii acestuia de catre CSM, cu extinderea Serviciul informatica si statistica judiciara din cadrul Consiliului si transformarea acestuia in directie.

Asadar, criteriile de complexitate a cauzelor si de determinare a volumului optim de munca nu pot fi puse in discutie cu excluderea informatiilor, dificultatilor, solutiilor oferite de experienta instantelor in domeniul organizarii activitatii prin prisma volumului efectiv de munca. Desigur, odata elaborate aceste criterii si puse in aplicare, dialogul cu parchetele si barourile de avocati poate aduce perspective de imbunatatire ce nu trebuie ignorate.

2.2.   Elemente de echilibrare a volumului de munca

 

Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu a considerat aglomerarea rolului instantelor nationale ca fiind un motiv de natura a justifica durata excesiva a procedurilor judiciare[87], dar, in acelasi timp, a subliniat ca statului ii revine o obligatie pozitiva si de rezultat, de a asigura solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, prin toate mijloacele care ii stau la dispozitie[88], iar existenta, si in prezent, a unui numar insuficient de magistrati nu poate influenta, in mod pozitiv, punerea in aplicare a principiul celeritatii. Faptul ca resursele umane sunt insuficiente rezulta nu numai din ocuparea partiala a posturilor de judecator, ci si din neadaptarea, decat in parte, a schemelor de personal ale instantelor la situatia concreta a acestora, tinand seama de volumul de activitate, de necesitatea perfectionarii pregatirii profesionale, de provocarile modificarilor legislative si de jurisprudenta, de fluctuatia judecatorilor.

Disponibilitatea judecatorului, privita ca una dintre principalele indatoriri ale acestuia in/si pentru exercitiul functiunii sale, se raporteaza „atat la timpul necesar pentru solutionarea judicioasa a cauzelor cat si la starea de spirit atenta, lucida care este evident necesara la indeplinirea unei sarcini de o atare importanta, deoarece numai prin judecarea cauzelor este asigurata garantia drepturilor individuale[89].

Dintr-o perspectiva adiacenta, scopul principal al statisticilor judiciare este de a facilita functionarea eficienta a unui sistem judiciar si de a contribui la conducerea politicilor publice de justitie. Prin urmare, statisticile judiciare trebuie sa permita factorilor de decizie sa obtina informatii relevante despre performanta instantelor si calitatea sistemului judiciar, si anume: i) volumul de munca al instantelor si judecatorilor; ii) durata necesara pentru gestionarea acestui volum de munca; iii) calitatea rezultatelor instantelor; iv) cantitatea de resurse umane si financiare care urmeaza sa fie alocate sistemului pentru a rezolva volumul de munca primit[90].

O prima preocupare cu caracter constant a CSM trebuie sa fie asigurarea ritmicitatii concursurilor de promovare pe loc, in gradul profesional imediat superior, si promovare efectiva, a concursurilor de admitere la INM si in magistratura, a sesiunilor de transfer. Aceste concursuri/sesiuni sunt cele ce, prin rezultatele lor, aduc plusul de resurse umane si/sau contribuie la reducerea deficitului in ansamblul instantelor si, concret, cu privire la anumite instante.

Experienta anilor 2020 si 2021 a fost una cu evidente elemente negative, nefiind organizate nici concursul de admitere la INM, nici concursul de admitere in magistratura (in anul 2020), nici sesiuni de transfer (in 2021).

Decizia CCR nr. 121/2020[91] a fost publicata la data de 9 iunie 2020, insa proiectul de lege privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a INM, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si la concursul de admitere in magistratura, a fost depus la Parlament numai dupa mai mult de 3 luni si jumatate, fiind inregistrat la Camera Deputatilor sub nr. 567/30 septembrie 2020[92]. Astfel cum rezulta din datele publicate pe site-ul Camerei Deputatilor, proiectul nu a fost dezbatut inauntrul termenului de 45 de zile, asa incat a fost adoptat de aceasta Camera (tacit), ca urmare a depasirii termenului de 45 de zile, facandu-se aplicarea art. 75 alin. 2 teza a III-a din Constitutie. Proiectul a fost inaintat la Senat la data de 17 noiembrie 2020 si adoptat dupa alte doua luni si jumatate, la 3 februarie 2020, cu toate ca urgenta deblocarii situatiei, din perspectiva necesitatii organizarii concursurilor de admitere in magistratura era vadita, in scopul evitarii blocarii activitatii unor instante, in urmatorii ani. Dupa o noua verificare de constitutionalitate, a fost adoptata Legea nr. 192/2021[93] privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si la concursul de admitere in magistratura. Datorita celeritatii cu care CSM a adoptat regulamentele si a aprobat organizarea concursurilor, acestea au putut fi anuntate la sfarsitul lunii iulie 2021.

