A fost inregistrat la Senat proiectul de Lege pentru amanarea alegerilor parlamentare programate, dupa cum a anuntat Guvernul, pentru data de 6 decembrie 2020. Cresterea alarmanta a cazurilor de COVID-19 pe teritoriul Romaniei (dupa ce scolile au fost deschise fara a se lua masurile de protectie necesare, dar si organizarea alegerilor locale in plina stare de alerta) i-a determinat pe parlamentari sa ia initiativa pentru amanarea alegerilor parlamentare, in scopul evitarii exploziei numarului persoanelor infectate cu noul SARS-COV-2. Initativa parlamentarilor nu profita si nici nu este incurajata de Guvernul condus de premierul Ludovic Orban, dar nici de presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto), care insista ca alegerile parlamentare sa fie organizate in data de 6 decembrie 2020, astfel cum a propus Executivul.

Initiatorul legii de amanare a alegerilor vorbeste despre temerea lui Iohannis ca parlamentarii sa nu mai incaseze diurna: "Daca asta este temerea principala a presedintelui 6 case si pseudo-argumentul pentru care nu trebuie emanate alegerile, ca initiator al acestui proiect legislativ imi donez diurna pentru eforturile de combatere a pandemiei"

Dorinta ca alegerile parlamentare sa aiba loc in 6 decembrie 2020 este impusa golaneste, daca stam sa ne gandim ca aceasta realitate este posibila din cauza faptului ca presedintele Iohannis a amanat promulgarea legii care statua dreptul Parlamentului de a decide data alegerilor tocmai pentru a pastra dreptul Guvernului de a stabili data alegerilor. Vorbim despre legea privind organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016 (in cazul careia CCR a statuat ca revine Parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor – click aici pentru a citi), oferind astfel posibilitatea Guvernului de a emite Hotararea nr. 744/2020 (3 septembrie) privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020 si Hotararea nr. 745/2020 (3 septembrie) pentru aprobarea calendarului actiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2020, cu impunerea datei alegerilor pentru 6 decembrie 2020.

Trecand insa peste lupta politica, organizarea alegerilor la data decisa de Executiv, cu sustinerea lui Iohannis, se face cu ignorarea evidenta a situatiei alarmante in care se gaseste Romania, unde numarul cazurilor de covid a explodat, iar sectiile de terapie intensiva ale spitalelor devin insuficiente, si mai ales cu ignorarea previziunilor privind evolutia numarului de infectari, cauzat de scaderea temperaturilor si de alti factori, precum aglomeratia din scoli si din sectiile de votare de la alegerile locale. Incapatanarea organizarii alegerilor nu va genera decat un absenteism record, expunerea unei categorii sociale unor riscuri ridicate de imbolnavire si posibilitatea ridicata de instaurare a unei noi stari de urgenta, precum cea din martie 2020.

Se repeta scenariul de la anticipate

Indarjirea si ambitia lui Klaus Iohannis de a organiza alegerile parlamentare in plina pandemie de COVID-19, pentru a scapa tara de Pe-Se-De, ne aminteste de incapatanarea acestuia din martie 2020 cand, Romania desi inregistra primele infectari cu noul virus, Iohannis o tinea ca tuta pe mormant cu alegerile anticipate, sustinand ca virusul nu este decat "o mica raceala" si ca nu este atat de grav incat sa nu poata fi organizate alegeri anticipate pentru inlaturarea Pe-Se-De din Parlament. In cazul in care alegerile parlamentare vor fi organizate la data stabilita de Guvern, situatia va fi infinit mai grava, tinand cont ca Romania are record de infectari la numarul de persoane testate (circa 2.000 zi), iar persoanele aflate in sectiile de terapie intensiva in unitatile medicale din tara depaseste 550.

