Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – condusa de procuroarea Alina Albu (foto) – si-a prezentat miercuri, 27 februarie 2024, raportul de activitate pe anul 2023.

Bilantul dezvaluie ca DIICOT a avut in 2023 o rata a achitarilor de 3,12%, in scadere usoara comparativ cu anul precedent, cand indicatorul s-a situat la nivelul de 3,52 la suta.

Pe de alta parte, cazurile de restituiri pronuntate de catre instante au sporit atat ca numar de dosare (de la 14 cauze in 2022 la 18 in 2023), cat si ca numar de inculpati (de la 93 la 103 persoane in perioada de referinta).

Mai multe dosare cu droguri si cybercrime, mai putine cu terorism

In ceea ce priveste cauzele lucrate de procurori, DIICOT a avut de solutionat 26.293 de dosare privind traficul de droguri, cu 24,22 la suta mai multe decat in 2022 (21.167 de cauze).

Cauzele de infractionalitate cibernetica au fost anul trecut 6.090 la numar, cu 11,58 de procente mai multe decat in 2022, cand nivelul lor s-a situat la 5.458.

In schimb, a existat un declin la nivelul dosarelor cu infractiuni de terorism si impotriva securitatii nationale. Numarul acestora a fost de 130 in 2023, in coborare cu 18,24% prin raportare la anul anterior (159).

La randul lor, dosarele vizand fapte de trafic si exploatare a persoanelor vulnerabile au ramas la un nivel aproape constant: 1.429 in 2023, comparativ cu 1.431 in 2022.

Iata principalele pasaje din raportul DIICOT (intregul raport de activitate este atasat la finalul articolului):

„3.1.2 TRAFICUL DE DROGURI

In cursul anului 2023, din cele 26.293 cauze de solutionat avand ca obiect infractiuni din sfera traficului ilicit de droguri, din care 14.931 cauze nou inregistrate, a fost solutionat un numar de 8.843 cauze, fata de 8.337 cauze solutionate in 2022, din cele 21.167 cauze de solutionat, din care 11.411 nou inregistrate in 2022. Cifrele aratate indica o crestere cu 24,22% a numarului cauzelor de solutionat, cu 30,85% a numarului cauzelor nou inregistrate si o crestere cu 6,07% in ceea ce priveste cauzele solutionate.

Dintre acestea, au fost solutionate prin rechizitoriu si acorduri de recunoastere a vinovatiei un numar de 1.756 (1.425+331), fata de 1.507 (1.204+303), cauze in anul 2022 (crestere cu 16,52%), cu 2.898 inculpati trimisi in judecata, fata de 2.554 inculpati trimisi in judecata in 2022 (crestere cu 13,47%), dintre care 1.148 inculpati arestati preventiv trimisi in judecata, fata de 1.033 inculpati arestati preventiv in anul 2022 (crestere cu 11,13%).

In cursul anului 2023, a fost indisponibilizata, in vederea confiscarii, cantitatea totala de 1.179,43 kg droguri, dintre care 182,64 kg droguri de mare risc si 996,79 kg droguri de risc, fata de anul 2022 cand a fost capturata cantitatea totala de 1.058,72 kg droguri droguri (426,99 kg droguri de mare risc si 631,73 kg droguri de risc).

Totodata, pe parcursul anului 2023 au mai fost indisponibilizate droguri de risc si de mare risc reprezentand 1.549.242 comprimate, 10,09 litri si 3.417 doze, comparativ cu anul 2022 cand au fost capturate 509.684 comprimate, 7.826 litri si 1.414 doze. Mentionam faptul ca, in cursul anului 2023, a fost realizata cea mai mare captura de comprimate ecstasy din istoria structurilor antidrog din Romania (231.997 comprimate).