Referitor la transferuri, dupa publicarea Deciziei CCR nr. 313/2021[94], la data de 24 iulie 2020, a durat 17 luni pana la publicarea Legii nr. 313/2021[95].

Intr-adevar, punerea de acord a legislatiei cu deciziile CCR apartine unei alte puteri in stat. Insa, in conditiile mai inainte redate, in care s-a recurs, de catre organul legiuitor, la aprobarea tacita, ca urmare a nedezbaterii proiectului legislativ in termenul legal, implicarea CSM in dialog interinstitutional, in incercarea de evitare a unei astfel de situatii, reprezinta o optiune ce trebuie utilizata repetat, daca este cazul.

O alta arie importanta de activitate o constituie buna fundamentare a posturilor scoase la aceste concursuri, cu observarea stricta a volumului de activitate al instantelor si, mai cu seama, a incarcaturii efective pe judecator, a cunoasterii situatiei instantelor la care resursele umane sunt la limita ori a instantelor ce fac parte din categoria celor „neatractive” – ca optiune pentru candidatii admisi la aceste concursuri. Datele statistice privind volumul de activitate, situatia si particularitatile resurselor umane pot da elementele semnificative care sa duca, de pilda, la evitarea nescoaterii la concurs a unor posturi vacante la instante a caror incarcatura efectiva pe judecator este considerabil mai mare decat cea pe tara (la respectivul nivel ierarhic al instantelor).

In acest sens, masurile pentru echilibrarea volumului de activitate pot fi concepute pe cel putin doua paliere: gandirea unor scheme de personal adecvate, nu numai prin raportare la numarul efectiv al cauzelor nou intrate intr-o perioada de timp, ci si tinand seama de complexitatea reala a acestora, determinata de mai multi factori, obiectivi si subiectivi, printre care cresterea complexitatii raporturilor juridice; adoptarea unei politici de resurse umane care sa asigure ocuparea posturilor de judecator la instantele mai putin atractive sau neatractive, neputandu-se nega existenta acestei realitati in sistemul nostru judiciar, prin prisma localitatilor in care acestea se afla, a potentialului social si de cariera profesionala al zonei, etc.

O reala posibilitate, in plus, de echilibrare a volumului de munca o reprezinta reglementarea profesiei de asistent al judecatorului. In prezent, se afla in derulare Proiectul „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instante judecatoresti”, implementat de CSM, in cadrul caruia au fost selectati, prin concurs, 165 experti externi in implementare, respectiv asistenti ai judecatorilor, care functioneaza in cadrul a 19 instante pilot, desfasurand activitati specifice, din perspectiva partajarii atributiilor non-judiciare la nivelul personalului instantelor judecatoresti. Astfel cum rezulta, in mod clar, din documentatia proiectului, prin repartizarea catre asistentul judecatorului a unor sarcini non-judiciare pe care la acest moment le realizeaza judecatorul, se are in vedere o pregatire mai eficienta a sedintelor de judecata, o crestere a operativitatii in solutionarea cauzelor, crearea premiselor pentru redactarea in termen legal a tuturor hotararilor, asigurarea cresterii timpului pe care judecatorul il aloca pentru studierea jurisprudentei si a doctrinei.

Scopul implementarii proiectului este ca, prin derularea activitatii intr-o echipa formata dintr-un judecator, un grefier si un asistent al judecatorului, sa se asigure sporirea eficientei activitatii personalului din cadrul instantelor judecatoresti, solutionarea cauzelor cu celeritate si intr-un termen rezonabil, pronuntarea solutiilor intr-un mod mai documentat, dupa un studiu mai amplu al dosarelor, al jurisprudentei si al doctrinei, cat si crearea premiselor necesare pentru redactarea hotararilor in termenul legal. La fundamentarea obiectivelor proiectului s-a avut in vedere realitatea incarcaturii de cauze, aparand evident ca timpul avut la dispozitie de un judecator insarcinat cu solutionarea unui numar insemnat de cauze este insuficient – timpul fiind o resursa deosebit de importanta in contextul actual al desfasurarii atributiilor judecatorilor.

Este important de precizat ca demersurile in care CSM se poate implica pentru reglementarea prin lege a profesiei de asistent al judecatorului, a statutului si atributiilor acestei categorii de personal, precum si pentru prevederea in statele de functii ale instantelor a unor asemenea posturi, nu inseamna promovarea degrevarii judecatorilor de atributiile specifice, constitutionale si legale, de infaptuire a justitiei, ci de sarcini non-judiciare cronofage, lasandu-le timp pentru studiu, analizarea inscrisurilor dosarului, aplicarea legii la speta, cu alte cuvinte, pentru un act de justitie de calitate.

