23 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RISCAM SA PLATIM PENTRU ABUZUL COMIS IMPOTRIVA LUI OBREJA – Fostul presedinte al FRB a dat statul in judecata la CEDO pentru violarea dreptului la aparare in dosarul insailat pe denuntul cvadruplului detinut Sorin Ovidiu Vintu. Condamnat cu opinie separata in sensul „admiterii apelului pentru caz de nulitate absoluta”, Rudel Obreja acuza inscenarea DNA dublata de incalcarea dreptului la o judecata „legala, reala, efectiva si echitabila” (Actiunea)

Scris de: Alex PUIU

24 noiembrie 2016 16:55
Vizualizari: 13300

Recentele cazuri Mircia Gutau si Victor Coniac – in care CEDO a demascat violari grosolane ale dreptului la un proces echitabil savarsite de Inalta Curte de Casatie si Justitie – ar putea fi doar inceputul unui val de condamnari ale Romaniei la Strasbourg cauzate de incapacitatea sau mai degraba refuzul anumitor judecatori de a respecta principii elementare de drept. In cazurile Gutau si Coniac, tragedia a fost cu atat mai cumplita cu cat culpa a apartinut unor judecatori de la cel mai inalt nivel: ex-presedinta ICCJ Livia Stanciu (cazul Gutau), respectiv, ex-presedinta Sectiei penale a ICCJ, Corina Jijiie (cazul Coniac).

Condamnare pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil garantat de Art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului am putea incasa si in cazul Rudel Obreja (foto). Fostul presedinte al Federatiei Romane de Box a anuntat ca a dat statul roman in judecata reclamand violarea dreptului la aparare in dosarul pe care DNA l-a construit pe denuntul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vintu, aflat in detentie pentru ispasirea ultimei condamnari definitive dintre cele patru incasate pana acum in asa-numitele dosare „Santaj la Ghita”, „Favorizarea lui Nicolae Popa”, „FNI” si „Petromservice”.


Dosarul de trafic de influenta finalizat in martie 2016 prin condamnarea lui Rudel Obreja la 3 ani inchisoare cu suspendare este unul extrem de controversat, sustine fostul sef al FRB, nu doar din perspectiva modului in care a fost instrumentata cauza in faza de urmarire penala.

O buna parte a neregulilior pe care Obreja le-a reclamat in actiunea depusa la CEDO vizeaza cercetarea judecatoreasca si se regaseste inclusiv in opinia separata la decizia de condamnare. Intrucat nu a fost de acord cu solutia de condamnare adoptata de colegele sale de complet - judecatoarele Elena Raluca Costache (presedinta completului) si Antoneta Nedelcu -, judecatorul Viorel Podar de la Sectia a I-a penala a Curtii de Apel Bucuresti a facut opinie separata: In sensul admiterii apelului declarat de inculpatul Obreja Rudel, pentru caz de nulitate absoluta, a judecatii primei instante, cauzata de analizarea formala a situatiei de fapt si neanalizarea apararilor inculpatului (art. 403 alin. 1 lit. c Cpp), fiind astfel incalcate dispozitiile legale privind dreptul la o dubla analiza, in doua grade de jurisdictie (art. 38 alin. 2 Cpp), dreptul la aparare (art. 10 alin. 5 Cpp) si, in final, dreptul la un proces echitabil (art. 8 Cpp si art. 6 din CEDO), nulitate ce nu poate fi acoperita, in mod legal, in apel, fiind obligatorie trimiterea cauzei spre rejudecare, in prima instanta, la Tribunalul Bucuresti (art. 421 pct. 2 lit. b teza ultima Cpp)”. (extras din solutia pe scurt a deciziei nr. 495/22.03.2016 pronuntate in dosarul nr. 9188/3/2014)

Inainte de a prezenta celelalte argumente invocate de Rudel Obreja in actiunea depusa la CEDO, sa mai spunem ca judecatoarele Costache si Nedelcu, desi l-au condamnat cu opinie majoritara pe fostul presedinte al FRB, au decis suspendarea executarii pedepsei dispuse in prima instanta prin sentinta judecatoarei TMB Geanina Terceanu, pe care chiar astazi, joi 24 noimebrie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a condamnat-o la 5 ani si 6 luni inchisoare pentru presupuse fapte de coruptie judiciara pretins a fi fost savarsite cu prilejul solutionarii fondului dosarului Transferurilor (detalii aici).

Lumeajustitiei.ro va prezenta in curand noi detalii din dosarul in care Rudel Obreja a fost condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare.

