Refuzul Guvernului Romaniei de a plati imediat si integral drepturile salariale ale judecatorilor, procurorilor, grefierilor si ale celorlalte categorii de personal din justitie va atrage condamnari pe banda rulanta ale statului roman din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Avertismentul a fost lansat joi, 14 decembrie 2023, de catre Asociatia personalului din justitie ROJUST, care da ca exemplu cauza State si altii contra Romaniei, unde, la 30 martie 2023, CEDO a condamnat statul roman pentru esalonarea in mod nepermis a platii sumelor datorate de institutiile publice.

Radacina raului se afla in faptul ca desi noile legi ale justitiei (adoptate in 2022) au mutat bugetul instantelor de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie, legiuitorul nu a dus treaba pana la capat, neasigurand resursele si personalul necesare pentru ca ICCJ sa poata gestiona eficient acel buget.

Ca si cum nu ar fi de ajuns, statul se deda la discriminari: amana acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din justitie, in timp ce le ofera fara probleme majorari altor categorii de bugetari, adauga ROJUST.

Iata comunicatul asociatiei profesionale:

„ROJUST, Asociatia personalului din justitie, in calitate de sustinator al intereselor grupului Google al Magistratilor pensionari din toata tara, a luat la cunostinta de proiectul de ordonanta de urgenta privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscala precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative si considera necesara exprimarea unor observatii pentru a fi avute in vedere cu ocazia adoptarii actului normativ anterior mentionat.

Cu titlu prealabil, constatam cu ingrijorare situatia de colaps financiar in care a fost aruncat sistemul de justitie odata cu transferul calitatii de ordonator de credite catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara ca anterior legiuitorul si puterea executiva sa faca un studiu de impact necesar unei asemenea operatiuni de mare amploare si fara a se asigura noului ordonator resursele financiare, logistice si de personal necesare unei activitati de asemenea amploare.

Remarcam in acelasi timp ca ICCJ, in calitatea nou-dobandita de ordonator principal de credite, nu este tratata pe picior de egalitate in comparatie cu ceilalti ordonatori de credite, a caror conducere este numita politic sau are coloratura politica pentru finantarea corespunzatoare a activitatii.

Un singur exemplu in acest sens este ca, incepand cu luna aprilie a.c., Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul 'Cheltuieli de personal', pentru plata drepturilor salariale majorate, dar aceste solicitari nu au fost aprobate nici pana in prezent, astfel incat acesti ordonatori principali de credite au fost pusi in situatia de a emite acte administrative pe care nu le pot pune in aplicare, de a nu mai plati solicitarile de decontare a chiriilor sau cheltuielilor de transport, de a nu mai putea asigura desfasurarea actului de justitie – o situatie fara precedent, de natura a decredibiliza puterea judecatoreasca.

In schimb, pentru angajatii Ministerului Finantelor, asa cum rezulta din proiectul de ordonanta pus in dezbatere. salariile acestora, stabilite ca urmare a punerii in executare a hotararilor judecatoresti, au fost acordate prin ordin de ministru, prin derogare de la legea salarizarii.

Executarea hotararilor judecatoresti joaca un rol crucial in mentinerea coeziunii sociale si in asigurarea ca statul actioneaza ca un actor responsabil in respectarea si aplicarea legilor. Aceasta practica reprezinta o punte intre sistemul juridic si societate, avand implicatii semnificative in ceea ce priveste increderea cetatenilor in institutiile statului si in principiile fundamentale ale statului de drept.

Executarea hotararilor demonstreaza, in principal, angajamentul statului fata de principiile statului de drept. Statul, prin respectarea si implementarea deciziilor judiciare, arata ca este supus legii si ca nimeni, indiferent de pozitia sau puterea sa, nu este mai presus de aceasta. Acest angajament este esential pentru a preveni abuzurile de putere si pentru a asigura ca toti cetatenii sunt tratati cu echitate in fata legii, fiind esential pentru promovarea unui climat de siguranta juridica.

Cu privire la proiectul de ordonanta anterior mentionat, se observa ca acesta intervine dupa ce in spatiul public au aparut doua proiecte de Hotarare de Guvern pentru suplimentarea bugetelor ICCJ si Ministerului Public pentru plata restantelor salariale, care insa nu au mai fost aprobate, creandu-se un mediu de incertitudine economica si legislativa ce afecteaza starea de securitate sociala a lucratorilor din sistemul de justitie.

In schimb, se prevede in proiectul noului act normativ la art. VIII ca:

'(1) Transele aferente anului 2023 din sumele prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, care fac obiectul platii esalonate, reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si transa aferenta anului 2023 din sumele reprezentand drepturi de natura salariala restante stabilite in favoarea personalului din sistemul justitiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a carei plata este reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2019 privind esalonarea platii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justitiei, neplatite pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se platesc in anul 2024'.

Amanarea platii creeaza un precedent periculos, sugerand ca hotararile judecatoresti nu trebuie respectate in mod imediat ori in formula esalonarii stabilita de legiuitor, subminand astfel autoritatea, predictibilitatea si stabilitatea sistemului juridic.

In contextul actual, in care sistemul judiciar se confrunta cu provocari semnificative, cu accent pe lipsa resurselor umane si complexitatea cauzelor, prevenirea conflictelor interne este esentiala. Prin abordarea unei atitudini proactive, Statul ar trebui sa se implice in prevenirea si remedierea problemelor sistemice existente in sistemul judiciar, si nu sa le genereze.

De asemenea, la art. IX se mentioneaza ca:

'(1) Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii in perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, se va realiza astfel:

a) in primul an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b) in al doilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;

c) in al treilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

d) in al patrulea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

e) in al cincilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 35% din valoarea titlului executoriu'.

Trebuie precizat ca plata cu intarziere a drepturilor salariale restante care au fost esalonate ani la randul – incepand cu O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar – a inceput sa fie sanctionata de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ultima hotarare, cea in cauza State si altii contra Romaniei din data de 30 martie 2023, pronuntand condamnarea statului roman pentru esalonarea in mod nepermis a platii sumelor datorate de institutiile publice.

Astfel, in cadrul acestei hotarari s-a statuat ca reprezinta o incalcare a art. 6 din CEDO si a art.1 din Protocolul nr. 1, aditional la Conventie, neexecutarea sau executarea intarziata a deciziilor interne date in favoarea reclamantilor.

Curtea a reiterat ca executarea unei hotarari judecatoresti pronuntate de orice instanta trebuie sa fie considerata ca parte integranta a unei 'sentinte' in sensul articolului 6. De asemenea, face trimitere la jurisprudenta sa privind neexecutarea sau executarea cu intarziere a titlurilor definitive, la hotararile pronuntate in cauzele Hornsby impotriva Greciei, nr. 18357/91 sau cauza Fundatia Hostel pentru Studentii Bisericii Reformate si Stanomirescu c. Romania, nr. 2699/03 si 43597/07, in cadrul carora Curtea a constatat deja o incalcare in privinta unor chestiuni similare, in care statul era debitor.

Ca atare, Curtea a considerat ca, in speta, autoritatile nu au depus toate eforturile necesare pentru a pune in aplicare integral si in timp util deciziile in favoarea reclamantului.

Or, stagnarea executarilor silite prin instituirea unei asemenea proceduri abuzive de esalonare in transe a sumelor datorate sau de neplata a transelor astfel stabilite (ceea ce denota inconsecventa in politicile fiscale ale statului) nu poate decat sa atraga acumularea unor dobanzi penalizatoare care pun presiune tot pe bugetul de stat.

Neaducerea la indeplinire a unor hotarari judecatoresti de catre stat creeaza un precedent periculos si indeamna la nerespectarea hotararilor judecatoresti in ansamblu, de catre oricine, ceea ce poate genera haos in multe domenii si transmite un mesaj de nerespectare a justitiei in general.

Art. X din proiectul de ordonanta statueaza ca:

'(1) In anul 2024, institutiile si autoritatile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, nu acorda ajutoarele sau, dupa caz, indemnizatiile la iesirea la pensie, retragere, incetarea raporturilor de munca / serviciu ori la trecerea in rezerva'.

Legiuitorul omite insa sa observe ca incepand cu data de 16 decembrie 2022 dreptul judecatorilor si procurorilor de a beneficia de acordarea indemnizatiei la pensionare a fost abrogat, prin Legea nr. 303/2022, astfel incat devin aplicabile, mutatis mutandis, statuarile instantei supreme, obligatorii potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, din Decizia nr. XXIII/12 decembrie 2005, data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii.

Aceasta a stabilit ca efectele produse de actele normative, de suspendare a dispozitiei legale referitoare la dreptul dobandit, 'trebuie limitate numai la perioada cat a fost in vigoare actul normativ care a prevazut dreptul respectiv. A considera altfel ar insemna sa se prelungeasca valabilitatea dispozitiei de suspendare a aplicarii unui text de lege si dupa abrogarea lui, ceea ce ar fi de neconceput si inadmisibil'.

Avand in vedere ca art. 81 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat la data de 16.12.2022, prin art. 294 alin. 5 litera 'a' din Legea nr. 303/2022, precum si ca art. 58 din Legea nr. 24/2000 prevede ca un act normativ poate fi suspendat doar pe durata existentei acestuia, rezulta ca incepand cu aceasta data dispozitiile privind suspendarea dreptului la indemnizatia la iesirea la pensie din art. VII din Ordonanta de Urgenta nr. 130 din 17 decembrie 2021, respectiv art. VII din OUG nr. 168/2022 nu priveste decat drepturile altor categorii profesionale, nu si ale judecatorilor si procurorilor care au fost abrogate.

Ca atare, la alineatul (2) al art. X ar trebui sa se mentioneze ca 'Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia incetarii raporturilor de munca sau serviciu ca urmare a decesului angajatului sau in situatia in care dreptul a fost deja abrogat prin acte normative anterioare'.

De asemenea, in mod discriminator, in timp ce unor categorii profesionale li se acorda majorari de salarii substantiale, in cazul sistemului de justitie se prevede ca nu se aplica in anul 2024 actualizarea pensiilor cu indicele de inflatie, desi pentru judecatorii si procurorii cu pensiile aflate in plata la acest moment nu este prevazuta posibilitatea actualizarii cu indicele de inflatie, ci procentual, in functie de majorarea indemnizatiei judecatorilor si procurorilor din activitate.

Astfel, potrivit art. XXXIII:

'(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, in anul 2024, pensiile de serviciu stabilite in conditiile legii nu se actualizeaza cu rata medie anuala a inflatiei.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare, in anul 2024, pensiile de serviciu stabilite in conditiile legii nu se actualizeaza cu rata medie anuala a inflatiei'.

Atragem atentia asupra redundantei dispozitiilor din articolul XXXIII din proiectul de act normativ, in conditiile in care, potrivit prevederilor articolului 213 alineat (2) din Legea nr. 303/2004, pensia de serviciu in curs de plata, inclusiv cea a magistratului care indeplineste conditiile de pensionare pana la 1 ianuarie 2024 si a celor aflati in functie, se ajusteaza exclusiv cu indemnizatia corespunzatoare unui magistrat activ.

Aceasta intrucat, potrivit art. V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau indeplinesc conditiile de pensionare pana la data de 1 ianuarie 2024, precum si pentru persoanele in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza procentual ori de cate ori se majoreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

Ca atare, la acest moment, atat pentru cei care au decizii emise, in plata sau nu, cat si pentru cei care indeplinesc conditiile de pensionare sau sunt in activitate la data intrarii in vigoare a Legii nr. 282/2023, actualizarea se realizeaza prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentajului de majorare a indemnizatiei de incadrare brute, astfel incat solutia neactualizarii pensiilor in functie de indicele de inflatie apare in mod gratuit, doar pentru a genera un impact social de denigrare a justitiei, intrucat nu poate viza decat pensiile ce vor fi stabilite pentru judecatorii si procurorii ce vor intra in profesie ulterior datei de 1 ianuarie 2024.

Este in mod vadit discriminatoriu un text al unei ordonante ce modifica, cu depasirea competentelor constitutionale, o lege organica fara a avea un impact imediat, justificat financiar si care vizeaza doar personalul din sistemul de justitie, in timp ce pentru alti pensionari, inclusiv beneficiari ai unor pensii de serviciu substantiale, nu se prevede aceasta sanctiune.

Pe cale de consecinta, solicitam factorilor decidenti ca justitia sa fie tratata cu respect, nu pusa la colt si subfinantata, iar toate actiunile reprezentantilor statului sa fie convergente in apararea locului pe care il ocupa potrivit Constitutiei in societatea romaneasca, astfel incat exercitarea rolului fundamental al acesteia intr-un stat de drept sa fie garantata.

Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa efectuati o verificare meticuloasa a normativelor in vigoare la momentul evaluarii proiectului de ordonanta de urgenta, in vederea rectificarii eventualelor ambiguitati identificate in cadrul actului normativ si pentru a fi corectate deficientele acestuia, astfel incat actiunile reprezentantilor statului sa se conformeze in mod riguros prevederilor constitutionale ale societatii romanesti si sa garanteze o exercitare corespunzatoare a rolului fundamental al statului de drept, dar si pentru a fi rezolvate problemele cu care se confrunta sistemul judiciar din Romania”.