3.        Increderea in justitie – reverberatie si masura

 

In Eurobarometrul dat publicitatii de Comisia Europeana in 7 mai 2021, intocmit pe baza sondajului de opinie „Eurobarometru standard (EB 94) - iarna 2020-2021”, increderea romanilor in Justitie este de 47%, crescand cu 12% fata de anteriorul sondaj, din iulie 2016, cand era de 35%.

Durata mare a proceselor - chiar in cazurile in care este determinata de motive obiective -, incluzand si durata de redactare a hotararilor judecatoresti formeaza unul dintre motivele de scadere a increderii in justitie. „O justitie intarziata este o justitie refuzata” reprezinta o declaratie care subliniaza importanta asigurarii justitiei fara intarziere nejustificata. In eforturile de a asigura celeritatea, trebuie sa ne amintim, insa, ca tendinta de urgenta ar trebui sa fie echilibrata cu alte aspecte ale calitatii, dintre care calitatea hotararii ar trebui sa aiba cea mai mare prioritate. Cererile societatii necesita prelucrarea, fara intarziere nejustificata, dar tendinta de eficacitate nu trebuie sa conduca la decizii de calitate inferioara[96].

Accesul la justitie, la actele dosarului, nu doar ca principiu, ci, mai ales, ca realitate a activitatii instantelor, constituie un alt element important la care se raporteaza gradul de satisfactie al cetateanului. Din aceasta perspectiva, extinderea la nivel national, printr-o conceptie unitara, a dosarului electronic – creat, implementat si dezvoltat la nivelul instantelor, prin preocuparea si dedicarea conducerilor, judecatorilor, specialistilor IT, grefierilor – constituie o necesitate pe care am sustinut-o, cu argumente, inca din anul 2018. Extinderea la nivel national a aplicatiei informatice privind dosarul electronic nu va fi o sarcina impovaratoare pentru CSM si MJ. Majoritatea curtilor de apel utilizeaza aplicatiile informatice privind dosarul electronic, in fapt, la nivelul tarii fiind create doua astfel de aplicatii[97], folosite si dezvoltate de majoritatea curtilor de apel, precum si de multe tribunale si judecatorii. Este, insa, necesara o abordare unitara la nivel national, scop in care trebuie luate masuri, in cel mai scurt timp, o asemenea masura fiind atat in interesul sistemului de justitie, cat si in interesul cetateanului. Exista si o problema determinata de faptul ca parchetele, ca regula, nu trimit instantelor dosarele in format electronic, ci numai rechizitoriul, cu toate ca, la momentul sesizarii instantei, nu ne mai aflam in faza nepublica a urmaririi penale – fiindu-mi, intr-adevar, semnalate si cateva exceptii, tinand de deschiderea in colaborare, intre instante si parchete. Resursele umane limitate ale instantelor nu permit realizarea scanarii tuturor actelor din dosarele de urmarire penala, mai cu seama ca, in multe cauze, volumul acestora este considerabil.

Practica neunitara, uneori chiar intre completurile aceleiasi instante, este o realitate care – fara a-i prezenta acum cauzele multiple si fara a duce motivele numai in sfera responsabilitatii judecatorului – influenteaza negativ increderea in Justitie. Ani la rand au fost propuse, concepute si puse in aplicare mecanisme de unificare a practicii judiciare, cu concursul puterii legislative si al CSM, cu mai mult sau mai putin succes. Insa, dincolo de toate acestea, unificarea practicii judiciare are si o componenta ce tine de fiecare judecator ori complet de judecata, si anume acceptarea opiniei majoritatii – sectiei, instantei – cu privire la o anumita problema juridica dezbatuta si cuprinsa, ca solutie a majoritatii, in minutele de invatamant profesional, concomitent cu acceptarea ideii ca o astfel de abordare nu interfereaza cu independenta judecatorului.

Transparenta activitatii instantelor si modalitatea acesteia de reflectare publica sunt, de asemenea, jaloane ale increderii in Justitie. Principiul cooperarii loiale intre puteri presupune echilibru in declaratii si actiuni, ceea ce nu inseamna ca nu pot fi identificate si afirmate problemele inerente activitatii uneia sau alteia dintre puteri, dar acestea trebuie prezentate cu buna-credinta, printr-o informare corecta si completa a publicului, urmata de gasirea unor solutii fezabile, cu concursul specialistilor in materiile in care au fost identificate vulnerabilitati, si nu cu afirmatii, neinsotite de argumente fundamentate, care sa duca la decredibilizarea justitiei sau la pierderea unor componente esentiale ale statutului magistratului ce nu tin numai de persoana acestuia, ci, in primul rand, de necesitatea asigurarii dreptului la un proces echitabil.

