Avocatul Cristian Winzer (foto stanga) – aparatorul fostului presedinte al Consiliului Judetean Vaslui Dumitru Buzatu (foto dreapta) – a explicat modul in care dosarul clientului sau poate fi dinamitat de catre decizia de recurs in interesul legii nr. 8/2025, prin care Inalta Curte a stabilit ca Directia Generala Anticoruptie poate efectua acte de cercetare penala doar in dosare privind personalul Ministerului Afacerilor Interne (click aici pentru a citi).

Vorbim despre un dosar in care Directia Nationala Anticoruptie il acuza pe Buzatu de o presupusa luare de mita.

Concret, intr-o postare de miercuri, 18 iunie 2025, de pe Facebook, Winzer a prezentat o lista de noua acte de urmarire penala pe care DGA le-a efectuat in cauza si despre care a subliniat ca risca sa fie lovite de nulitate absoluta in urma RIL-ului 8/2025. Este vorba, printre altele, atat de acte de supraveghere tehnica, cat si de cablarea colaboratorului care l-a inregistrat pe Buzatu in timp ce primea o geanta continand 1,25 milioane de lei, precum si de achizitionarea acelei genti, mentioneaza avocatul.

Iata comentariul avocatului Cristian Winzer:

„Cateva consideratii vizand implicarea nelegala a D.G.A. in dosarele penale (cu exemplificare directa in cauza Buzatu Dumitru):

1.1.Una dintre criticile ridicate de aparare in dosarul penal care il vizeaza pe domnul Dumitru Buzatu a fost cea referitoare la'exceptia necompetentei materiale a organelor de cercetare penala din cadrul D.G.A. in a realiza / participa la efectuarea de acte specifice de urmarire penala (inclusiv prin utilizarea unor dispozitive tehnice speciale de inregistrare audio-video din dotarea D.G.A., respectiv inclusiv prin patrunderea in spatii private pentru a monta si activa si/sau dezactiva si demonta mijloace tehnice din dotare utilizate in executarea unor masuri de supraveghere tehnica – patrundere realizata, oricum, fara obtinerea incuviintarii prealabile a judecatorului de drepturi si libertati!), in conditiile evidente in care cauza in discutie nu a privit angajati ai M.A.I.

1.2. Din perspectiva apararii, consecinta unei astfel de participari nu putea fi si nu poate fi decat sanctionarea in regim de nulitate absoluta a ordonantelor de delegare a lucratorilor D.G.A., a actelor de urmarire penala si a mijloacelor de proba administrate in cauza de / cu participarea lucratorilor D.G.A., cu inlaturarea din dosarul cauzei si din materialul probator a actelor de urmarire penala si a mijloacelor de proba efectuate / obtinute de / cu participarea lucratorilor D.G.A. (ex. inscrisuri si suporti optici aflati la dosar) si cu inlaturarea tuturor referirilor la aceste acte de urmarire penala si mijloace de proba din cuprinsul actului de sesizare a instantei de judecata.

1.3. In analiza legalitatii administrarii probatoriului prin raportare la competenta organului de urmarire penala, trebuie avut in vedere ca reglementarea competentelor organelor judiciare reprezinta un element esential, care decurge din principiul legalitatii, principiu care se constituie intr-o veritabila componenta a statului de drept. Aceasta deoarece o regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile / competentele autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii presupune, in principal, ca organele judiciare actioneaza in baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, presupune ca acestea trebuie sa respecte atat dispozitiile de drept substantial, cat si pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta.

1.4. Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2005 privind operationalizarea Directiei Generale Anticoruptie din cadrul M.A.I., 'lucratorii politiei judiciare din cadrul Directiei generale anticoruptie au competenta sa efectueze, in conditiile prevazute de lege, activitati de prevenire si descoperire, precum si actele de cercetare penala dispuse de procurorul competent privind infractiunile prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite de personalul Ministerului Administratiei si Internelor'.

1.5. Era si este evident (pentru orice procuror si pentru orice judecator de buna-credinta) ca textul de lege limiteaza competenta Directiei Generale Anticoruptie nu numai atunci cand are calitatea de organ de cercetare penala, dar si atunci cand aceasta structura a Ministerului Afacerilor Interne (actuala denumire a Ministerului Administratiei si Internelor) efectueaza acte de urmarire penala prin delegare, intrucat infractiunile prevazute de Legea nr. 78/2000 sunt, toate, in competenta de urmarire penala a procurorului (a se vedea art. 22 din actul normativ invocat).