In ceea ce priveste situatia culturilor de cannabis, in anul 2023 au fost capturate 3.100 culturi / plante in greutate totala de 2.584,70 kg, precum si 498,06 kg de fragmente vegetale continand THC (aproximativ 6.000 Kg masa verde) si 3,35 litri solutie care contine THC, 3 tone precursori, in timp ce in anul 2022 au fost indisponibilizate 6.641 plante / culturi in greutate totala de 652,58 kg, precum si 176,93 kg de fragmente vegetale continand THC.

APRECIERI ASUPRA URMARIRII PENALE / TENDINTE

Tabloul cifric de mai sus reflecta, in primul rand, o crestere semnificativa a numarului de cauze de solutionat, determinata, in special, de multiplele actiuni ale politiei in urma mediatizatului caz „2 Mai”.

Aceasta situatie a determinat dublarea mediei dosarelor de solutionat in cadrul sectiei. Raspuns la aceasta situatie, efortul procurorilor s-a marit considerabil comparativ cu anii precedenti, astfel ca s-a inregistrat si o crestere semnificativa a dosarelor solutionate.

Mai mult decat atat, se remarca in mod deosebit atentia acordata de procurori cauzelor complexe si solutionarea, prin rechizitorii si acorduri de recunoastere a vinovatiei, a unui numar record de dosare cu grup infractional organizat, comparativ cu anul precedent.

De asemenea, valoarea totala a bunurilor indisponibilizate s-a dublat comparativ cu anul 2022.

Din raportul Europol privind Evaluarea amenintarii reprezentate de criminalitatea organizata si grava in Uniunea Europeana EU SOCTA 2021 (Serious and Organized Crime Threat Assesment2021), rezulta ca productia si traficul de droguri raman cea mai mare afacere criminala din U.E., in care sunt implicate aproape 40% din gruparile infractionale active.

La data de 16.06.2023, Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA) a publicat Raportul European 2023 privind Drogurile, din care reies urmatoarele aspecte:

- grupurile infractionale organizate vizeaza, din ce in ce mai des, porturile mai mici din alte tari ale UE, precum si din tarile care se invecineaza cu UE, pentru cresterea traficului si, implicit, al consumului de cocaina;

- canabisul ramane cel mai consumat drog din Uniunea Europeana;

- exista, de asemenea, unele semne ca injectarea de cocaina si consumul de cocaina crack devin tot mai frecvente in randul grupurilor marginalizate din unele tari, ceea ce necesita o intensificare a raspunsurilor de reducere a efectelor negative;

- varietatea mai mare de stimulante sintetice, disponibile in prezent pe piata ilegala, creste riscurile pentru sanatatea publica. Traditional, amfetamina a fost cel mai frecvent consumat stimulant sintetic in Europa. Cu toate acestea, exista semne ca atat metamfetamina, cat si catinonele sintetice contribuie acum, mai mult decat in trecut, la problemele generale legate de stimulante din Europa;

- cresterea utilizarii in scop recreational a protoxidului de azot („gaz ilariant”) in unele parti ale Europei ridica probleme de sanatate. Acest drog, accesibil, mai ieftin si popular in randul tinerilor, prezinta numeroase riscuri, cum ar fi intoxicatiile, arsurile si leziunile pulmonare, iar in unele cazuri de consum de lunga durata, leziuni nervoase;

- a crescut interesul pentru potentialul terapeutic al drogurilor psihedelice. Desi exista cercetari cu privire la potentialul acestor substante de a trata diferite afectiuni psihice, raportul evidentiaza riscul ca in UE si in alte zone sa se desfasoare programe nereglementate.

Pe plan intern, consumul si traficul de heroina a ramas constant, fiind polarizat de gruparile de etnie rroma si turca. In afara de municipiul Bucuresti, poluri de consum au mai aparut in Iasi si Timisoara (centre universitare si aglomerari urbane mari).

Drogurile sintetice sunt consumate in special in scop recreational si pentru cresterea andurantei la efort. Drogurile sintetice provin preponderent din Olanda si pe alocuri din Belgia. Drogurile sintetice se introduc in tara prin curieri sau sunt comandate cu ajutorul pietelor de tip criptomarket si expediate prin societati comerciale de transport rapid sau Posta Romana.