Prezentam in continuare capitolul 6 - „Expunerea pretinselor incalcari ale Conventiei si/ sau ale Protocoalelor” din anexa la cererea lui Rudel Obreja adresata CEDO (cititi la finalul articolului si capitolul 5 din aceeasi anexa, intitulat „Expunerea faptelor”):

Expunerea pretinselor incalcari ale Conventiei si/ sau ale Protocoalelor, precum si argumentelor in sprijinul acestor afirmatii:

Art. 6.1 si art. 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Subsemnatului mi-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil, dublul grad de juridisctie si dreptul la un recurs efectiv, intrucat instanta de fond a efectuat o analiza formala a situatiei de fapt, hotararea nu cuprinde o analiza proprie a judecatorului cu privire la probele administrate in faza de umarire penala si a judecatii in prima instanta si nu a analizat apararile inculpatului, incalcand astfel dreptul la o dubla analiza, in doua grade de jurisdictie, si dreptul la aparare.

Instanta de fond a efectuat o analiza formala a situatiei de fapt, nu cuprinde a analiza proprie a judecatorului cu privire la probele administrate in faza de umarire penala si a judecatii in prima instanta si nu a analizat apararile inculpatului (art. 403 alin. (1) lit. c) Cod Procedura Penala, incalcand astfel dreptul la o dubla analiza, in doua grade de jurisdictie (art. 38 alin. (2) Cod Procedura Penala), dreptul la aparare (art. 10 alin. (5) Cod Procedura Penala), dreptul la un proces echitabil (art. 8 Cod Procedura Penala si art. 6 din CEDO).

Aceste incalcari fiind sanctionate in dreptul intern cu nulitate absoluta, nu puteau fi remediate decat prin trimiterea cauzei de catre instanta de apel spre rejudecare instantei de fond, respectiv Tribunalului Bucuresti (art. 421 pct. 2 lit. b) teza ultima Cod Procedura Penala).

Una dintre garantiile implicite ale dreptului la un proces echitabil o reprezinta obligatia instantelor de a-si motiva deciziile lor.

Subsemnatul nu am avut parte de o judecata legala, reala, efectiva, cu atat mai putin una echitabila, care sa raspunda exigentelor art. 6 paragraf 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Roma, 4.XI.1950) aspect retinut si in cadrul opiniei separate in cuprinsul Deciziei Penale nr. 495 din data de 22.03.2016 a Curtii de Apel Bucuresti, Dosar nr. 9188/3/2014.

In cadrul opiniei separate, Curtea de Apel a constatat ca 'prin lipsa unei judecati legale, reale, efective si echitabile, prima instanta a incalcat legalitatea de desfasurare a procesului penal in prima instanta, iar lipsa unei judecati reale afecteaza inclusiv legalitatea judecatii cauzei, in mod real, prin dublul grad de jurisdictie. Instanta de apel este in situatia de a se pronunta, argumentat, cu privire la o situatie de fapt, nu in mod procedural, ca instanta de control judiciar (caci nu are cum cenzura lipsa de analiza), ci ca instanta de fond, pentru prima si ultima data, ceea ce este nelegal si inechitabil'. (pagina 28, paragraful 7, Decizia Penala nr. 495 din data de 22.03.2016 a Curtii de Apel Bucuresti, Dosar nr. 9188/3/2014)

Nu exista referiri la motivele pentru care judecatorul a ignorat apararile subsemnatului prezentate in faza de urmarire penala si in fata instantei de judecata.

Aparari ce au fost invocate in fata instantei de apel, si detaliate in cuprinsul concluziilor scrise depuse, insa instanta de apel nu le-a avut in vedere, cu exceptia opiniei separate a unui membru al completului de judecata al instantei de apel, care a achiesat la concluziile apararii, motivand opinia separata in acest sens (paragraful 52 din prezenta plangere, Decizia penala nr. 495/ 22.03.2016, filele 27, 28, si 29).

Instanta de judecata a analizat in mod formal situatia de fapt, judecata propriu-zisa s-a rezumat doar la simpla confirmare a analizelor efectuate de catre procuror prin rechizitoriu. Din aceasta perspectiva, motivarea de o maniera lapidara si generica, prin preluarea argumentelor din cuprinsul rechizitoriului, fara a analiza in mod critic si efectiv si fara a raspunde apararilor subsemnatului in calitate de inculpat, este contrar garantiilor fundamentale in materia drepturilor omului si echivaleaza cu o nemotivare.

In cauza Boldea contra Romaniei, 'Curtea reaminteste ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art 6 paragraful 1 din Conventie, include printre altele dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor, intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Artico impotriva Italiei).

Acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real 'ascultate', adica in mod temeinic examinate de catre instanta de judecata.