1.6. Nu a existat si nu exista astfel vreo ipoteza in care, cercetandu-se infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000, D.G.A. sa aiba competenta de a efectua cercetarea penala; asadar, textul din O.U.G. nr. 120/2005 nu poate avea in vedere o asemenea inexistenta ipoteza, trebuind sa admitem ca el nici nu se poate referi decat la actele de urmarire penala efectuate ca urmare a delegarii dispuse de procuror. Asadar, limita in privinta persoanelor (angajati ai M.A.I.) se aplica acestor acte, efectuate prin delegare, de vreme ce sunt singurele carora textul le este aplicabil.

1.7. Competenta lucratorilor politiei judiciare din cadrul D.G.A. a fost si este este deci una speciala, constand in activitati de prevenire, descoperire, precum si in actele efective de cercetare penala dispuse de procurorul competent privind infractiunile prevazute de Legea nr. 78/2000 – infractiuni care sa fi fost savarsite insa doar de catre personalul Ministerului Afacerilor Interne.

1.8. Acesta este si sensul real pe care Curtea Constitutionala l-a atribuit normei in discutie, prin Decizia nr. 674/2016 (Monitorul Oficial nr. 194/2017): '(…) 31. (…) Din analiza reglementarilor in vigoare, Curtea observa, astfel cum s-a aratat anterior, ca Directia Generala Anticoruptie este o structura specializata in prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, avand, astfel, competenta de a desfasura acte de cercetare penala numai in ceea ce priveste o anumita categorie de fapte, savarsite exclusiv de persoane incadrate in cadrul aparatului acestui minister'.

1.9. In acelasi context, este important de avut in vedere si ca prin Decizia nr. 536 din 28 aprilie 2011 (publicata in M.O. nr. 482 din 7 iulie 2011), C.C.R. a statuat ca 'indiferent de interpretarile ce se pot aduce unui text, atunci cand Curtea Constitutionala a hotarat ca numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia, mentinandu-se astfel prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, atat instantele judecatoresti, cat si organele administrative, trebuie sa se conformeze deciziei Curtii si sa o aplice ca atare', dupa cum, prin Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011 (publicata in M.O nr. 672 din 21 septembrie 2011), instanta de control constitutional a aratat ca 'in interpretarea legii, instantele judecatoresti, intre care si Inalta Curte de Casatie si Justitie, trebuie sa respecte cadrul constitutional, iar sanctionarea depasirii / incalcarii acestuia revine in exclusivitate Curtii Constitutionale'.

1.10. Totodata insa, chiar si (ipotetic vorbind!) daca ar fi lipsit o statuare clara in materie din partea instantei de contencios constitutional, este important de avut in vedere ca prin Decizia nr. 65/2023 din data de 02 octombrie 2023 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 960/24 octombrie 2023), Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a reconfirmat ca lucratorii D.G.A. au, prin lege, competenta (rationae materiae) limitata doar la efectuarea unor acte de urmarire penala dispuse de catre procuror (deci doar ca urmare a delegarii) si doar in ceea ce priveste savarsirea de fapte de coruptie de catre personalul M.A.I.: '159. (…) Asadar, daca procurorii ce efectueaza urmarirea penala in cauze de coruptie privind personalul Ministerului Administratiei si Internelor nu ar delega pentru efectuarea anumitor acte lucratorii de politie judiciara ce isi exercita atributiile in cadrul Directiei Generale Anticoruptie, acestia nu ar mai avea de dus la indeplinire nicio dispozitie in materie procesual penala, deci nu ar mai indeplini atributii ce le sunt conferite de Codul de procedura penala'.

1.12. Chiar si inainte de Decizia I.C.C.J. nr. 8 (prin care a fost admis recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba Iulia), prin care s-a stabilit ca 'lucratorii politiei judiciare din cadrul Directiei Generale Anticoruptie au competenta sa efectueze, prin delegare, in conditiile prevazute de lege, actele de cercetare penala dispuse de procurorul competent exclusiv in cauzele privind infractiunile prevazute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005', cei care intelegeau si aplicau corect normativele in vigoare aveau reprezentarea ferma ca lucratorii D.G.A. au avut si au, prin lege, competenta (rationae materiae) limitata doar la efectuarea actelor de urmarire penala dispuse de catre procuror (deci doar ca urmare a delegarii) si doar in ceea ce priveste savarsirea de fapte de coruptie de catre personalul M.A.I.

