Romania risca sa ajunga sub dictatura presedintelui Klaus Iohannis (foto). Asta intrucat Iohannis se afla in prezent intr-o cursa contra-cronometru prin care incearca sa construiasca o dictatura prezidentiala si sa preia controlul asupra administratiei si Parlamentului.

Avertismetul este lansat de fostul premier al Romaniei Adrian Nastase, intr-o ampla analiza realizata dupa alegerile locale desfasurate in 27 septembrie 2020, intitulata “Dupa alegeri: Spre o dictatura prezidentiala?”, publicata pe site-ul propriu adriannastase.ro. Adrian Nastase observa ca imediat dupa alegerile locale Klaus Iohannis a inceput campania electorala pentru alegerile parlamentare, caci Parlamentul este ultima institutie asupra careia presedintele incearca sa-si impuna controlul. De asemenea, Nastase atrage atentia asupra derapajului grav al lui Klaus Iohannis, care trateaza Constitutia Romaniei precum un sul de hartie igienica.

Redam analiza fostului premier Adrian Nastase:

“Dupa cum am promis intr-o postare anterioara, am revenit cu cateva ganduri, mai elaborate, despre alegerile locale. Prima concluzie este aceea ca are loc o cursa contra-cronometru al lui Iohannis pentru a obtine, pentru sine, o hiper-concentrare a puterii politice si a construi o dictatura prezidentiala. Nu conteaza efectele pandemiei asupra vietii oamenilor, el doreste derularea, cu orice pret, in acest an, a alegerilor pentru a dobandi controlul asupra administratiei centrale si locale si asupra parlamentului. S-a vazut, la prima conferinta de presa de dupa locale, ca el a inceput deja campania electorala pentru parlamentare, in numele PNL, dezvoltand aceleasi acuzatii mizerabile impotriva PSD.

Scrutinul din 27 septembrie s-a desfasurat in contextul pandemiei COVID-19, iar acest lucru a influentat nu doar tematica dezbaterilor, ci si nivelul prezentei: 48,44% in 2016, 46,02% in 2020. O analiza mai detaliata pe structuri de varsta arata ca electoratul cu cea mai mare teama de imbolnavire a fost categoria seniorilor din marile orase. Daca ei ar fi participat la vot intr-o masura mai mare, PSD ar fi fost primul partid nu doar la numarul de primari si presedinti de consilii judetene, ci si la numarul de votanti.

Atmosfera politica nu a mai fost dominata de FRICA, precum in urma cu cativa ani, ci de NEINCREDERE si de lipsa sperantei. Iar acest lucru a determinat in mod semnificativ componenta politica a votului din alegeri, cea pentru consiliile judetene si pentru Consiliul General.

Precum Basescu in trecut, Iohannis incearca sa ne convinga ca 'Romania normala' este cea in care Constitutia are valoarea unui sul de hartie igienica! Atacurile sale impotriva partidelor de opozitie au mobilizat o parte din votantii PNL, insa nu au reusit sa diminueze scorul PSD pe cat si-ar fi dorit. Desigur, nu am mari asteptari din partea 'societatii civile' sa critice implicarea lui Iohannis in aceasta campanie electorala, insa PSD si 'noua clasa politica' din USR-PLUS ar fi putut fi mult mai lipsiti de timiditate!

Pe de alta parte, PSD a iesit din criza electorala determinata de stilul, continutul si metodele guvernarilor Liviu Dragnea. Fata de alegerile europarlamentare din 2019 (atunci PSD a avut doar 2 milioane de voturi) in alegerile locale din acest an, PSD a recuperat o parte din votanti, insa este inca departe de potentialul sau, de cca 3,5-3,8 milioane voturi. Rezultatele mai bune ale PSD pot fi explicate, in principal, prin urmatoarele elemente: i) s-a aflat in opozitie, astfel incat nu i-au fost asociate efectele negative ale guvernarii; ii) reteaua de alesi locali nu a fost dislocata de PNL, chiar daca a fost momita cu fonduri guvernamentale; iii) impotrivirea PNL la cresterea majora a pensiilor, dublarea alocatiilor copiilor sau cresterea salariilor din sistemul de educatie a actionat ca un factor pozitiv pentru PSD, insa electoratul a constientizat ca situatia bugetara este precara, asteptarile cetatenilor fiind realiste.

Victoria statistica a PNL, avand cel mai mare numar de voturi pentru listele sale de consilieri, a fost consecinta cumulata a mai multor factori: i) tema pandemiei COVID-19 a pus PNL in centrul atentiei, avand din start un avantaj fata de partidele de opozitie; ii) haosul gestionarii nationale a epidemiei COVID-19 nu a fost vizibil la adevarata lui amploare deoarece subventiile guvernamentale pentru presa au anesteziat spiritul civic al mai multor trusturi media; iii) PNL a fost beneficiarul net al migratiei politice, iar impresia ca este partidul castigator a determinat ca o parte a votantilor sa mearga alaturi de invingator.

