Ministrul USR al Justitiei, Stelian Ion (foto 1), s-a descalificat la modul grav cand s-a lansat in atacuri la adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie si apoi a Curtii Constitutionale a Romaniei, in contextul in care CCR a admis sesizarea ICCJ si a desfiintat proiectul de lege prin care majoritatea PNL-USR-PLUS-UDMR din Parlament urmarea sa scada vechimea necesara accederii la DNA si la DIICOT. Este vorba despre scaderea de la 10 la 7 ani a vechimii minime pentru procurorii-candidati. Mai precis, de la 8 la 5 ani a vechimii efective (fara sa socotim cei doi ani de INM).

Cele care l-au pus la punct pe „DJ Stelica” joi, 15 iulie 2021, au fost Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), conduse de catre judecatoarele Andreea Ciuca, Dana Girbovan si Florica Roman, respectiv de catre procuroarea Elena Iordache (foto 2 de la dreapta la stanga). Cele patru ONG-uri au reactionat la mai putin de 24 de ore dupa ce Stelian Ion si-a varsat nervii pe Facebook impotriva Curtii Constitutionale a Romaniei. Amintim ca naduful lui Stelica a fost cauzat de faptul ca instanta de contencios constitutional a admis sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a declarat neconstitutionala initiativa de act normativ (click aici pentru a citi).

Iar comportamentul lui Stelian Ion este cu atat mai reprobabil, cu cat, acum cateva zile, acelasi ministru al Justitiei a avut o iesire necontrolata si la adresa ICCJ, la scurt timp dupa ce instanta suprema si-a permis sa-si exercite dreptul constitutional de a ataca la CCR un proiecte legislativ inainte de promulgare. (Gasiti mai jos ambele atacuri ale lui Stelica.)

Revenind la AMR-UNJR-AJADO-APR: cele patru asociatii avertizeaza ca prin pozitiile exprimate, ministrul Stelian Ion s-a dovedit „superficial” si „partinitor” si – mai grav – a atentat la insasi fundatia statului de drept, afectand increderea romanilor in justitie.

In acelasi context, asociatiile mentioneaza ca au trimis la Curtea Constitutionala o sesizare amicus curiae in sprijinul obiectiei de neconstitutionalitate formulate de catre ICCJ. Acolo, AMR, UNJR, AJADO si APR au explicat ca proiectul de lege este aberant in primul rand din cauza ca baga in DNA si DIICOT procurori cu vechime de parchet de pe langa judecatorie (chiar daca dosarele acestor doua parchete trebuie judecate in prima instanta de catre tribunale – asadar de catre judecatori obligati sa aiba cel putin grad profesional de tribunal). In al doilea rand, initiativa de act normativ crea discriminare intre procurorii care candidau la DNA / DIICOT si cei care intentionau sa promoveze in celelalte sectii sau servicii din cadrul Parchetului General. Totodata, proiectul ar fi golit de sens organizarea pe care Constitutia o impune in cadrul Ministerului Public. (Vom prezenta intreaga sesizare amicus curiae intr-un articol separat.)

Redam intregul comunicat AMR-UNJR-AJADO-APR:

„Ministrul Justitiei, Stelian Ion, dovedeste dispret fata de statul de drept si independenta justitiei prin atacurile la adresa judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) condamna ferm atacurile si presiunile exercitate de Ministrul Justitiei, Stelian Ion, la adresa judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale, facute atat anterior, cat si ulterior pronuntarii CCR asupra obiectiei de neconstitutionalitate privind proiectul de lege ce permitea accesul la DNA si DIICOT a unor procurori cu doar 5 ani vechime efectiva in functie.

Este descalificant pentru Ministrul Justitiei sa trateze superficial si partinitor argumentele exprimate si asumate in unanimitate de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in obiectia de neconstitutionalitate amintita. Tonul agresiv, insinuarile si amenintarile voalate la adresa judecatorilor ICCJ si CCR denota un dispret acut fata de regulile democratice, cu consecinte grave in planul increderii cetatenilor in justitie.

Faptul ca Ministrul Justitiei, Stelian Ion, nu are retineri in a arunca indoiala asupra judecatorilor instantei supreme, in timp ce victimizeaza procurorii DNA, dovedeste modul complet eronat in care percepe justitia si independenta acesteia, ca pilon al democratiei intr-un stat de drept, precum si rolul constitutional pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie il are in infaptuirea justitiei si in arhitectura sistemului judiciar.

Ministrul Justitiei, Stelian Ion, face referire la statul de drept, afirmatii publice a caror falsitate este probata tocmai prin declaratii publice repetate si iresponsabile ce submineaza exact fundamentul acestuia.

In acest context, reamintim Ministrului Justitiei ca statul de drept garanteaza egalitatea in fata legii, implicand un ansamblu normativ coerent, clar si, nu in ultimul rand, impune respectarea in fond, iar nu numai de forma, a rolului institutional si constitutional al Ministerului Public.

Or, exact acesti piloni ai statului de drept au fost aparati de Curtea Constitutionala, la sesizarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

UNJR, AMR, AJADO si APR au formulat amicus curiae in aceasta cauza, prin care au sustinut, in fata Curtii Constitutionale, cu argumente obiectiv fundamentate, ce au tinut seama de situatia si interesele intregului sistem judiciar, obiectia ridicata de ICCJ, aratand, in esenta, ca:

1. Proiectul incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, sub aspectul exigentelor privind calitatea legii, fiind contrar unor prevederi deja aflate in vigoare.

Stabilirea vechimii efective minime in functia de procuror pentru accederea la DNA, la doar 5 ani, contravine exact legii de functionare a DNA, ce impune ca activitatea in aceasta directie sa se deruleze prin procurori specializati. Or, o vechime de 5 ani nu permite unui procuror decat desfasurarea activitatii la nivelul parchetului de pe langa judecatorie, ce nu are in competenta infractiunile de coruptie. Ca atare, in mod obiectiv, un procuror cu 5 ani vechime efectiva in functie nu are posibilitatea de a avea o minima specialitate in combaterea coruptiei.

2. Proiectul incalca egalitatea in fata legii, stabilind un privilegiu pentru procurorii ce vor sa acceada la DNA si DIICOT, fata de cei ce promoveaza in celelalte sectii sau servicii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Argumentele din expunerea de motive, ce se limiteaza la deficitul de resurse umane din cadrul DNA si DIICOT, nu reprezinta un motiv justificat si obiectiv, avand in vedere ca problema este generalizata la nivelul sistemului judiciar, iar tratarea acesteia cu partinire, ignorand insuficienta resurselor umane de la celelalte parchete si de la instante, arata o abordare ce contravine normelor constitutionale privind organizarea, locul si rolul Justitiei.

Conform expunerii de motive, DNA avea la data respectiva un grad de ocupare de 73,3%, iar DIICOT unul de 87,12%. In acelasi timp, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - elementul de comparatie din speta - avea un grad de ocupare cu 3% mai mic decat DNA si cu 17% mai mic decat DIICOT (gradul de ocupare la PICCJ fiind de doar de 70,37%).

Ca atare, aceste date nu justifica in niciun fel discriminarea dintre procurori situati la acelasi nivel de jurisdictie, motivul expus de initiatorii legii neputand fundamenta, asadar, diferenta de tratament.

De asemenea, este inadmisibil ca legiuitorul sa profite de aceasta situatie dificila a resurselor umane, pe care, de altfel, a cauzat-o (prin intarzierea nepermisa in adoptarea unei legi privind accesul in magistratura), pentru a o folosi ca pretext de legiferare a unor privilegii doar pentru anumite structuri de parchet, cu ignorarea cinica a majoritatii sistemului judiciar.

3. Incalcarea rolului constitutional al Ministerului Public, inclusiv din perspectiva organizarii ierarhice a sistemului judiciar

Prin proiectul de lege atacat au fost golite de continut alte norme procedurale ce stabilesc competente speciale, pe diferite grade de jurisdictie. Aceasta stabilire de competente porneste tocmai de la structura ierarhica a sistemului judiciar, ce prezuma ca performanta profesionala creste pe masura dobandirii experientei si avansarii in gradul profesional. O alta interpretare ar insemna ca toata aceasta ierarhie ar fi forma fara continut, ajungandu-se ca instantele superioare sa nu mai aiba legitimitatea de a anula, desfiinta sau modifica hotarari ale instantelor inferioare, iar procurorii ierarhic superiori sa nu mai poata cenzura sau verifica actele sau solutiile celor din subordine.

Structura ierarhica a Ministerului Public asigura un nivel ridicat de profesionalism in anchetele ce privesc judecatori, procurori, ministri, deputati, senatori, etc., in considerarea protejarii functiei si a importantei acesteia pentru ordinea de drept.

Or, exact aceasta ratiune este inlaturata daca se eludeaza normele la care am facut referire, pentru a se permite, in fapt, ca urmarirea penala sa fie facuta de catre procurori ce nu au nici macar vocatia de a functiona la nivel de parchet de pe langa tribunal.

Prin decizia pronuntata, Curtea Constitutionala a validat justetea criticilor de neconstitutionalitate ridicate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, critici sustinute atat de Sectia pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, cat si de asociatiile AMR, UNJR, APR si AJADO.

In contextul argumentelor succint expuse anterior, asociatiile noastre profesionale saluta cu indreptatire atat decizia Curtii Constitutionale, cat si demersul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solicitandu-i public Ministrului Justitiei, Stelian Ion, sa renunte la declaratiile politicianiste si agresive la adresa judecatorilor si a unora dintre procurori si sa isi indeplineasca cu buna-credinta si profesionalism, cu obiectivitate si fara partinire, atributiile ce ii revin ca Ministru al Justitiei, pentru a le asigura cetatenilor romani accesul la un act de justitie independent, eficient si de calitate”.

Amintim si atacurile lui Stelian Ion:

I. la adresa Inaltei Curti (postare de pe Facebook din 9 iulie):

„Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate trebuie sa continue in ritm accelerat.

Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificarile legislative adoptate in legislatura trecuta, constituie impedimente reale impotriva atingerii acestui scop.

Una dintre masurile legislative solicitate in mod legitim de catre DNA si DIICOT a constituit-o scaderea vechimii pentru selectia in cadrul DNA si DIICOT de la 10 ani (varianta introdusa prin legile Iordache) la 7 ani. In felul acesta ar creste baza de selectie a procurorilor, astfel incat sa poata fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confrunta cele doua structuri specializate de parchet.

Din pacate, propunerea legislativa solicitata de atata vreme de catre DNA si DIICOT si votata in parlament de actuala coalitie a fost atacata la CCR, existand riscul compromiterii proiectului.

Mai mult decat atat, ar fi extrem de grav daca analiza CCR s-ar extinde si asupra altor aspecte, stabilind conditii pentru recrutarea pentru DNA si DIICOT care in prezent nu sunt prevazute de lege. Intr-o astfel de neagra varianta, cele doua structuri specializate ar fi practic decimate.

Ministerul Justitiei a redactat ample aparari fata de aceasta sesizare, spre a fi avute in vedere de catre CCR la termenul din 14 iulie.

Salut luarea de pozitie a DNA, a DIICOT si a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care a fost tras un puternic semnal de alarma si s-a explicat public cat de necesar este proiectul de lege si cat de grav ar fi ca sesizarea sa fie admisa de CCR - situatie in care lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate ar primi o grea lovitura.

Cred ca in toate trebuie sa existe masura si echilibru, cred ca liniie rosii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii si convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunastarea, siguranta si viata romanilor sunt mai presus decat orice”.

II. la adresa Curtii Constitutionale (mesaj scris pe Facebook in 14 iulie):

„Curtea Constitutionala a mai dat astazi o lovitura DNA si DIICOT, adica luptei impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate.

CCR nu a tinut cont de opinia celor care stiu cel mai bine care este situatia in parchete si a ignorat argumentele DNA si DIICOT, sustinute, de asemenea, de mai multe asociatii ale magistratilor si de Sectia de procurori a CSM.

Pe fondul deficitului de personal deja existent din DNA si DIICOT, decizia CCR inchide usa pentru procurorii mai tineri, bine pregatiti profesional, dar care nu indeplinesc cerinta de 10 ani vechime, impusa de ministrul PSD Florin Iordache.

A repara ceea ce a stricat PSD si a dus la blocaje in activitatea parchetelor este neconstitutional.

A face reforma in justitie si a le asigura unitatilor de parchet conditiile si personal pentru a-si desfasura activitatea in mod optim devine neconstitutional.

Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii tinde sa devina neconstitutionala, prin decizia unor judecatori care nu s-au desprins de politicienii care i-au numit la CCR.

Activitatea procurorilor care in prezent lucreaza la DNA si DIICOT nu trebuie afectata, iar Ministerul Justitiei analizeaza solutiile pentru ca, pe viitor, aceste structuri care ancheteaza faptele de coruptie si criminalitatea organizata sa fie intarite.

Dupa motivarea deciziei CCR, Ministerul Justitiei va propune modificarea legislatiei astfel incat aceste unitati de parchet si sistemul de justitie in general sa functioneze in mod optim.

Legile justitiei aflate in lucru la Ministerul Justitiei vor oferi solutiile ca lupta anticoruptie sa continue si garantiile de independenta pentru judecatori si procurori (n.r. fraza se opreste aici, fara ca ultima propozitie sa aiba predicat).

In acelasi timp, necesitatea unei reforme cu privire la Curtea Constitutionala este din ce in ce mai mare. CCR are nevoie de o reforma reala si de judecatori cu viziune europeana si cu respect pentru functionarea statului de drept.

Vom repara ce a stricat PSD, oricate piedici ni se pun!”