1.13. Cum niciunul dintre inculpatii din dosarul Buzatu nu a avut si nu are calitate de personal / lucrator M.A.I. (nefiind inceputa urmarirea penala pentru infractiuni prevazute si pedepsite de Legea nr. 78/2000 savarsite de catre personalul M.A.I.), este evident ca trebuia sa se constate nulitatea tuturor actelor de urmarire penala dispuse de catre procuror si efectuate de catre ofiterii / cu participarea ofiterilor D.G.A.

1.14. In acest context, reafirm, cu toata convingerea, ca toate actele de urmarire penala efectuate de catre / cu participarea unor ofiteri de politie judiciara din cadrul D.G.A., dar si toate actele prin care acestia au fost delegati sa efectueze acte specifice de urmarire penala in cauza Buzatu sunt lovite de nulitate absoluta, trebuind a fi excluse din ansamblul material probator (in sensul prevederilor art. 102 alin. (2) si (3) C.Proc.Pen., probele obtinute in mod nelegal neputand fi folosite in procesul penal, nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrate determinand excluderea probei).

1.14. Iar pentru a intelege natura si dimensiunea implicarii nelegale a lucratorilor D.G.A. in cauza mentionata, voi exemplifica in cele ce urmeaza astfel de acte / mijloace de proba:

(i) Punerea la dispozitia colaboratorilor cu identitate reala a unor 'dispozitive tehnice speciale de inregistrare audio, din dotarea Directiei Generale Anticoruptie, pentru efectuarea de inregistrari in mediul ambiental';

(ii) Punerea la dispozitia unui colaborator cu identitate reala a unei 'genti din piele, de culoare maro, ce continea suma de 1.250.000 lei (…) in care a fost montat un dispozitiv tehnic special de inregistrare audio, din dotarea Directiei Generale Anticoruptie, pentru efectuarea de inregistrari in mediul ambiental (…)';

(iii) Participarea activa si determinanta la constatarea actiunii flagrante – Proces-verbal din data de 22 septembrie de constatare a infractiunii flagrante, in care se consemneaza ca actele specifice de urmarire penala vizand constatarea infractiunii flagrante au fost realizate 'impreuna cu lucratori de politie judiciara din cadrul D.G.A.';

(iv) Supravegherea unor autoturisme;

(v) Montarea / activarea, respectiv dezactivarea / demontarea unor dispozitive tehnice speciale de inregistrare audio-video in spatii private de un 'organ de cercetare penala din cadrul Directiei Generale Anticoruptie'. Inscrisurile aflate la dosarul cauzei confirma cu claritate ca d.g.a. a 'procedat la montarea si activarea a 3 (trei) dispozitive tehnice speciale de inregistrare audio-video, din dotarea Directiei Generale Anticoruptie (…) pentru efectuarea de inregistrari in mediul ambiental (…)', respectiv ca aceeasi structura a 'procedat la dezactivarea si demontarea celor 3 (trei) dispozitive', pentru ca, ulterior, tot D.G.A. sa descarce, sa prelucreze si sa salveze 'inregistrarile ambientale audio-video efectuate cu dispozitivele tehnice speciale';

(vi) Achizitionarea de catre D.G.A., din fonduri proprii, a gentii in care a fost plasata suma de 1.250.000 lei si in care a fost montat un dispozitiv tehnic special de inregistrare audio – geanta care ulterior a fost pusa la dispozitia colaboratorului cu identitate reala, impreuna cu suma de 1.250.000 lei, pentru desfasurarea activitatilor autorizate in cauza';

(vii) Sprijinirea logistica a activitatilor desfasurate de colaboratorii cu identitate reala, precum si sprijinirea logistica in vederea organizarii si desfasurarii activitatilor de surprindere in conditii de flagranta a persoanelor cercetate';

(viii) Punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica autorizate in cauza de judecatorii de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Vaslui – fiind intocmite de catre 'organe de cercetare penala din cadrul Directiei Generale Anticoruptie' procese-verbale si planse fotografice, consemnandu-se si ca 'aspectele prezentate mai sus au fost inregistrate video, folosindu-se pentru inregistrare doua dispozitive speciale de inregistrare video din dotarea Directiei Generale Anticoruptie';

(ix) Punerea la dispozitia colaboratorului cu identitate reala, in repetate randuri, a unui 'dispozitiv tehnic special de inregistrare audio din dotarea Directiei Generale Anticoruptie, pentru efectuarea de inregistrari in mediul ambiental' etc.

#nuabuzurilor #dreptate #respectarealegii”.