De mentionat este emergenta pe piata drogurilor din Romania a unui opioid sintetic ce constituie drog de mare risc, Fentanylul (medicament analgezic deosebit de puternic, cu un potential letal foarte ridicat), pentru care dependenta se instaleaza rapid si ale carui efecte asupra sanatatii sunt dezastruoase.

La acest moment, potrivit site-ului Drog Enforcement Administration (DEA), se considera ca in SUA exista o veritabila epidemie de Fentanyl, ceea ce a dus la numeroase decese in randul populatiei. La nivelul D.I.I.C.O.T au fost instrumentate doua spete avand ca obiect traficul de Fentanyl, in ambele cazuri capturile fiind foarte mari (aproximativ 14.000 de comprimate de Fentanyl, sustrase din circuitul farmaceutic, respectiv peste 1 kg de Fentanyl pulbere). Fata de aceasta noua amenintare, la initiativa S.U.A., in vara acestui an a luat fiinta Coalitia Globala de Lupta impotriva Opioidelor Sinteice, la care Romania a aderat.

Diversitatea precursorilor de droguri reprezinta o componenta a traficului de droguri polarizata de grupari formate din cetateni straini sprijiniti de cetateni romani actionand ca persoane fizice sau prin intermediul unor persoane juridice. De asemenea, pe rolul D.I.I.C.O.T se afla in lucru un dosar penal cu grup infractional organizat, transfrontalier, din care fac parte cetateni straini si administratorul unei persoane juridice, mare producator de medicamente, care, sub aparenta legalitatii, a efectuat numeroase livrari in spatiul UE, unde ulterior erau transformate in metamfetamina, in laboratoare clandestine.

Se constata sporirea conexiunilor intre diferitele genuri de infractiuni (trafic de droguri, infractiuni informatice, pornografie infantila, trafic de persoane, violenta, furt, talharie) si proliferarea gruparilor infractionale organizate policalificate, cu implicarea lor in activitati infractionale de trafic intern si international de droguri, date fiind castigurile foarte mari si rezultate rapide.

O alta modalitate de comitere a infractiunii de trafic de droguri cu adresabilitate predominanta in randul tinerilor este prin extinderea si dezvoltarea pietei de vanzare si consum de droguri pe segmentul online, respectiv aparitia unor platforme specializate online de distribuire a drogurilor unde principalul avantaj al membrilor care acceseaza asemenea platforme online este acela al anonimitatii. Adecvarea raspunsului autoritatilor la acest fenomen s-a concretizat prin instrumentarea dosarului nr. 2360/D/P/2022, in care, prin rechizitoriul din data de 29.07.2023, s-a dispus trimiterea in judecata a unui numar de 16 inculpati, aflati sub diferite masuri privative sau restrictive de libertate, printre altele, pentru infractiunile de constituire / aderare la si sprijinire a unui grup infractional organizat, trafic de droguri de risc si mare risc.

De asemenea, s-au constituit si se afla in lucru alte doua dosare penale cu inculpati persoane juridice care tranzactionau droguri pe segmentul online.

Se constata tot mai multe cazuri de retele implicate in politrafic si policriminalitate, cat si interconexiunea intre rutele de transport ale heroinei, cocainei si drogurilor sintetice.

Din perspectiva trendurilor, se poate estima ca se vor mentine rutele clasice de transport al heroinei din Asia catre Europa de Vest, cu intersectarea terestra sau maritima, pe una din subrute, a Romaniei ca tara de tranzit. Ruta maritima, prin Portul Constanta va ramane o varianta alternativa de introducere a cocainei si a altor tipuri de droguri (hasis, captagon, etc.) in tarile din U.E., dar si catre state din zona araba.