 

V.      In loc de concluzie

 

Independenta judecatorului trebuie sa existe in raport cu societatea in general si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte. Puterea judecatoreasca este unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului democratic modern. Ea are un rol si functii importante in relatia cu ceilalti doi piloni. Ea are grija ca guvernele si administratiile sa poata fi trase la raspundere pentru actiunile lor si, in ceea ce priveste puterea legislativa, are sarcina de a se asigura ca legile adoptate sunt aplicate. Pentru a-si putea indeplini indatoririle pe care le are in aceste domenii, puterea judecatoreasca trebuie sa fie independenta fata de aceste autoritati, fapt care implica libertate fata de relatiile inadecvate si de influenta exercitata de aceste autoritati. Astfel, independenta serveste ca o garantie a impartialitatii. Acest lucru are, in special, implicatii asupra a aproape toate aspectele legate de cariera unui judecator: de la pregatire la numire pana la promovare si sanctionare disciplinara[98].

O societate democratica, in teorie si practica, nu poate fi conceputa in absenta independentei justitiei. Documentele internationale o proclama, organismele europene o reafirma si o potenteaza, legile nationale o reglementeaza ferm, voci din interiorul si din afara sistemului judiciar pledeaza, in termeni inalti sau pe intelesul tuturor, pentru respectarea ei, CSM este chemat sa fie garantul acestei independente. Suntem de acord cu totii, profesionisti si nespecialisti ai dreptului, ca o justitie lipsita de independenta nu exista, oricate false elogii i-am aduce.

Dar care este, de fapt, nucleul acestui concept? Consecinta vizibila a aplicarii lui? Cu siguranta, putem spune ca justitia nu se defineste prin maldare de documente in format pe hartie sau digital, ci este despre oameni si pentru oameni. O asemenea abordare nu atenueaza, nicidecum, rolul judecatorului, ca epicentru al independentei justitiei.

Presedintele Asociatiei Internationale a Judecatorilor spunea intr-o conferinta, in luna ianuarie 2021, ca oamenii trebuie sa stie ca se pot raporta la o justitie infaptuita fara teama, presedintele Asociatiei Europene a Judecatorilor sublinia ca, atunci cand judecatorii se tem, niciun cetatean nu poate dormi linistit, iar presedinta CCJE puncta ca a controla judecatorii inseamna a le controla hotararile.

Esenta competentelor CSM este sa se asigure ca judecatorii au conditii care sa le garanteze adecvat exercitiul independentei, iar esenta acestei independente este, pe de o parte, ca trebuie asumata, iar, pe de alta parte, ca da consistenta si valoare actului de justitie, pe fundamentul stiintei si al responsabilitatii”.



[1] Avizul CCJE nr. 15(2012) privind specializarea judecatorilor, pct. 26 [https://www.csm1909.ro/303/3937/Consiliul-Consultativ-al-Judec%C4%83torilor-Europeni-(CCJE)]

[2] citatul este atribuit lui Alexander Hamilton (unul din cei doi creatori majori ai Federalist Papers, prima constitutie a Statelor Unite ale Americii - https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexander_Hamilton); insa, exista opinia potrivit careia aceasta fraza a fost rostita prima oara de James Madison (co-autor al documentului cunoscut sub numele de Federalist Papers, prima constitutie a Statelor Unite - https://ro.wikipedia.org/wiki/James_Madison), I. Laquedem, Occasional comments... (https://www.isaaclaquedem.com/2018/03/misquotation-run-riot-hamilton-gets-credit-for-phillips-work-because-phillips-credited-hamilton-for-.html).

[4] Aspectele enumerate sumar reprezinta un tablou sintetic al activitatii si au fost redate punctual in Raportul asupra activitatii desfasurate in calitate de presedinta a Tribunalului Mures, trimis Ministerului Justitiei cu adresa nr. 3127/17 octombrie 2001.

[5] Scrisoarea oficiala din 25 septembrie 2000 si pct. 5 din Raportul din luna septembrie 2000, acte elaborate de Patrick Henry-Bonniot, presedinte la „Tribunal de Grande instance de Reims”.

[6] Raportul din luna octombrie 2001, intocmit de Jeanine Depommier, vicepresedinta la „Tribunal de Grande instance de Reims”, pag. 2.

[7] idem, pag. 9

[8] idem, pag. 10 alin. 3

[9] Sectia are aceasta denumire incepand cu 1 octombrie 2011, ca efect al reorganizarii sectiilor comerciale/mixte cu atributii in materie comerciala, realizata prin Hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM nr. 654/31.08.2011. Anterior, denumirea era „Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal”.