Initiatorul legii de amanare a alegerilor Adrian Dohotaru: "A declara ca presedinte lohannis ca propunerea ca alegerile parlamentare sa fie organizate in martie este de fapt „incercarea jalnica a unor parlamentari care vor sa mai prinda cateva luni de diuma”, este de o iresponsabilitate politica profunda"

De aceea, pentru a evita un dezastru epidemiologic in Romania, un deputat a initiat un proiect de lege pentru amanarea alegerilor. Este vorba despre deputatul Adrian Octavian Dohotaru, fost USR-ist, in prezent independent, care a depus vineri, 2 octombrie 2020, la Senat proiectul de lege privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016, precum si a unor masuri pentru buna organizare a acestora.

Conform proiectului de lege pe care il prezentam integral, Adrian Dohotaru propune ca data alegerilor parlamentare sa fie amanata pentru 14 martie 2021, justicand propunerea sa prin aceea ca "art. 63 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, prevede ca alegerile pentru Camera Deputaplor si pentru Senat pot fi desfasurate in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului", ceea ce face ca data limita pentru organizarea alegerilor parlamentare sa fie 14 martie 2020.

Situatia amanarii alegerilor parlamentare se impune, arata deputatul Adrian Octavian Dohotaru in expunerea de motive, cu atat mai mult cu cat "contextul epidemiologic actual este caracterizat prin cresterea alarmanta a infectarilor cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) atat in Romania cat si in alte tari din Europa si din intreaga lume (asa-numitul „val 2”, mai puternic decat cel initial din primavara anului 2020). De asemenea, spitalele destinate COVID-19 si in special secliile de terapie intensiva care trateaza pacienli cu COVID-19, au o capacitate care nu poate fi practic semnificativ extinsa curand din cauza deficitului de personal medical specializat pentru terapie intensiva.

In plus, trebuie avuta in vedere si apropierea sezonului rece, care face putin fezabile solutiile temporare de tip servicii medicale acordate in corturi, in schimb face iminenta cresterea incidentei cazurilor de gripa sezoniera si a diverselor infectii respiratorii sezonier".

Acestei situatii alarmante i se adauga, subliniaza initiatorul legii, si situatia precara a sistemului sanitar, care nu este la fel de dezvoltat precum al altor state europene, dar si de posibilitatea expunerii, de dragul votului, a unor persoane defavorizate la riscul infectarii cu virusul SARS-COV-2. Pentru iresponsabilitatea ca in plina pandemiei de COVID-19 sa fie organizate alegerile parlamentare, initiatorul legii, deputatul Adrian Octavian Dohotaru, il gaseste ca principal responsabil pe presedintele Iohannis, care pare mai preocupat de diurna incasata pentru cateva luni in plus de parlamentari decat de sanatatea romanilor pe care ii expune infectarii cu covid-19 de dragul alegerilor.

Redam pasaje din expunerea de motive a legii:

"In actualul context epidemiologic, cu efectele lui sociale, economice si sanitare deja produse precum si cele respectiv previzibile, este cu atat mai putin probabila reusita compensarii, la un nivel rezonabil, a efectelor acestor factor! negativi, mai ales ca interactiunea umana directa (care ar fi putut contribui la optimizarea functionarii echipelor noi sau innoite) nu poate fi crescuta in perioada urmatoare din motive epidemiologice iar interactiunea digitala este departe de functionalitatea sperata, cum se poate constata in sistemul de invatamant preuniversitar, dar si in administratia publica si in justitie.

Dealtfel, zeci de state la nivel mondial au amanat alegerile ca urmare a pandemiei, iar Romania nu a facut exceptie, amanand alegerile locale pe septembrie, desi in mod normal ar fi fost organizate in iunie.