Gruparile de criminalitate organizata vor incerca sa dezvolte capabilitati proprii de productie a drogurilor, pe teritoriul national (culturi de canabis, laboratoare de producere sau de extractie a drogurilor, deturnari din circuitul licit de precursori). Mediul on-line si sistemele de coletarie vor fi folosite preponderent pentru comandarea, respectiv introducerea in tara de cantitati mici si medii de droguri.

3.1.3 CRIMINALITATEA INFORMATICA

In cursul anului 2023, din cele 6.090 cauze de solutionat, din care 2.446 cauze nou inregistrate in perioada de referinta, a fost solutionat un numar de 1.759 de cauze, fata de 1.614 cauze solutionate in 2022, din cele 5.458 cauze de solutionat, din care 2.291 nou inregistrate in 2022. Cifrele aratate indica o crestere cu 11,58% a cauzelor de solutionat, o crestere cu 6,77% a cauzelor nou intrate si o crestere cu 8,98% a cauzelor solutionate.

Dintre acestea, au fost solutionate prin rechizitoriu si acorduri de recunoastere a vinovatiei un numar de 267 cauze (212+55), fata de 282 cauze (224+58) in anul 2022 (scadere cu 5,32%), cu 357 inculpati trimisi in judecata, fata de 391 inculpati trimisi in judecata in 2022 (scadere cu 8,70%), dintre care 96 inculpati arestati preventiv trimisi in judecata, fata de 72 inculpati arestati preventiv in anul 2022 (crestere cu 33,33%).

APRECIERI ASUPRA URMARIRII PENALE / TENDINTE

S-a pastrat tendinta grupurilor de criminalitate organizata, formate din cetateni romani si straini, specializate in infractiuni la regimul comertului electronic – activitati de tip skimming, in compromiterea si fraudarea instrumentelor de plata electronica in afara teritoriului Romaniei, la nivel teritorial avand loc, in general, doar planificarea activitatilor infractionale, initierea grupului, racolarea anumitor membri, confectionarea si transmiterea in strainatate a echipamentelor sau anumitor componente hardware / software de skimming si in final colectarea produsului infractional.

Au fost identificate noi modalitati de operare, constand in atacuri de tip SIM Swap (clonarea cardului SIM). Acest tip de atac este o forma de 'furt de identitate', scopul sau fiind controlul asupra numarului de telefon mobil prin clonarea cardului SIM. Prin urmare, infractorul cibernetic preia controlul asupra numarului de telefon mobil al victimei, in scopul obtinerii codurilor de acces aferente platformelor online care au implementat autentificarea in doi pasi (2FA), fie ca este vorba de banci, social media sau furnizori de e-mail. Una dintre cele mai des intalnite metode de transmitere a codurilor 2FA este prin SMS.

In anul 2023 a crescut numarul atacurilor de tip phishing, fiind vizate aproape toate institutiile bancare din Romania. Modalitatile infractionale de culegere a datelor de acces la aplicatiile de internat banking s-au diversificat constant pe parcursul anului. Una dintre cele mai inovative forme de procurare a datelor a constatat in crearea de conturi noi pe aplicatiile de telefonie mobila cat si prin accesarea ilegala a celor existente, urmate de asigurarea accesului la numerele de telefon ale victimelor. Avand control asupra numerelor de telefon, autorii au reusit sa obtina credentialele conturilor de internet banking si sa efectueze cu succes operatiuni ilegale de transfer a unor sume de bani din conturi.

Totodata, se constata o crestere a infractiunilor de pornografie infantila, in special a materialelor autoproduse de minori, distribuite ulterior pe aplicatiile de chat, dar si a activitatilor de 'grooming' (ademenire) on-line a minorilor, pe retelele sociale, cu scopul de a ii supune abuzurilor sexuale. Un pas important in acest sens il constituie raportul Comitetului statelor parti la Conventia de la Lanzarote din 10.03.2022, care contine mai multe recomandari privind tragerea la raspundere penala a participatilor la activitatea de autoproducere a materialelor pornografice cu minori, de detinere, transmitere si distribuire a acestora.

