O data in plus a fost demascat caracterul dictatorial al regimului condus de catre presedintele Klaus Iohannis (foto 1 stanga) si prim-ministrul Ludovic Orban (foto 1 dreapta). Curtea Constitutionala a Romaniei a decis joi, 25 iunie 2020, ca este nelegal ca romanii sa fie internati cu forta in spitale si in lagare de carton pe baza unui simplu ordin de ministru, iar nu prin lege, asa cum dicteaza art. 53 din Constitutie. De asemenea, CCR a dispus ca hotararile Guvernului privind instituirea si prelungirea starii de alerta (HG 394/2020, respectiv HG 476/2020) trebuie sa poata fi atacate in contencios administrativ.

In esenta, problema sta in felul urmator: Curtea Constitutionala a admis trei exceptii de neconstitutionalitate – toate ridicate de Avocatul Poporului, Renate Weber (foto 2). Doua dintre ele au fost admise cu unanimitate de voturi – deci inclusiv cu voturile Liviei Stanciu si Siminei Tanasescu, numite la CCR de catre insusi presedintele Klaus Iohannis. Asadar, degeaba s-au aruncat liderii PNL sa maraie ca instanta de contencios constitutional ar fi facut jocurile PSD prin decizia de joi.

Iata mai intai comunicatul CCR:

„In ziua de 25 iunie 2020, Plenul Curtii Constitutionale s-a pronuntat asupra urmatoarelor exceptii de neconstitutionalitate, ridicate direct de Avocatul Poporului:

A. Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si ale art.8 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgenta medicala, precum si unele masuri aferente instituirii carantinei;

Dispozitiile criticate au urmatorul cuprins:

- Art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006: „Masurile privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.”;

- Art.8 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.11/2020: „(1)In cazul epidemiilor/pandemiilor sau situatiilor de urgenta de sanatate publica internationale declarate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, daca exista un risc iminent pentru sanatatea publica, cu respectarea Regulamentului sanitar international (2005), la propunerea Grupului tehnic de experti ai Ministerului Sanatatii, ministrul sanatatii instituie carantina pentru persoanele care intra pe teritoriul Romaniei din zonele afectate, ca masura de prevenire si limitare a imbolnavirilor.”

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala a decis:

Cu unanimitate de voturi,

1. A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.25 alin.(2) teza intai din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

2. A admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.8 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgenta medicala, precum si unele masuri aferente instituirii carantinei.

Cu majoritate de voturi,

3. A admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.95/2006 privind in reforma in domeniul sanatatii.

Pentru pronuntarea solutiilor de admitere, Curtea a constatat ca dispozitiile art.25 alin.(2) teza a doua („precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii”) din Legea nr.95/2006 si ale art.8 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstitutionale deoarece aceste norme juridice nu intrunesc cerintele de claritate si previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constitutie si afecteaza drepturi si libertati fundamentale, asa cum sunt cele prevazute de art.23 alin.(1), art.25 si art.26 din Constitutie, fara respectarea conditiilor constitutionale referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale.

B. Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.4 alin.(3) si (4), art.65 lit.s), ș), art.66 lit.a), b) si c) si art.67 alin.(2) lit.b) din Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Dispozitiile criticate au urmatorul cuprins:

- Art.4 alin.(3) si (4): „Cand starea de alerta se instituie pe cel putin ju- matate din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, masura se supune incuviintarii Parlamentului. Parlamentul se pronunta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, in termen de 5 zile de la data solicitarii de incuviintare. Daca Parlamentul respinge solicitarea de incuviintare, starea de alerta inceteaza de indata.”

- (4) Parlamentul poate incuviinta masura adoptata de Guvern integral sau cu modificari.”

- Art.65 lit.s) si ș): „Constituie contraventii, in masura in care nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate potrivit legii penale infractiuni, urmatoarele fapte savarsite pe durata starii de alerta: (...)

s) neefectuarea lucrarilor pentru demolarea partiala sau totala a unor constructii, instalatii sau amenajari, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlata a unor terenuri, culturi, plantatii sau paduri, de catre persoanele fizice sau juridice ori de catre personalul institutiilor si autoritatilor publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g);

ș) impiedicarea de catre orice persoana fizica a efectuarii lucrarilor pentru demolarea partiala sau totala a unor constructii, instalatii sau amenajari, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlata a unor terenuri, culturi, plantatii sau paduri, stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h).”

- Art.66 lit.a), b) si c): „Contraventiile prevazute la art. 65 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 500 lei la 2.500 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) si ș);

b) cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. a), b), f), i), o), q) si s);

c) cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. l), r) si t).”