Un alt motiv care sta la baza prezentei legi tine de dimensiunea sociala si de accesul la procesul democratic a categoriilor de populatie defavorizate. Pe de o parte, categoriile sarace sunt cele mai expuse in fata riscurilor infectarii cu virusul SARS-CoV-2, conditiilor de locuire si igiena precara, alimentatiei deficitare si a accesului precar la servicii de ingrijire medicala. In 2018, mai mult de o jumatate de milion de romani au renuntat la a obtine ingrijire medicala mtrucat nu isi permiteau costurile, conform Institutului National de Statistica. Accesul limitat la ingrijire medicala duce in timp la cronicizarea bolilor - fiecare al cincilea roman sufera de o problema medicala cronica sau de o forma de invaliditate. Pe de alta parte, categoriile sarace sunt private nu doar de accesul la servicii medicale, ci tot mai mult de accesul la procesul electoral. Absenteismul la vot al romanilor saraci a cunoscut o crestere flilminanta dupa 1990 - de la 11% in alegerile din 1992 se ajunsese la 66% absenteism in randul celor saraci in 2014.

Romanii saraci nu par sa se simta reprezentati pentru ca multe dintre problemele cu care ei se confrunta sunt tot mai putin prezente pe agenda politica.

In acest context, a organiza alegerile parlamentare in plina criza medicala inseamna o incurajare cinica a absenteismului deja raspandit in randul categoriilor sarace, dar si o supra-expunere a acestor categorii in fata riscurilor legate de infectarea cu COVlD-19. Saracii Romaniei au de ales intre a sta acasa, pentru a evita riscui imboinavirii si a merge la vot, asumand-si riscuri mult mai mari decat in cazul unei persoane dintr-o categoric sociala mai prospera.

Fata de numarul potential de cetateni romani cu drept de vot aflati in strainatate si care ar fi de asteptat sa opteze pentru votul prin corespondenta, datele actuale arata ca un procent foarte redus au facut pana la momentul actual demersurile necesare si este nerealist sa se spere ca se va reusi o recuperare rapida a acestui deficit intr-un termen foarte scurt.

Toate aceste elemente vor avea un impact negativ major in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea in bune conditii a procesului electoral a alegerilor parlamentare in luna decembrie 2020, atat in tara cat si in strainatate, unde se afla milioane de alegatori romani, si unde se manifesta deja si se preconizeaza restrictii si mai severe ale activitatii sociale in urmatoarele luni. (...)

Dincolo de ratiunile politice si administrative, sanatatea cetateniior este mai importanta decat data exercitarea unui vot politic, care merita desigur dat, insa in conditii de siguranta.

Romania a depasit pragul psihologic de 2.000 de cazuri noi pe zi si prognozele arata ca va create numarui de cazuri. Aproape 5.000 de persoane au decedat in urma pandemiei.

In aceste conditii, in care zeci de state democratice au amanat alegerile, a declara ca presedinte lohannis ca propunerea ca alegerile parlamentare sa fie organizate in martie este de fapt „incercarea jalnica a unor parlamentari care vor sa mai prinda cateva luni de diuma”, este de o iresponsabilitate politica profunda.

Daca aceasta este temerea principala a presedintelui 6 case si pseudo-argumentul pentru care nu trebuie emanate alegerile, ca initiator al acestui proiect legislativ imi donez diurna pentru eforturile de combatere a pandemiei.

Sunt convins ca la o analiza obiectiva a situatiei, dincolo de orice ratiuni politice, oricare parlamentar ar trebui sa ajunga la concluzia ca argumentele pentru stabilirea alegerilor generale in luna martie prevaleaza si ca aceasta decizie este in interesul superior al societadi.

In sensul celor prezentate mai sus, depun proiectui de lege privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016, precum si a unor masuri pentru buna organizare a acestora".

Intelegem ca disperarea este mare si ca onor Guvernul fuge ca dracul de tamaie de finalul anului, cand va trebui sa traga linie si sa raporteze "realizarile", insa merita romanii sa fie folositi pe post de cobai la vot pentru a evita ca bilantul dezastruos al Guvernului Orban sa fie prezentat inainte de alegeri? Noi zicem ca nu!

*Cititi aici integral proiectul de lege

*Cititi aici expunerea de motive