[10] Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a avut un grad de incarcatura ridicat: tinand seama de punctajul total pe judecator si de punctajul mediu al judecatorilor sectiei, incarcatura medie a fost, in anul 2012, de 17.335 – complexitate totala medie judecator. In anul 2013, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a fost si mai impovarata, avand un punctaj de 43.243 complexitate totala medie pe judecator (21.633 complexitate dosare solutionate si 21.610 complexitate dosare nesolutionate pe judecator).

[11] Potrivit evidentelor aplicatiei informatice StaticECRIS, in anul 2021, durata medie de solutionare a cauzelor aflate pe rolul Curtii de Apel Targu-Mures a fost de 3,3 luni, cu mentiunea ca in materiile non-penale durata medie a fost de 3,7 luni si in materie penala durata medie a fost de 2,8 luni.

[12] Ca urmare a unei astfel de sesizari (adresa nr. 534/1 martie 2018 a Curtii de Apel Targu-Mures, in care au fost prezentate motivat deficientele aplicatiei informatice ECRIS, cu care ne-am confruntat la curtea de apel si la instantele din aria de competenta) a fost adoptata Hotararea Sectiei pentru Judecatori a CSM nr. 1530/19.12.2018, vizand corectarea termenul gresit, de 5 zile, stabilit in aplicatia informatica ECRIS pentru redactarea tuturor hotararilor judecatoresti pronuntate in materia masurilor preventive si a hotararilor pronuntate in procedura de camera preliminara – dat fiind ca termenul legal, prevazut de art. 406 alin. 1 din Codul de procedura penala este de 30 de zile.

[13] Avizul CCJE nr. 22 (2019) – „Rolul asistentilor judiciari”, paragr. 13

[14] Aplicatia informatica „Info dosar” a fost creata la Curtea de Apel Cluj, iar aplicatia informatica „TDS” a fost creata la Tribunalul Arad, ambele fiind preluate la Curtea de Apel Targu-Mures prin bunavointa si colegialitatea judecatorilor din conducerile celor doua instante, precum si a specialistilor IT.

[15] a se vedea, Jose Igreja Matos, presedintele Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM), „A fi judecator in vreme de pandemie” (https://eulawlive.com/weekend-edition/weekend-edition-no12/)

[16] Avizul CCJE nr. 17 (2014) asupra evaluarii activitatii judecatorilor, calitatii justitiei si respectarii independentei sistemului judiciar, paragr. 5

[17] Avizul CCJE nr. 1 (2001) referitor la standardele privind independenta puterii judecatoresti si inamovibilitatea judecatorilor, pct. 8, paragr. 73

[18] Distinctia dintre cele doua institutii de drept procesual civil a fost facuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie, bunaoara, prin Decizia nr. 1777/25 iunie 2015, pronuntata de Sectia a II-a civila (http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=127524)

[19] art. 73 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

[20] Alexandru Vlahuta, Ganduri, Fundatia Culturala Principele Carol, 1927

[21] AMR publica rapoartele de activitate in MO anual, dat fiind ca are calitate de asociatie „de utilitate publica”, reglementata prin HG nr. 530/2008.

[22] Avizul CCJE nr. 17 (2014) asupra evaluarii activitatii judecatorilor, calitatii justitiei si respectarii independentei sistemului judiciar, paragr. 5

[23] Dispozitia constitutionala se regaseste si in art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

[24] publicata in MO, Partea I, nr.131 din 23 februarie 2012

[25] pct. IV alin. 3 din considerentele Deciziei CCR nr. 2/2012

[26] Rolul CSM, de garant al independentei justitiei, este expres consacrat si in art. 1 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in art. 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in art. 1 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare a CSM, aprobat prin Hotararea nr. 1078/2018, precum si in art. 1 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 1375/2015.

[27] Avizul CCJE nr. 1(2001) - referitor la standardele privind independenta puterii judecatoresti si inamovibilitatea judecatorilor, paragr. 10

[28] Carta Europeana cu privire la Statutul Judecatorilor (adoptata la Reuniunea multilaterala privind statutul judecatorilor in Europa, organizata de Consiliul Europei, 1998), paragr. 1.1., http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/106139

[29] Recomandarea CM/Rec (2010)12 cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile, paragr. 4, 7, https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805afb78

[30] F. Hourquebie, L'indépendance de la justice dans les pays francophones, Les cahiders de la justice, 2012/2, https://www.cairn.info/revue-les-cahiers-de-la-justice-2012-2-page-41.htm