A mai fost identificata si cresterea numarului fraudelor informatice, constand in accesarea conturilor virtuale si transferarea fara drept a criptomonedelor, a atacurilor de tip rasomware – cryptolocker in scopul perturbarii functionarii anumitor sisteme informatice, prin criptarea datelor si restrictionarea astfel a accesului titularului legitim la server-ul atacat si conditionarea operatiunii de decriptare prin plata unor sume de bani in criptomoneda in anumite portofele virtuale, a atacurilor de tip Business Email Compromise, infractiuni care afecteaza grav activitatea unor companii sau institutii publice si private, generand pierderi de ordinul milioanelor de euro prin deturnarea platilor catre alte conturi ale infractorilor cibernetici.

Au fost inregistrate noi cauze de fraude informatice si operatiuni financiare frauduloase prin utilizarea de date confidentiale aferente fie unor carduri bancare, fie unor conturi de on-line banking, date / credentiale obtinute prin modalitati tehnice de operare de tip phishing, repectiv prin clonarea si utilizarea de pagini web false aferente diferitelor institutii financiare (BCR, BRD) sau platforme de online de e-commerce (OLX).

S-a inregistrat o crestere semnificativa a fraudelor implicand platforme de investitii in criptomonede, insa majoritatea faptelor sesizate au fost calificate ca infractiuni de inselaciune, savarsite prin mijloace electronice de comunicare.

3.1.4 INFRACTIUNILE DE TERORISM SI CONTRA SECURITATII NATIONALE

In cursul anului 2023, din cele 130 de cauze de solutionat, din care 56 cauze nou inregistrate in perioada de referinta, a fost solutionat un numar de 56 cauze, fata de 63 cauze solutionate in 2022, din cele 159 cauze de solutionat, din care 80 cauze nou inregistrate in 2022. Cifrele aratate indica o scadere cu 18,24% a cauzelor de solutionat, o scadere cu 30% a cauzelor nou inregistrate si o scadere cu 11,11% a cauzelor solutionate.

Dintre acestea, a fost solutionata 1 cauza prin rechizitoriu, fata de 1 acord de recunoastere a vinovatiei, in anul 2022.

APRECIERI ASUPRA URMARIRII PENALE / TENDINTE

Pe parcursul anului 2023, Romania nu s-a confruntat cu o amenintare terorista concreta si nu au existat atacuri teroriste, dar propaganda organizatiei Daesh / Statul Islamic a continuat sa constituie principalul motor al declansarii si alimentarii procesului de radicalizare, fiind insa dublata de ideologia extremista promovata si de alte organizatii teroriste. Atacurile recente din data de 07.10.2023, savarsite de organizatia terorista Hamas impotriva Statului Israel, si actualul conflict din fasia Gaza reprezinta amenintari la adresa statelor lumii, alimentand diverse celule teroriste sau indivizi radicalizati islamic, care au savarsit ulterior acte de terorism pe teritoriul Europei.

La acest moment, Romania nu se confrunta cu un fenomen terorist, riscul ramanand in continuare scazut. Amenintarea terorista este corelata cu evolutiile din spatiile externe privind entitati teroriste straine si cu fluxul de migranti. Sustinatorii din Romania ai unor organizatii teroriste au continuat sa deruleze doar unele activitati de sprijin, insa acestea au fost lipsite de consistenta si amploare.

In continuare, (auto)radicalizarea unor cetateni romani reprezinta principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuand activitati de propaganda pentru organizatii teroriste straine cu ideologie islamista (DAESH / Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfasurarea activitatilor infractionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principala de risc o reprezinta persoanele minore / adolescentii si tinerii.

Principalul risc de origine externa l-ar putea reprezenta incercarile de tranzitare a frontierelor nationale de catre persoane asociate sau sustinatoare ale entitatilor teroriste sau radicale, dar prezinta interes si evolutiile din Ucraina, in contextul conflictului militar (armament, munitii, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal in Romania).

