Curtea Constitutionala a Romaniei le-a dat peste cap planurile presedintelui Klaus Iohannis si ale Partidului National Liberal condus de Ludovic Orban, zis Sica, de preluare totala a puterii in Romania.

CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului si a declarat neconstitutionala Ordonanta de Urgenta nr. 26/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative in materia alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, precum si unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor parlamentare anticipate. Un act normativ prin care regimul Iohannis spera ca va face posibila organizarea cat mai repede a alegerilor parlamentare anticipate, astfel incat PNL sa profite de scorul mai ridicat pe care Iohannis se presupune ca inca l-ar avea in optiunile romanilor. Decizia a fost luata joi, 12 martie 2020, cu majoritate de voturi, impotriva exprimandu-se cel mai probabil fosta sefa ICCJ Livia Stanciu, rasplatita de Iohannis cu o sinecura la CCR, si Simina Tanasescu, fosta consiliera a presedintelui Romaniei.

Astfel, CCR a decis ca prevederea din OUG-ul emis de Guvernul Orban care permitea alegatorului sa voteze in orice sectie de votare, independent de circumscriptia electorala unde isi are domiciliul sau resedinta eludeaza insusi scopul pentru care au fost infiintate circumscriptiile electorale si incalca drepturile fundamentale privind dreptul la vot si drepul de a fi ales. De asemenea, dispozitiile privind posibilitatea organizarii simultane a alegerilor parlamentare anticipate si a alegerilor locale generale din anul 2020 incalca dreptul de vot al cetateanului, intrucat il pune in situatia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natura a-i restrange libertatea de exprimare a vointei politice si, implicit, efectivitatea dreptului la vot, dar si dreptul persoanei de a fi aleasa, intrucat inlatura posibilitatea unei persoane de a candida in acelasi timp pentru o functie de ales local si pentru o functie de parlamentar. Nu in ultimul rand, o alta problema identificata de CCR se refera la schimbarea legislatiei pentru alegerea Parlamentului cu mai putin de un an inaintea alegerilor parlamentare.

Iata comunicatul CCR:

“In ziua de 12 martie 2020, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative in materia alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, precum si unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor parlamentare anticipate, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative in materia alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, precum si unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor parlamentare anticipate este neconstitutionala, in ansamblul sau. Curtea a constatat ca dispozitiile art.I pct.35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/2020, care elimina conditia restrictiva si permite alegatorului sa voteze in orice sectie de votare, independent de circumscriptia electorala unde isi are domiciliul sau resedinta, inlaturand efectele juridice pe care legea in vigoare le atribuie unor elemente esentiale ale exercitarii dreptului de vot si dreptului de a fi ales al cetateanului (domiciliul sau resedinta), cu consecinta eludarii insusi scopului pentru care au fost infiintate circumscriptiile electorale, incalca drepturile fundamentale consacrate de art.36 si art.37 din Constitutie.

Curtea a constatat ca dispozitiile art.IV alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/2020, care reglementeaza posibilitatea organizarii simultane a alegerilor parlamentare anticipate si a alegerilor locale generale din anul 2020, incalca dreptul de vot al cetateanului, prevazut de art.36 din Constitutie, intrucat il pune in situatia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natura a-i restrange libertatea de exprimare a vointei politice si, implicit, efectivitatea dreptului la vot. Dispozitiile criticate incalca si dreptul persoanei de a fi aleasa, prevazut de art.37 din Constitutie, intrucat inlatura posibilitatea unei persoane de a candida in acelasi timp pentru o functie electiva locala (primar, consilier local, consilier judetean) si pentru o functie electiva nationala (deputat sau senator).

In continuare, avand in vedere ca actualul Parlament si-a inceput mandatul in urma alegerilor desfasurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozitiilor art.63 alin.(1) din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a retinut ca adoptarea actului normativ prin care se aduc modificari legii privind alegerea Parlamentului Romaniei s-a realizat cu mai putin de un an inaintea alegerilor pe care le reglementeaza. Mai mult, tinand cont de faptul ca obiectul reglementarii – 'unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor parlamentare anticipate', a carui incidenta, prin ipoteza, este anterioara datei la care expira mandatul actualului for legislativ, deci anterioara lunii decembrie a anului 2020, este evident ca modificarea se realizeaza cu si mai putin timp inainte de organizarea acestor alegeri.

De asemenea, Curtea a constatat ca modificarile adoptate au o relevanta semnificativa in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor pentru Parlamentul Romaniei, reglementand elemente esentiale ale legii electorale: eliminarea unui element esential privind identificarea cetateanului care isi exercita dreptul de vot (domiciliul sau resedinta) si lipsirea de efecte juridice a normelor care consacra unul dintre principiile pe care se intemeiaza sistemul electoral in vigoare (cel al reprezentarii proportionale). Prin urmare, avand in vedere ca sunt intrunite ambele aspecte care atrag incidenta principiului securitatii juridice, Curtea a constatat ca, prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligatia de a se abtine de la modificarea cadrului normativ in materie electorala, astfel cum aceasta a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici recomandarile Codului bunelor practici in materia electorala elaborat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), incalcand dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3) si (5) privind statul de drept, obligatia respectarii Constitutiei si principiul securitatii juridice.

In fine, retinand ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.26/2020 incalca art.1 alin.(3) si (5), art.36, art.37 si art.61 alin.(1) din Constitutie, lipsind de legitimare si reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat ca actul normativ al legiuitorului delegat afecteaza drepturile electorale ale cetatenilor, precum si regimul constitutional al Parlamentului.

In consecinta, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/2020, in ansamblul sau, contravine dispozitiilor art.115 alin.(6) din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului. Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.