[31] Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicata in MO, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicata in MO, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, apud. I. Cochintu, Constitutionalizarea principiului loialitatii constitutionale, www.ccr.ro/uploads/cochintu.pdf

[32] Avizul nr. 685/2012, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 93-a Sesiune Plenara (Venetia, 14-15 decembrie 2012), paragr. 87, www.ccr.ro/uploads/aviz_ro.pdf

[33] St. Deaconu, Rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei puterii judecatoresti din Romania, in Analele Universitatii din Bucuresti – Drept, 2007, Partea a III-a, https://drept.unibuc.ro/Stefan-DEACONU-Rolul-Consiliului-Superior-al-Magistraturii-de-garant-al-independentei-puterii-judecatoresti-din-Romania-s160-a303-ro.htm

[34] Conform art. 51 lit. d si e din Legea nr. 304/2004, adunarile generale ale judecatorilor analizeaza proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a CSM, respectiv formuleaza puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, dupa caz, a sectiilor CSM.

[35] Adresa MJ a fost primita la data de 3 februarie 2021, termenul de comunicare a rezultatului consultarii curtilor de apel si a instantelor din aria de competenta fiind 21 februarie 2021.

[36] O problema actuala, din perspectiva acestei atributii, o constituie necesitatea sesizarii MJ cu privire la initierea unui proiect de act normativ privind reglementarea profesiei de asistent al judecatorului, cu toate elementele ce compun statutul si competentele acestuia.

[37]https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-adoptate-sau-de-care-guvernul-a-luat-act-in-edinta-din-17-martie-2021

[38] Prin aceasta hotarare s-a dispus sesizarea MJ pentru initierea demersurilor legislative, in vederea preluarii bugetului instantelor, cu exceptia bugetului ICCJ, de catre CSM, infra, pct. III.1.1.

[39]https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/memorandum-aprobat-in-guvern-pentru-noua-lege-a-salarizarii-raluca-turcan-nu-punem-bazele-niciunei-masuri-de-scadere-a-veniturilor-1496761

[40] Recomandarea CM/Rec (2010)12 cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile, paragr. 8, https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016805afb78

[41] Avizul CCJE nr. 18 (2015) - „Pozitia puterii judecatoresti si relatia ei cu celelalte puteri ale statului in democratia moderna”, paragr. 10.

[42] aprobat prin Hotararea CSM nr. 328/2005

[43] Hotararea CSM nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor a fost publicata in MO nr. 815 din 8 septembrie 2005

[44] Prin Decizia nr. 2215/2019 a ICCJ - Sectia de contencios administrativ si fiscal s-a dispus anularea dispozitiilor art. 18 alin. (2) care prevedeau ca judecatorii si procurorii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor..

[45] Cauza Baka contra Ungariei, Hotararea din 23 iunie 2016, paragr. 4 din Opinia concordanta, http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Baka-impotriva-Ungariei.pdf

[46] Guido Raimondi, discurs tinut cu ocazia deschiderii oficiale a anului judiciar, 27 ianuarie 2017, Solemn hearing for the opening of the Judicial Year, https://www.echr.coe.int/Documents/Speech_20170127_Raimondi_JY_ENG.pdf

[47] Avizul CCJE nr. 2 (2001) privind finantarea si administrarea instantelor cu referire la eficienta sistemului judiciar si la articolul 6 al Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, paragr. 2-5

[48]Raport ENCJ (2013-2014), Independenta si responsabilitatea sistemului judiciar, p. 19, https://www.csm1909.ro/303/Afaceri-europene

[49] http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/29_10_2021__103323_ro.pdf

[50] Legea nr. 304/2004 a fost republicata in MO nr. 827 din 13 septembrie 2005

[51] In art. 136 se prevedea ca incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile MJ referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de ICCJ – termenul fiind prorogat succesiv prin OUG nr. 100/2007, OUG nr. 137/2008, OUG nr. 114/2009, OUG nr. 109/2010, OUG nr. 80/2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 283/2011, OUG nr. 81/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014 si OUG nr. 80/2016, pana la data de 1 ianuarie 2018.

[52] http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/19_01_2017__85986_ro.htm

[54] supra, pct. III.1.