Art. 6 implica in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta. (Perez impotriva Frantei, Van der Hurk impotriva Olandei) (CEDO, hotararea din 15 februarie 2007, parag. 28).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Fodor impotriva Romaniei, hotararea 16 septembrie 2014, paragraful 28, reaminteste ca 'dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventie, inglobeaza, printre altele, dreptul partilor in proces de a prezenta observatiile pe care le considera relevante pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu vizeaza garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unora concrete si efective (Artico impotriva Italiei, 13 mai 1980, pct. 33, seria A nr. 37), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt cu adevarat 'intelese', adica examinate cu atentie de instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 obliga, in special, 'instanta' sa examineze efectiv motivele, argumentele si probele propuse de parti, cu exceptia cazului in care este apreciata relevanta acestora (Van de Hurk impotriva Tarilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 59, seria A nr. 288)'.

Astfel cum s-a aratat si in cuprinsul opiniei separate, nu a existat un proces real de deliberare a judecatorului, judecata acestuia a fost una formala, ce nu a fost bazata pe o analiza a probelor administrate, cu privire la esenta obiectului judecatii, a situatiei de fapt.

Instanta de apel are obligatia de a efectua un control asupra hotararii atacate. Insa pentru a se efectua acest control este necesar ca instanta de apel sa cunoasca analiza probatorie efectuata de prima instanta. Intrucat aceasta analiza lipseste, nici nu poate fi verificata de catre instanta de apel.

Astfel cum s-a retinut si in cadrul opiniei separate 'incalcarea legalitatii dublului grad de juridictie, de catre prima instanta, nu are cum sa fie suplinita prin administrarea de probe de catre instanta de apel sau pronuntarea unei decizii legale si temeinice in apel, intrucat judecata in apel nu poate inlocui lipsa de analiza si judecata formala efectuata de catre prima instanta de judecata, fiind incalcat in mod iremediabil, pentru faza de judecata a apelului, dublul grad de jurisdictie'.

In legea procesual penala romana este consacrat sistemul a doua grade de jurisdicttie, astfel incat este necesar ca judecta sa parcurga toate etapele procesuale, pentru a nu priva inculpatul de un grad de juridictie, prin solutionarea cauzei direct de catre instanta de apel.

Dublul grad de jurisdictie este un drept recunoscut in materie penala prin Procolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Dublul grad de jurisdictie vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar.

In prima instanta nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, astfel ca in cauza primul grad de juridictie nu poate fi luat in considerare, de aceea pentru respectarea dreptului la un proces echitabil si asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, conform art. 2 din Protocolul nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, era necesara trimiterea cauzei spre rejudecare.

Inexistenta unui al doilea grad de jurisdictie sub aspectul interpretarii si administrarii nemijlocite a probelor aduce atingere dreptului la un proces echitabil al subsemnatului prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Art. 6.1 coroborat cu art. 6.3 lit. b) si c) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Subsmentulului mi-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil avand in vedere urmatoarele:

a) nu am beneficiat de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii;

b) instantele interne nu si-au respectat obligatia de a asigura accesul la toate probele si nu s-au asigurat ca avocatii au acces corespunzator la dosar pentru a-si pregati apararea;

c) nu a fost respectat principiul egalitatii armelor si al contradictorialitatii.

Prin Ordonanta din data de 13.03.2014, a fost respinsa ca inadmisibila cererea formulata de subsemnatul, avand ca obiect eliberarea copiilor de pe toti suportii optici din dosarul cauzei, ceea ce constituie o restrangere nejustificata a dreptului inculpatului de a dispune de timpul si inlesnirile necesare apararii, producandu-se prin aceasta un prejudiciu la nivelul garantarii dreptului la aparare si, totodata, cauzand incalcarea art. 6.3 lit. b) din CEDO. Legiutorul roman a prevazut in mod expres dreptul de a obtine fotocopii de pe documentele dosarului in urma consultarii acestuia, acest drept subsumeaza si obtinerea copiilor de pe suportii optici eferenti dosarului de urmarire penala, in considerarea faptului ca efectuarea unei copii in forma scrisa nu este posibila, transpunerea in forma informatica a acestora fiind singura modalitate prin care sa se asigure exercitarea pe deplin a dreptului la consultarea dosarului.

Respingerea cererii de eliberare a copiilor de pe toti suportii optici eferenti dosarului cauzei si, implicit, posibilitatea de analizare a acestora numai la sediul organului de urmarire penala fac foarte dificila verificarea integralitatii acestora, timpul necesar pentru aceasta opertiune fiind insuficient.

Prin Ordonanta din 11.03.2014 s-a respins, ca nefiind necesara cauzei, efectuarea unei noi confruntari cu martorul Dobre Laurentiu-Virgil, invocandu-se faptul ca subsemnatul am solicitat o perioada de timp prentru a pregati intrebarile, in conditiile in care am precizat 'am nevoie de o perioada de timp pentru a pregati aceste intrebari, in asa maniera incat ele sa conduca la aflarea adevarului'.