- Art.67 alin.(2) lit.b): „(2) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 65 si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 66 se fac de catre: (...)

b) personalul de control din cadrul Departamentului pentru Situatii de Urgenta, precum si subofiterii si ofiterii de pompieri si protectie civila, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), s), ș) si t).”

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.4 alin.(3) si (4), precum si ale art.65 lit.s), ș), art.66 lit.a), b) si c) in ceea ce priveste trimiterile la art.65 lit.s), ș) si t) si ale art.67 alin.(2) lit.b) in ceea ce priveste trimiterile la art.65 lit.s), ș) si t) din Legea nr.55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt neconstitutionale.

Curtea a constatat ca sunt intemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului retinand, in esenta:

I. Neconstitutionalitatea art.4 alin.(3) si (4) din Legea nr.55/2020 in raport cu prevederile art.1 alin.(4), art.21, art.52, art.108 si art.126 alin.(6) din Constitutie intrucat, prin aceste texte de lege:

- Parlamentul cumuleaza functiile legislativa si executiva, cu consecinta incalcarii principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitutie;

- se denatureaza regimul juridic al hotararilor de Guvern, ca acte de executare a legii, cu consecinta incalcarii art.108 din Constitutie;

- se creeaza un regim juridic confuz al hotararilor de Guvern, de natura sa ridice problema exceptarii acestora de la controlul judecatoresc, cu consecinta incalcarii prevederilor art.21, art.52 si art.126 din Constitutie, care consacra accesul liber la justitie, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica si garantarea controlului judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar.

II. Neconstitutionalitatea art.65 lit.s), ș), art.66 lit.a), b) si c) in ceea ce priveste trimiterile la art.65 lit.s), ș) si t) si art.67 alin.(2) lit.b) in ceea ce priveste trimiterile la art.65 lit.s), ș) si t) din Legea nr. 55/2020 in raport cu dispozitiile art. 1 alin.(5) din Constitutie, in componenta de calitate a legii.

Astfel, cata vreme art.5 din Legea nr.55/2020 are un numar de 3 alineate, nu se poate determina care sunt institutiile si autoritatile publice ”desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit.g)”, la care se refera art.65 lit. s) din aceeasi lege si nici constructiile, instalatiile sau amenajarile, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlata a unor terenuri, culturi, plantatii sau paduri, ”stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h)” la care se refera art.65 lit. ș) din lege, pentru a stabili elementele constitutive ale contraventiilor la care se refera textele legale mentionate. Aceasta imprecizie afecteaza, in mod corespunzator, si prevederile care trimit la art.65 lit.s) si ș) din lege, respectiv art. 66 lit.a) si b) si art.67 alin.(2) lit.b), criticate de asemenea. Tot astfel, intrucat nu exista lit.t) a art.65, dispozitiile art.66 lit.c) si ale art.67 alin.(2) lit.b) care trimit la lit.t) a art 65, inexistenta, sunt, practic, fara obiect.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constitutionala.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Ce inseamna decizia CCR

Pe scurt, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca internarea cu forta in spitale si in lagare de carton pentru suspiciunea de coronavirus contravine prevederilor legii fundamentale potrivit carora restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale trebuie facuta numai prin lege. Deci nu printr-un act infralegal, cum este ordinul de ministru.

Totodata, CCR a constatat felul haotic in care a fost instituita starea de alerta: printr-o hotarare de Guvern trimisa Parlamentului. Or, subliniaza Curtea, nu este de competenta Parlamentului sa voteze hotarari de Guvern. De aceea, romanii trebuie sa aiba posibilitatea de a ataca in contencios administrativ HG-ul de instituire a starii de alerta, ca de altfel orice HG. Deci si pe cea de prelungire a starii de alerta, se deduce din comunicatul CCR. Mentionam ca exista cel putin un astfel de dosar pe rolul instantelor din Romania. Ne referim la cauza de la Curtea de Apel Bucuresti unde avocatul Gheorghe Piperea cere suspendarea hotararii de Guvern privind instaurarea starii de alerta.

Redam articolele din Constitutie pe care le-a incalcat Guvernul prin instaurarea starii de alerta, precum si prin inchiderea oamenilor in baza unui simplu ordin de ministru:

- art. 1 alin. 4: „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 21:

„(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”;

- art. 23 alin. 1: „Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile”;

- art. 25:

„(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

(2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara”;

- art. 26:

„(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri”;

- art. 52:

„(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.

(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”;

- art. 53:

„(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”;

- art. 108:

„(1) Guvernul adopta hotarari si ordonante.

(2) Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.

(3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.

(4) Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate”;

- art. 126 alin. 6: „Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale”.

sursa foto: Mediafax