Totusi, PNL nu este invingatorul detasat al alegerilor, iar scorul de la Consiliul general al Municipiului Bucuresti (la jumatatea celui national) arata ca partidul prezidential pierde sistematic votanti in favoarea USR-PLUS. PNL este atractiv pentru oportunistii politici dar tot mai nefrecventabil pentru anumite categorii socio-profesionale din marile orase.

Nu este nimic neobisnuit in ascensiunea USR-PLUS, fenomenul fiind foarte vizibil in Spania si Italia. Victoria USR-PLUS la Alba Iulia, Bacau, Brasov ori Timisoara, precum si scorul important obtinut in Bucuresti indica profilul unui partid predominant urban, aflat in ascensiune, care are potentialul de a prelua numerosi votanti de la partidul prezidential. Intrebarea existentiala pentru USR-PLUS este daca va accepta sa fie un pudel pro-prezidential sau isi va asuma o strategie de consolidare politica, inclusiv printr-un candidat puternic la alegerile prezidentiale din 2024. Taberele din partid par a fi impartite, ele avand si vectori geopolitici concurenti (pro-francez si pro-german). Iar intrebarea pe care putem sa incepem sa ne-o punem este de ce romanii nu mai au incredere in ei insisi sa se conduca. Ceea ce ar explica 'importul de jucatori' din afara, precum echipele romanesti de fotbal. Asistam poate la un neo-pasoptism in care persoane scolite in afara vin sa modernizeze o societate conservatoare si inghetata in tipare ale trecutului. Putem trata, cu eterna naivitate romaneasca, si aceasta ipoteza.

Despre partidele mici as vrea sa fac doar cateva comentarii succinte: i) Pro Romania nu si-a reconfirmat votul de la alegerile europarlamentare, iar intrarea in Parlament nu este o certitudine, in lipsa unor masuri mai indraznete si a mutarii accentului de la lider la echipa; ii) ALDE se apropie de sfarsitul perioadei de utilizare, daca nu va reusi o mutare salvatoare de ultim moment; iii) PMP, prin implicarea lui Traian Basescu, a reusit sa salveze pastrarea aparentei de relevanta politica, insa in conditiile polarizarii politice din alegerile parlamentare se afla sub un risc real (si meritat!) de a nu mai intra in parlament.

UDMR a reusit sa-si pastreze monopolul asupra votului comunitatii maghiare, iar castigarea primariei Targu Mures si a consiliilor judetene Mures si Satu Mare este consecinta directa a negocierilor simultane cu PNL si PSD, partidele romanesti, rivale la nivel national, nefiind in masura sa ajunga la solutii locale de colaborare. Principala problema cu UDMR este ca a abandonat linia centrista a lui Béla Markó si s-a transformat intr-o curea de transmisie a politicilor FIDESZ in Transilvania. Din acest motiv, pare ca Iohannis si-ar dori un guvern fara UDMR, eventual doar o colaborare la nivel parlamentar cu coalitia sa prezidentiala.

Un element important care s-a manifestat la toate partidele a fost erodarea politica determinata de ramanerea prea mult in aceeasi functie. In acest fel cred ca pot fi explicate rezultatele de la Consiliul judetean Vrancea, primaria Brasov sau Timisoara. De partea cealalta, se afla oamenii politici care nu dorm la portile televiziunilor, dar sunt eficienti. I-as mentiona in acest sens pe Daniel Baluta (PSD) si pe Ilie Bolojan (PNL).

La final, plecand de la rezultatele alegerilor locale, cred ca ar fi relevante cateva teme de reflectie si cateva intrebari pentru PSD:

-Se considera partidul condamnat la opozitie pana in anul 2024 sau printr-o ofensiva puternica va incerca sa castige alegerile parlamentare, avand astfel prima optiune constitutionala pentru formarea unui viitor guvern?

-Listele electorale pentru parlamentare vor fi construite pentru a pansa ranile celor care au pierdut alegerile locale, urmand sa rezulte un 'grup parlamentar de tip dormitor', sau vor fi realizate gesturi curajoase prin care partidul sa transmita inclusiv tinerilor, elitei intelectuale/culturale sau corporatistilor mesajul ca poate construi un guvern performat si integru?

-Va incerca partidul sa evadeze din paradigma comunicationala legata de COVID-19, ce avantajeaza implicit PNL, pentru a impune in dezbaterea publica teme de stanga, precum justitia sociala (sistemul de impozitare), riscurile hipercentralizarii puterii, sau cum poate fi continuata adancirea integrarii in Uniunea Europeana s.a.?

-Nu ar fi timpul ca etapa rearanjarii scaunelor in jurul mesei puterii sa fie pe deplin depasita si partidul sa propuna un guvern-alternativa celui al lui Iohannis?

-Care va fi politica de aliante cu Pro Romania si ALDE: va continua confruntarea sau va incerca sa-si creeze parteneri de guvernare in ipoteza in care ar castiga alegerile parlamentare?

-Nu ar fi momentul lansarii unui nou mesaj ideologic al stangii romanesti cu o componenta nationala mai pronuntata?”