[55] Observatiile au vizat, in esenta: dimensionarea corespunzatoare a schemei de personal a instantei supreme, cu referire la departamentul economico-financiar si administrativ, precum si crearea unei directii de contencios, pentru sustinerea corespunzatoare a activitatilor suplimentare tinand de gestionarea bugetului instantelor; lipsa normelor de tranzitie – cu referire la situatia bugetului instantelor dupa intrarea in vigoare a modificarilor la Legea nr. 304/2004 (in 3 zile de la publicarea in MO) si pana la adoptarea normelor tranzitorii, de catre Guvern, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a modificarilor; lipsa masurilor legislative pentru solutionarea conflictului intre acte normative de categorii diferite, cu respectarea principiului ierarhiei actelor normative; situatia bugetului instantelor militare care, de asemenea, trebuie gestionat de instanta suprema; corelarea reglementarilor in vigoare cu solutia normativa cuprinsa in propunerea legislativa, dat fiind ca exista o serie de dispozitii legale care se refera la calitatea ministrului justitiei de ordonator principal de credite.

[56] publicata in MO nr. 503 din 21 iulie 2009

[57] CCJE, Avizul nr. 18 (2015) - „Pozitia puterii judecatoresti si relatia ei cu celelalte puteri ale statului in democratia moderna”, paragr. 51.

[58] art. 2.4. din Carta Internationala a Judecatorilor, adoptata de IAJ-UIM la Reuniunea din luna noiembrie 1999 – Taiwan si actualizata la Reuniunea din luna noiembrie 2017 – Santiago de Chile

[59] act adoptat la al 7–lea Congres al Natiunilor Unite (26 august - 6 septembrie 1985) si aprobat prin rezolutiile Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985

[60] Funding of the Judiciary, Annex I to the ENCJ Report 2015-2016, p. 11 https://www.encj.eu/images/stories/pdf/GA/Warsaw/encj_report_funding_annex_i_international_sources.pdf

[61] Recomandarea CM nr. 94(12) privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor (1994), Princ. III, pct. 1.b., http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:T69sJ4Nd68wJ:old.csm1909.ro/csm/linkuri/03_05_2006__4193_ro.doc+&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=de

[62] Decizia CCR nr. 20/2 februarie 2000, publicata in MO, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, paragr. 2.b.

[63] Decizia CCR nr. 873/25 iunie 2010, publicata in MO, Partea I, nr. 433/28 iunie 2010, pct. IV

[64] Decizia CCR nr. 574/20 septembrie 2018, publicata in MO, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019, paragr. 21

[65] Decizia CCR nr. 45/30 ianuarie 2018, publicata in MO, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, paragr. 169

[66] Decizia CCR nr. 153/6 mai 2020, publicata in MO, Partea I nr. 489 din 10 iunie 2020, paragr. 108

[67] Art. 7 din Magna Carta a Judecatorilor (Principii fundamentale), adoptata de CCJE in anul 2010.

[68] Decizia nr. 794/15 decembrie 2016, publicata in MO nr. 1029/21 decembrie 2016, paragr. 71-73

[69] supra, pct. II.1.

[70] pct. IV alin. (4) si alin. (6) din considerentele Deciziei CCR

[71] Avizul nr. 17 (2014) asupra evaluarii activitatii judecatorilor, calitatii justitiei si respectarii independentei sistemului judiciar, paragr. 5

[72] Decizia CCR nr. 45/2018, publicata in MO nr. 199 din 5 martie 2018, paragr. 231

[73] Decizia CCR nr. 221/2020, publicata in MO nr. 594 din 7 iulie 2020

[74] idem, paragr. 50

[75] Avizul CCJE nr. 3(2002) - asupra principiilor si regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecatorilor si in mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile si impartialitatii, paragr. 65

[76] Astfel, in art. 99 din Legea nr. 303/2004 se regaseste o enumerare precisa si detaliata a 21 de abateri disciplinare (de la lit. a la lit. t), o serie dintre acestea continand chiar mai multe ipoteze, distinct definite.

[77] supra, 33

[78] publicata in MO, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012

[79] pct. IV alin. (4) si alin. (6) din considerentele Deciziei CCR

[80] supra, 60

[81] European judicial systems - Efficiency and quality of justice, CEPEJ Studies nr. 26/2018, p. 93, https://rm.coe.int/rapport-avec-couv-18-09-2018-en/16808def9c

[82] Recomandarea CM/Rec(2010)12 cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile, paragr. 31, http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/30_11_2010__36324_ro.doc

[83] Hotararea Plenului CSM nr. 2119/3 decembrie 2009, p. 1

[84] idem, p. 8

[85] a se vedea statutul judecatorilor cooptati ca experti in cadrul proiectului „Optimizarea managementului sistemului judiciar. Componenta de instante judecatoresti”, derulat de CSM

[86] a se vedea Raportul de activitate al Curtii de Apel Targu-Mures aferent anului 2020, pct. I.3.2. „Raportarea indicatorilor de eficienta la situatia reala a activitatii instantei in anul 2020”, pp.36-42, http://portal.just.ro/43/Documents/Rapoarte%20de%20activitate/Raportul%20de%20activitate%20CAMS%202020.pdf

[87] Cauza Muti contra Italiei (nr. inregistrare 32/1993/427/506), paragr. 15, http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:3Bo5eMgn20gJ:hudoc.echr.coe.int/app/conversion/pdf/%3Flibrary%3DECHR%26id%3D001-57869%26filename%3D001-57869.pdf%26TID%3Dihgdqbxnfi+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=de

[88] V. Patulea, Proces echitabil, Jurisprudenta comentata a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucuresti, 2007, p. 112-113

[89] Carta europeana cu privire la Statutul judecatorilor (1998), sectiunea „Principii generale”, paragr. 1.5., http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/106139

[90] European Commission For The Efficiency Of Justice (CEPEJ), Guidelines On Judicial Statistics (GOJUST), 2008, pct. I.1., https://rm.coe.int/1680747678

[91] prin care CCR a stabilit ca: „In concluzie, faptul ca legea organica privind statutul judecatorilor si procurorilor - Legea nr. 303/2004 - nu prevede aspecte esentiale privind concursul pentru admiterea in magistratura, cum sunt etapele si probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor si posibilitatea de contestare a fiecarei probe, contravine dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, potrivit carora organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si organizarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica. Astfel, aspectele esentiale ale admiterii in magistratura trebuie sa fie prevazute in Legea nr. 303/2004, iar Regulamentul aprobat prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, trebuie doar sa detalieze procedura privind organizarea si desfasurarea concursului pentru admiterea in magistratura”, paragr. 28

[92] http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18942

[93] publicata in MO nr. 685 din 9 iulie 2021

[94] publicata in MO nr. 655 din 24 iulie 2020, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatandu-se ca solutia legislativa cuprinsa in art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in redactarea anterioara Legii nr. 242/2018, si in art. 60 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, in redactarea ulterioara Legii nr. 242/2018, care nu precizeaza conditiile transferarii judecatorilor, precum si art. 60 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, in redactarea ulterioara Legii nr. 242/2018, sunt neconstitutionale.

[95] Legea nr. 313/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost publicata in MO nr. 1232 din 28 decembrie 2021.

[96] Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare (RECJ), „Independenta, responsabilitatea si calitatea sistemelor judiciare - Validarea metodologiei, explorarea nivelului de calitate al justitiei si promovarea schimbarii in domeniul judiciar” - Raportul RECJ 2017-2018, p. 62, https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=1c68982b-2fb1-4c3d-a72f-e1a43805fa15-InfoCSM

[97] Astfel cum am aratat la pct. I, aplicatia informatica „Info dosar” a fost creata la Curtea de Apel Cluj, iar aplicatia informatica „TDS” a fost creata la Tribunalul Arad.

[98] Avizul CCJE nr. 1(2001) - referitor la standardele privind independenta puterii judecatoresti si inamovibilitatea judecatorilor, paragr. 11

Comentarii

# Eu date 29 March 2022 19:49 +28

Un judecator impecabil cu un proiect impecabil.sper sa faceti numai bine si sa nu uitati ce ati scris aici

# dragos barna date 29 March 2022 20:13 +18

SUCCES! SA VA VEDEM IN NOUL CSM!

# nae din dealul feleacului date 29 March 2022 20:18 +18

D-na Ciuca,daca sinte-ti neam, prin alianta,cu Ciuca din "virful piramidei"mai bine NU!Nu ne mai vorbi din carti(ziceti voi "cartile din carti se scriu";ei nu zau!),spune-ti ceva din propria capatina/inteligenta,aceea de "doctor",ca de ,in Ardeal,avocatului i se adreseaza cu "D-le Doctor";acum D-vs.sinte-ti mai mare in grad decit avocatul.

# Nasaudean Petronela date 2 April 2022 08:23 0

Proiectul reuseste sa transmita efort si munca neobosita , implicare si asumare,experienta si dinamism si mai cu seama o cunoastere si o intelegere a sistemului atit din interiorul sau cit si din afara. Toate sunt exprimate intr-o ordine logica si coerenta , printr-un limbaj clar si concis, pe care ti-l ofera, nu cartile sau zicerile ,ci doar intelepciunea.Un candidat cu un astfel de proiect este in masura sa dea CSM-ului utilitatea pentru care aceasta entitate a fost gindita.Sumarul sumarurilor din acest mesaj vine din partea unuia care a facut parte din sistem si care , vrind , nevrind , ca avocat ,urmareste tot ce se intimpla, bine sau rau ,in legatura cu acesta.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.10.2022 – Tudoran loveste din nou. Un judecator numara lunile pana la pensie

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva