Guvernarea PNL le pregateste o mutare dura judecatorilor si procurorilor: supraimpozitarea pensiilor acestora, astfel incat sa evite varianta taierii lor, declarata deja neconstitutionala de catre CCR.

Declaratia a fost facuta vineri, 29 noiembrie 2019, de catre liderul de grup PNL din Senat, Daniel Fenechiu (foto, alaturi de presedintele Klaus Iohannis), in emisiunea „Subiectiv fata in fata”, realizata de jurnalistul Razvan Dumitrescu la Antena 3.

Avocatul Fenechiu – prodecan al Baroului Bucuresti – a facut respectiva declaratie in contextul in care a nuantat cele spuse de catre colegul sau de partid, Florin Citu. Mai precis, ministrul Finantelor Publice – care este si senator PNL – afirmase ca va insista sa-si treaca prin Parlament proiectul de lege de eliminare a pensiilor speciale, mai putin a celor pentru militari.

Iata mai intai declaratia lui Florin Citu, facuta la Digi24:

„Eu am un proiect in Parlament de eliminare a pensiilor speciale, in afara celor pentru militari. PSD a votat impotriva. Sper ca acum, la Camera Deputatilor, sa gasesc mai multa sustinere si sa-l trecem. Si atunci am face o economie. E clar ca noi vrem un sistem de pensii pe contributivitate pentru toata lumea. Este ceea ce ne dorim. Nu vrem sa avem doua Romanii. Nu e nimeni mai special in Romania. Toti platim contributivitati, sa luam aceeasi pensie. Exista mai multe solutii la care ne uitam. Eu as prefera prin dezbatere in Parlament, sa fie clar proiect de lege. Poate al meu, daca nu poate alt proiect de lege; dar as vrea sa gasim solutia in dezbatere in Parlament si este si solutia favorita a premierului”.

La randul lui, senatorul Daniel Fenechiu a tinut sa precizeze ca dintre pensiile speciale, cele ale parlamentarilor sunt singurele care pot fi eliminate foarte usor, iar de pensiile militarilor „nu vrea sa se atinga de nimeni”.

Redam declaratia avocatului Daniel Fenechiu:

„Notiunea de 'pensii speciale' (lato sensu) include pensiile de serviciu. Aici discutam despre pensiile militarilor, judecatorilor, procurorilor (care sunt protejate si de o decizie a Curtii Constitutionale) si discutam si despre pensiile parlamentarilor, care fac obiectul unui angajament al guvernului Orban, ca vor fi eliminate.

In ceea ce priveste pensiile parlamentarilor, ele pot fi eliminate (si n-am niciun dubiu ca Guvernul va actiona in sensul asta), de pensiile militarilor nu vrea sa se atinga nimeni, iar in ceea ce priveste pensiile magistratilor, ele vor fi reglate prin impozitare. Pentru ca nu poti sa le afectezi. Orice text de lege care ar afecta un text [de lege] al magistratilor va ajunge la Curtea Constitutionala. Vizand si pensiile celor de la Curtea Constitutionala, este mort de la inceput. (...)

Pensiile parlamentarilor fara indoiala pot fi taiate. E vorba doar de vointa politica. In ceea ce priveste toate celelalte pensii aflate in plata, este foarte greu sa le tai in raport de decizia Curtii Constitutionale. Deci nu poti sa le tai, pentru ca ele deja sunt un drept, chiar daca nu sunt pe contributivitate. Si mai exista si argumentul constand in imprejurarea ca corb la corb nu-si scoate ochii. Toate litigiile vor ajunge la ei (n.r. la CCR). Insa varianta impozitarii nu doar ca se poate; este unica varianta care trebuie sa fie aplicata daca vrei sa-i respecti pe profesorii care au muncit 45 de ani, pe doctorii care muncesc pana la 65 de ani... Si atunci nu poti impozita doar pensiile speciale. Pentru ca tu nu impozitezi pensii; tu impozitezi venituri. Nici macar nu faci diferenta intre salarii si pensii. (…)

Este vorba doar de vointa politica – un proiect serios de impozitare a veniturilor, care sa prinda pensiile. Ideea de a nu introduce un impozit se coreleaza cu ideea ca vom taia pensiile speciale. Politic, taierea pensiilor speciale inseamna ajustarea lor. Cei care ne vor acuza pentru ca-i lasam unui magistrat care s-a pensionat la 25 de ani vechime (si care se va pensiona la 20 de ani) o pensie de 22.000 de lei, e dreptul lor sa faca asta. Insa atata vreme cat tu nu poti sa le tai, singura varianta este ca o parte din suma respectiva s-o aduci la buget. Asta nu inseamna o taxa, nu inseamna nimic altceva. (…) Si atunci cel care s-a pensionat in momentul legii o sa aiba o pensie de 22.000 de lei, iar cel care s-a pensionat dupa o sa aiba pensie 10.000. E o forma de egalitate”.