Atacatorii singulari, izolati ('lone wolf terrorist') reprezinta o resursa importanta a gruparilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situatii sa fie dificil de identificat, prevenit si contracarat de catre autoritati.

Se constata o usoara crestere a numarului cauzelor in care institutiile si autoritatile cu atributii in domeniul securitatii nationale au sesizat comiterea unor infractiuni avand ca obiect divulgarea informatiilor secrete de stat. (...)

3.2.3 INDICATORI DE CALITATE

Achitari, restituiri si trimiteri la procuror

In anul 2023 au fost solutionate 11.745 cauze, fiind trimisi in judecata un numar 4.474 inculpati dintre care 1.778 arestati, fata de anul 2022 cand au fost solutionate 11.190 cauze, fiind trimisi in judecata un numar de 4.316 inculpati dintre care 1.626 arestati.

In perioada de referinta, in 1839 cauze solutionate de catre instantele de judecata, au fost condamnati definitiv 3227 inculpati, comparativ cu 2022 cand au fost solutionate 1.770 cauze fiind condamnati definitiv 3.079 inculpati.

In anul 2023, in 45 de cauze au fost achitati definitiv 140 inculpati, fata de 34 cauze in care au fost achitati definitiv 152 inculpati in anul 2022, ceea ce reprezinta o crestere de 1,32 ori a numarului cauzelor, dar o scadere cu 7,89% a numarului inculpatilor achitati definitiv.

Raportat la cei 4.474 inculpati trimisi in judecata, ponderea inculpatilor achitati in baza temeiurilor care examineaza fondul cauzei este de 3.12 % din totalul inculpatilor trimisi in judecata (140 din 4.474), comparativ cu anul 2022, cand raportat la cei 4.316 inculpati trimisi in judecata, ponderea inculpatilor achitati in baza temeiurilor care examineaza fondul cauzei a fost de 3,52 % din totalul inculpatilor trimisi in judecata (152 din 4.316).

Din cei 140 inculpati achitati, fata de 21 s-a luat masura arestarii preventive, comparativ cu anul 2022 cand din cei 152 inculpati achitati definitiv, fata de 27 s-a luat masura arestarii preventive, ceea ce reprezinta o scadere a numarului de inculpati achitati.

In anul 2023, in cauzele instrumentate de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism s-a dispus restituirea definitiva, in baza art.346 C.pr.pen., in 18 cauze privind 103 inculpati, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand s-a dispus restituirea definitiva in 14 cauze privind 93 de inculpati, ceea reprezinta o crestere 28,57% a cauzelor restituite la procuror, si o crestere cu 10,75% a numarului inculpatilor.

Trimiterea la procuror in vederea continuarii urmaririi penale, in temeiul art.485 alin.1 lit.b C.p.p. s-a dispus in 15 cauze privind un numar de 16 inculpati fata de anul 2022, cand trimiterea la procuror s-a dispus in 22 cauze privind un numar de 22 inculpati, ceea ce reprezinta o scadere cu 31,81 a cauzelor, dar o scadere de 27,27 % a numarului inculpatilor.

In cursul anului 2023, in dosarele penale ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizate ce au fost solutionate prin hotarari judecatoresti definitive, valoarea totala a sumelor confiscate ca urmare a instituirii masurilor asiguratorii, a fost in cuantum de:

- 414.364.186,81 lei

- 23.080.883,17 euro;

- 340.006,33 dolari;

- 490.004,86 lire sterline;

- 56.061,16 franci.

- 78.000 forinti;

- 1390 dinari;

O preocupare constanta a procurorilor din sectorul judiciar a fost perfectionarea continua, atat pe temele propuse de Institutul National al Magistraturii, cat si prin participarea la seminarii EJTN in strainatate, ca urmare a aplicatiei individuale”.

* Cititi aici intregul raport de bilant al DIICOT