In acest mod mi-a fost incalcat dreptul la aparare, precum si dreptul la un proces echitabil prevazut de art. 6.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care impune cerinta ca cel acuzat sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii.

In sustinerea celor expuse mai sus subliniem ca intervalul de timp in care subsemnatul in calitate de inculpat am fost anuntat de planificarea confruntarii si efectuarea propriu-zisa a acesteia a fost anuntat cu 2 ore si 41 de minute inainte, timp care include si deplasarea subsemnatului la sediul organului de urmarire penala, facand practic imposibila exercitarea corespunzatoare a dreptului la aparare, infirmandu-se si posibilitatea ca acesta sa ia legatura cu aparatorul sau intr-un timp util. Subsemnatul am fost citat telefonic la ora 12:39 pentru aceeasi zi la ora 15:00 (procesul-verbal din data de 06.03.2014.

In cauza Qcalan c. Turciei, s-a apreciat ca a avut loc o incalcare a dreptului prevazut de art. 6.3 lit. b) din Convetie, in conditiile in care avocatii apararii au beneficiat de un timp de doar 2 saptamani pentru a pregati apararea intr-un dosar care continea 17.000 de pagini.

In cauza Beraru c. Romaniei (CEDO, 18 martie 2014, paragraful 70), Curtea Eurupeana a reiterat faptul ca a constatat deja ca accesul nerestrictionat la dosar si utilizarea fara restrictii a oricaror note, inclusiv, daca este necesar, posibilitatea de a obtine copii ale documentelor relevante, sunt garantii importante ale unui proces echitabil. Neasigurarea acestui tip de acces a reprezentat, in motivarea Curtii, unul dintre factorii care au determinat constatarea incalcarii principiului egalitatii armelor (a se vedea Matyjek impotriva Poloniei, nr. 38184/03, pct. 59 si 63, CEDO 2007-V, si Luboch impotriva Poloniei, nr. 37469/05, pct. 64 si 68, 15 ianuarie 2008).

Tot in cauza Beraru impotriva Romaniei (18 martie 2014, paragraful 69), 'Curtea subliniaza ca art. 6.3 lit. b) din Conventie asigura oricarei persoane acuzate de o infractiune dreptul sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. Mai mult, 'inlesnirile' care trebuie asigurate oricarui acuzat includ posibilitatea de a fi informat, pentru pregatirea apararii sale, despre rezultatul cercetarilor efectuate pe parcursul procesului'.

'Curtea reitereaza ca probele nu au valoare prestabilita in cadrul procedurii penale a statului parat. Instantele au libertatea de a interpreta probele in contextul cauzei si in lumina tuturor celorlalte mijloace de proba prezentate in fata acestora (a se vedea Dumitru Popescu, citata anterior, pct. 110)'. (Cauza Beraru impotriva Romaniei, 18 martie 2014, paragraful 77)

'Curtea subliniaza ca instantele interne nu numai ca si-au intemeiat hotararile pe inregistrari cu o autenticitate contestata, dar nici nu au raspuns la argumentele reclamantului conform carora nu i-au fost prezentate transcrierile si, prin urmare, nu le cunostea continutul'. (Cauza Beraru impotriva Romaniei, 18 martie 2014, paragraful 81)

'Curtea retine ca niciuna dintre neregularitatile constatate in faza de urmarire penala si cea de judecata in prima instanta nu a fost remediata ulterior de catre instanta de apel. Desi avea competenta sa verifice toate aspectele cauzei atat in fapt, cat si in drept, inalta Curte de Casatie si Justitie nu a efectuat o noua cercetare judecatoreasca asupra probelor disponibile si a argumentelor de fapt si de drept formulate de parti. Atat Curtea de Apel Bucuresti, cat si inalta Curte de Casatie si Justitie nu au facut decat sa reitereze constatarile procurorului si nu au cercetat plangerile formulate in mod repetat de catre parati in legatura cu neregularitatile din cursul procesului'. (Cauza Beraru impotriva Romaniei, 18 martie 2014, paragraful 82)

'Avand in vedere constatarile de mai sus, Curtea concluzioneaza ca procesul in litigiu, in ansamblu, nu a respectat cerintele unui proces echitabil'. (Cauza Beraru impotriva Romaniei, 18 martie 2014, paragraful 83)

'In consecinta, Curtea considera ca a fost incalcat art. 6.1 coroborat cu art. 6.3 lit. b), c) si d) din Conventie'. (Cauza Beraru impotriva Romaniei, 18 martie 2014, paragraful 84)

Art. 6.1 coroborat cu art. 6.3 lit. d) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Subsemnatului mi-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil avand in vedere:

a) am fost condamnat de catre instanta de fond si instanta de apel fara o administrare nemijlocita de probe;

b) refuzul instantelor nationale de a instrumenta probe in aparare;

c) procesul si modul in care au fost obtinute probele nu a fost unul echitabil;

d) administrarea probelor de catre instantele interne nu a respectat principiul egalitatii armelor, contradictorialitatii si a incalcat si normele interne;

e) dreptul la aparare a fost limitat avand in vedere ca instantele interne nu au apreciat corect si echitabil fiabilitatea probelor administrate, desi au fost succesiv criticate de subsemnatul in fiecare etapa procesuala.

In ce priveste mijloacele de proba a caror administrare a fost solicitata de aparare in cadrul procesului penal, fie s-a dispus respingerea acestora ca nefiind utile solutionarii cauzei, fie nu s-a procedat la o analiza efectiva, in stadiul ulterior al interpretarii probatoriului, a mijloacelor de proba administrate de instanta, solutia de condamnare intemeindu-se in mod exclusiv pe materialul acuzator care a stat la baza trimiterii in judecata.

Drepturile conferite apararii nu au fost respectate, subsemnatul nu am avut posibilitatea sa combat probele administrate.

In contrast cu relevanta probatorie acordata in motivarea hotararii de condamnare a subsemnatului, declaratiilor martorilor din cursul urmaririi penale, in ceea ce priveste audierea acestora in fata instantei de judecata, nu s-a procedat macar la o analiza minimala a declaratiilor date de acestia in conditii de nemijlocire, contradictorialitate, oralitate si publicitate.

Declaratiile martorului denuntator Vintu Sorin Ovidiu si ale martorului Dobre Laurentiu Virgil din cursul urmarii penale nu au servit si nu pot constitui decat drept temei de trimitere in judecata, iar pe de alta parte, in urma cercetarii judecatoresti, acestea au fost infirmate prin numeroasele contradictii. De asemenea, la termenul din data de 06.08.2015 am solicitat redarea in forma scrisa a inregistrarii sedintei publice de judecata din data de 06.05.2015 desfasurate la Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala, cand a fost audiat martorul-denuntator, intrucat au fost semnalate de catre aparare anumite neconcordante si omisiuni in cuprinsul declaratiei consemnate fata de cele declarate propriu-zis de catre martor.

Din moment ce o depozitie este susceptibila sa fundamenteze o eventuala solutie de condamnare, aceasta constituie 'o marturie in acuzare', fiindu-i aplicabile garantiile prevazute de art. 6.1 si 6.3 lit. d) Din Conventie.

Egalitatea armelor (CEDO, Brandstetter c. Austriei, 28 august 1991) presupune acordarea posibilitatii tuturor partilor de a-si sustine cauza in conditii care sa nu le plaseze intr-o pozitie dezavantajoasa una fata de cealalta. In acest sens, trebuie sa se asigure garantii procedurale adecvate, potrivit naturii cauzei si in concordanta cu miza fiecarei parti, ceea ce include posibilitatea de a propune, de a combate probele potrivnice si de a prezenta argumente cu privire la chestiunile in cauza (CEDO, H. c. Belgiei, 30 noiembrie 1987)

In cauza Moinescu impotriva Romaniei, hotararea din data de 15 septembrie 2015, paragraful 34, 'Curtea a declarat ca, atunci cand o instanta de apel este sesizata cu o cauza in fapt si in drept si studiaza in ansamblu problema vinovatiei sau a nevinovatiei, aceasta nu poate, din motive de echitate a procesului, sa se pronunte asupra acestor chestiuni fara aprecierea directa a marturiilor prezentate personal, fie de inculpatul care sustine ca nu a savarsit fapta considerata ca infractiune (a se vedea, printre altele, Ekbatani impotriva Suediei, 26 mai 1988, pct. 32, seria A nr. 134, Constantinescu impotriva Romaniei, nr. 28871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII, Dondarini impotriva San Marino, nr. 50545/99, pct. 27, 6 iulie 2004 si Igual Coll impotriva Spaniei, nr. 37496/04, pct. 27, 10 martie 2009), fie de martorii ascultati pe parcursul procedurii (Gaitanaru, citata anterior, pct. 35 si Hogea impotriva Romaniei, nr. 31912/04, pct. 54, 29 octombrie 2013)'.

In cauza Nitulescu impotriva Romaniei, hotararea 22 septembrie 2015, paragraful 46, Curtea a avut in vedere 'La stabilirea caracterului echitabil al procesului in ansamblu, trebuie sa se tina seama daca s-a respectat dreptul la aparare. Trebuie sa se examineze in special daca reclamantului i s-a acordat posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor si de a se opune utilizarii lor. in plus, trebuie sa se tina seama de calitatea probelor, inclusiv daca circumstantele in care au fost obtinute pun la indoiala fiabilitatea sau exactitatea acestora [a se vedea Bykov impotriva Rusiei (MC), nr. 4378/02, pct. 90, 10 martie 2009]'. Aspecte avute in vedere si in cauza Nitulescu impotriva Romaniei, hotararea din 22.12.2015 aplicatia 16184/06.

In cauza Vaduva impotriva Romaniei (25 februarie 2014, paragraful 48), 'Desi nu are sarcina de a evalua relevanta acestei probe, Curtea retine ca instantele interne nu i-au permis reclamantului sa foloseasca garantiile procedurale prevazute de lege pentru a contesta autenticitatea si acuratetea transcrierilor'.

In art. 3 al Directivei (UE) 2016/343 din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, se mentioneaza: 'Statele membre se asigura ca persoanele suspectate si acuzate beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la dovedirea vinovatiei conform legii.

In art. 6 alin. (1) si (2) al aceleiasi Directive se prevede ca 'Statele membre se asigura ca sarcina probei in ceea ce priveste stabilirea vinovatiei persoanelor suspectate si acuzate revine organelor de urmarire penala. Prin aceasta nu se aduce atingere niciunei obligatii a judecatorului sau a instantei competente de a cauta atat probe incriminatoare, cat si dezincriminatoare, si nici dreptului apararii de a prezenta probe in conformitate cu dreptul intern aplicabil. Statele membre se asigura ca orice dubiu cu privire la vinovatie este in favoarea persoaneo suspectate sau acizate, inclusiv atunci cand instanta evalueaza posibilitatea achitarii persoanei respective'.

In cadrul judecatii a existat un dezechilibru procesual in privinta respectarii drepturilor subsemnatului, sub aspectul prezumtiei de nevinovatie si a garantiilor privind sarcina probei.

Probele solicitate in cadrul urmarii penale au fost respinse ca neintemeiate prin Ordonanta din 11.03.2015.

Cu privire la solicitarea in cadrul urmarii penale de efectuare a unei noi confruntari cu martorul Dobre Laurentiu-Virgil, aceasta s-a respins, ca nefiind necesara cauzei, invocandu-se faptul ca subsemnatul am solicitat o perioada de timp prentru a pregati intrebarile. In cauza Borisava c. Bulgaria (hotararea din 21.12.2006), Curtea a retinut ca, atunci cand acuzatul este in tranzit intre tribunal si celula si timpul ramas pentru pregatirea apararii este afectat, cateva ore nu sunt suficiente, fiind necesara o amanare a termnului.

In cauza Luchaninova c. Ucraina (hotararea din 09.06.2011), Curtea a considerat ca citatiile, atat de natura scrisa cat si telefonica, trebuie efectuate intr-un timp care sa se adapteze posibilitatii de a organiza efeciv strategia de aparare.

In ce priveste solicitarea efectuarii unei expertize asupra inregistrarilor ambientale si telefonice efectuate in cauza, a fost formulata intrucat existau suspiciuni in cauza, si conform art. 172 alin (1) Cod de Procedura Penala, efectuarea unei expertize se dispune cand pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza este necesara si opinia unui expert.

In cauza Bonisch c. Austria (06.05.1985), Curtea a considerat ca impunerea dificultatilor in procesul de obtinere a unei contra-expertize echivaleaza cu o incalcare a principiului egalitatii armelor.

Prin Ordonanta din data de 13.03.2014, a fost respinsa ca inadmisibila cererea formulata de catre subsemnatul, avand ca obiect eliberarea copiilor de pe toti suportii optici din dosarul cauzei, ceea ce constituie o restrangere nejustificata a dreptului inculpatului de a dispune de timpul si inlesnirile necesare apararii.

In cauza Beraru c. Romaniei (CEDO, 18 martie 2014, paragraful 70), Curtea Eurupeana a reiterat faptul ca a constatat deja ca accesul nerestricttionat la dosar si utilizarea fara restrictii a oricaror note, inclusiv, daca este necesar, posibilitatea de a obtine copii ale documentelor relevante sunt garantii importante ale unui proces echitabil. Lipsa unui astfel de acces a cantarit, in evaluarea Curtii, in favoarea constatarii ca principiul egalitatii armelor a fost incalcat (a se vedea Matyek c. Poloniei, nr. 38184/03, si Luboch c. Poloniei, nr. 37469/05, 15 ianuarie 2008).

Am solicitat efectuarea unei expertize asupra mediilor de stocare date privind sistemul de supraveghere video a intalnirii din data de 04.02.2014 in incinta CRAP 1 dintre martorul denuntator Vintu Sorin-Ovidiu si martorul Dobre Laurentiu-Virgil, si audierea in calitate de martori a numitilor Istrate Mihail, Dragut Bogdan, Bocan Octavian Claudiu si Bogdan Anca-Mihaela, cu motivarea tezei probatorii.

In ce priveste prima cerere, aceasta a fost respinsa, iar pentru cea de-a doua nu s-a mai pronuntat, intrucat am fost trimis in judecata.

Audierea martorilor era imperios necesara, afirmatiile acestora fiind sustinute si de convorbirile telefonice interceptate.

Subsemnatul nu am avut posibilitatea sa combat probele administrate, sub aspectul autenticitatii lor.

Atat instanta de fond, cat si instanta de control judiciar au respins cererile de probatoriu formulata de subsemnatul.

Instanta de fond a respins cererile si exceptiile formulate in cadrul camerei preliminare, in cuprinsul carora au fost invocate critici asupra actelor de procedura si a probatoriului din cadrul urmaririi penale. Impotriva acestei decizii subsemnatul am formulat contestatie, fiind respinsa si aceasta de catre Curtea de Apel Bucuresti.

Instanta de fond a respins cererea de probatoriu formulata de subsemnatul prin incheierea din data de 06.05.2015 a Tribunalului Bucuresti, dosar nr. 9188/3/2014.

Instanta de apel a respins cererea de probatoriu formulata de subsemnatul prin incheierea din data de 22.09.2015 si 23.02.2016, a Curtii de Apel Bucuresti, Dosar nr. 9188/3/2014.

Desi am argumentat necesitatea audierii unor martori pentru aprobarea interesului real manifestat de catre subsemnatul cu privire la drepturile litigioase ce fac obiectul dosarelor 'Jacobi', precum si a coresondentei faptice dintre aceste drepturi si obiectul discutiilor purtate cu martorul-denuntator, aceasta proba a fost respinsa ca neutila de catre instanta de fond si apel, fiind inlaturate de plano argumentele apararii in combaterea versiunii prezentate de catre martorul-denuntator ca avand o conotatie ilicita.

In ce priveste probele obtinute prin metodele speciale de supraveghere sau cercetare, am aratat ca, raportat la circumstantele concrete ale cauzei, acestea nu au relevanta probatorie in sine intrucat depind de contextul si interpretarea acordata de organele judiciare, care in speta s-a realizat strict prin filtrul declaratiilor martorului-denuntator, care prezinta serioase deficiente sub aspectul plauzabilitatii lor.

De aceea inca din faza de urmarire penala au fost semnalate de catre aparare anumite pasaje neclare din inregistrarile ambientale si telefonice efectuate in cauza si, desi am solicitat pe tot parcursul procesului penal, in fiecare etapa procesuala, acestea nu au fost expertizate, ceea ce creeaza un dubiu asupra autenticitatii, integritatii si integralitatii acestora.

Din considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/16.02.2016, care face trimitere la jurisprudenta relevanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, rezulta ca este necesar sa se faca disctinctia intre doau etape ale supravegherii, respectiv autorizarea si efectuarea propriu-zisa a acesteia, ambele necesitand anumite garantii impotriva arbitrariului (Hotararea din 28 iunie 2007, pronuntata in cauza Association for European Integration and Human Rights si Ekimdzhiev impotriva Bulgariei, par. 84, citata in Decizia nr. 51/2016, paragraful 44)

Trebuie luat in considerare calitatea probatoriului, probele, daca sunt de natura sa trezeasca indoieli cu privire la certitudinea sau precizia lor (CEDO, Beraru c. Romaniei, 18 martie 2014, paragraful 75; Bykov c. Rusia, 10 martie 2009, paragraful 90).

Dreptul la un proces echitabil al subsemnatului a fost grav incalcat prin nesocotirea principiului egalitatii armelor si dreptului la aparare, vatamarile subsemnatului nefiind remediate. S-au respins cererile de probatoriu in faza urmaririi penale, s-a respins cerera de restituire a cauzei la parchet pentru refacerea urmarii penale, pentru a se asigura respectarea drepturilor de care beneficiez, s-a respins cererea de probatoriu formulata atat in fata primei instante, cat si in fata instatei de control judiciar.

Art. 6.3 lit. d) din Conventie cuprinde in continutul sau si dreptul de a intreba martorii acuzarii sau de a supune verificarii alte probe administrate de catre acuzare.

Egalitatea armelor (CEDO, Brandstetter c. Austriei, 28.august 1991) presupune acordarea posibilitatii tuturor partilor de a-si sustine cauza una fata de cealalta. In acest sens, trebuie sa se asigure garantii procedurale adecvate, potrivit naturii cauzei si in concordanta cu miza fiecarei parti, ceea ce include posibilitatea de a propune probe, de a combate probele potrivnice si de a prezenta argumente cu privire la chestiunile in cauza (CEDO, H. C. Belgiei, 30 noiembrie 1987)

Exista o stransa legatura intre garantia prevazuta in art. 6.3 lit. d) din Conventie si urmatoarele garantii: dreptul la o procedura de tip adversarial si dreptul la egalitatea armelor (CEDO, Vidal c. Belgiei, 22 aprilie 1992), ce reprezinta elemente implicite ale dreptului la un proces echitabil, dreptul de a beneficia de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii, prevazut de art. 6.3 lit. b) din Conventie (CEDO, G.B. c. Frantei, 2 octombrie 2001), precum si dreptul la aparare in sens restrans, prevazut de art. 6.3 lit. c) din Conventie (CEDO, S.N. c. Suediei, 2 iulie 2002).

Astfel avand in vedere ca aceste drepturi sunt interdepedente, incalcarea unuia atrage in mod automat si incalcarea celorlalte”.

*Cititi aici integral capitolul 5 „Expunerea faptelor” si capitolul 6 „Expunerea pretinselor incalcari ale Conventiei” din Anexa la cererea lui Rudel Obreja depusa la CEDO

Comentarii

# Țulușșșica date 24 noiembrie 2016 19:10 -2

radulescuS-bogasiu=țulușșșica vantInPupa-bogasiu=țulușșșica........sechestre ? capital investit ?

# Cetateanul date 24 noiembrie 2016 23:22 +3

Pana nu pleaca grefierii de acolo, nu are niciun cetatean nicio sansa. 

# DOREL date 25 noiembrie 2016 03:38 +3

Daca vrea sa fie credibil, asta trebuie sa fie primul lucru pe care sa-l faca viitorul CSM ! Si, b): daca nu, vom ramane in urma R. Moldova la drepturile omului ! Parerea mea ...

# un oarecare date 25 noiembrie 2016 00:01 -2

Până la proba contrarie, Obreja Rudel aceptă-ți condamnarea, după fă-ți treaba la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului! Așteaptă pronunțarea de la CEDO domnule Obreja Rudel, încă nu ai formulat o cerere la acea instanță europeană, nu cum să faci așa cerere în măsura în care nu ai fost condamnat definitiv!

# DOREL date 25 noiembrie 2016 03:46 +3

Ma' nene, ar fi trebuit sa stii pana la varsta asta ca si un (presupus) criminal are dreptul la o judecata dreapta ! Si, b): altfel, se poate repeta oricand procesul de la Targoviste in care a fost asasinat presedintele unui stat membru al ONU si care - de bine, de rau - ratificase Conventia Universala a Drepturilor Omului !

# Cetateanul date 26 noiembrie 2016 16:48 +2

Declaratia, nu Conventia. Din pacate, nu a fost atat de inspirat incat sa aboleasca pedeapsa cu moartea. Ciordi, eu zic sa inveti din greselile astea si sa fii suficient de inspirata incat sa pui sa se abroge abuzul in serviciu si represiunea nedreapta... Ca altfel... Targoviste scrie pe tine... 

# Justițiarul date 6 decembrie 2016 17:31 +1

Am lucrat ca magistrat, dar până acum vreo 10 ani, nu era asemenea harababură în aplicarea și interpretarea legi și a probelor. Prea multe achitări și condamnări la CEDO, în special în cauzele DNA. De fapt, cu procurori ca Eva, Papici și alții, ei însăși infractori notorii și judecători ca Livia Stanciu, nu este de mirare. Nu înțeleg managementul instituției DNA, făcut de Proc. Șef Codruța Koveși. Poate în viitorul apropiat, atât ea cât și Jud. L. Stanciu or să explice achitările respective, arestările ilegale și nejustificate făcute și care au distrus vieți și destine omenești. D-na Koveși - se vede de la 10 poște că DNA face procese politice, prin implicarea DNA în campaniile electorale ceea ce nu dă bine în societatea Românească, nu aveți nimic de spus ?

# raffael date 6 decembrie 2016 20:56 0

Ca simplu cetățean ,posesor de televizor și de dreptul de a critica,bârfi și chiar înjura, mă revoltă starea în care a ajuns țara și cetățenii ei din interior și de pe afară. După politicienii avari, hrăpăreți, nesătui și lacomi , a doua categorie vinovată de starea națiunii române o constituie cohorta de posesori de diplome de drept , fie ei din SRI, parchete ori instanțe.RUSINE

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Cine va fi urmatorul presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.11.2019 – Kovesi a votat Dancila?

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva