Democratia din Romania a suferit o crunta lovitura. Si ea a venit din partea celui mai slab Guvern al Romaniei de dupa 1989, condus de premierul Dacian Ciolos, guvern din care fac parte birocrati prezentati sub aura de tehnocrati. La 26 de ani de la caderea regimului comunist, Guvernul Ciolos a reinviat Directia a VI-a Cercetari Penale a Securitatii, Serviciul Roman de Informatii primind calitatea de organ de cercetare penala. Asta in pofida faptului ca CCR a precizat cat se poate de clar ca SRI nu are atributii de cercetare penala. Invierea Directiei a VI-a Securitatii a fost consfintita printr-o ordonanta de urgenta ilegala, adoptata de Guvernul Ciolos, vineri seara 11 martie 2016, dupa Decizia CCR care a scos SRI din anchetele penale.

Continutul “Ordonantei de Urgenta privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal” a fost anuntat de ministresa Justitiei, Raluca Pruna. Iar concluzia este aceea ca lucrurile vor ramane neschimbate, interceptarile si supravegherea urmand sa se faca in continuare cu infrastructura SRI, printr-o institutie fantoma. Mai exact, este vorba despre Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor aflat in subordinea SRI. Un Centru infiintat in 2008, printr-o Hotarare CSAT secreta, act administrativ ce nu are vreo valoare legislativa, care nu tine loc de lege.

Cu alte cuvinte, situatia va ramane ca si pana acum, SRI urmand sa aiba in continuare monopol pe interceptari, nefiind infiintata vreo structura noua, si sa detina serverele si baza de date. Singura diferenta ar fi, potrivit Ralucai Pruna, ca de acum organele de urmarire penala, procurori sau ofiteri de politie judiciara, vor avea acces la infrastructura SRI si vor pune in executare mandatul de supraveghere.

Asta-i tare: “Partenera de nadejde a DNA”, Livia Stanciu, va controla mandatele. In viitor, de acest lucru s-ar putea ocupa Ionut Matei, cel care isi doreste “bune relatii interinstitutionale” cu SRI

O alta masura prevazuta de Ordonanta de Urgenta prevede instituirea unui control judecatoresc asupra modului in care se realizeaza interceptarile si supravegherile. Dar cine credeti ca va face acest control? Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau un judecator anume desemnat. Adica, daca ar fi sa ne raportam la situatia din prezent, controlul asupra mandatelor de interceptare si supraveghere va fi exercitat de Livia Stanciu. Nimeni alta decat cea care s-a intitulat “partenera de nadejde a DNA”. Iar in viitor acest control va fi asigurat cel mai probabil de actualul vicepresedinte al ICCJ, Ionut Matei, cel despre care se aude ca ii va lua Liviei Stanciu la sefia instantei supreme. Un judecator despre care ne amintim ca, in proiectul cu care a candidat la functia de vicepresedinte al Inaltei Curti, scria ca “se impune mentinerea unor bune relatii interinstitutionale cu Serviciul Roman de Informatii, pentru indeplinirea corespunzatoare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a atributiilor specifice ce-i revin potrivit legislatiei in vigoare”.

SRI devine organ de cercetare penala, Directia a VI-a Securitatii a reinviat

De departe insa cea mai grava problema din Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern priveste SRI. Astfel, la fel ca inainte de 1989, Serviciul Roman de Informatii va deveni organ de cercetare penala speciala, urmand astfel sa fie parte a anchetelor penale. Asta in pofida faptului ca asa cum am precizat ceva mai sus, Curtea Constitutionala a stabilit ca SRI “are atributii exclusiv in domeniul sigurantei nationale, neavand atributii de cercetare penala”.

Raluca Pruna pretinde ca lucratorii SRI nu vor putea retine sau face arestari, implicarea lor urmand sa se limiteze doar la infractiunile privind siguranta nationala si la cele de terorism. Totusi, sa ne amintim ca au fost nenumarate cazuri in care SRI a fost parte a unor dosare DNA, prin interceptari realizate in baza unor mandate de siguranta nationala, desi era evident ca nu se poate vorbi despre infractiuni de acest gen. Ca sa nu mai vorbim de cazurile de politie politica si de situatiile in care SRI a intrat cu bocancii in viata privata a oamenilor sub diverse motive.

Parlamentul trebuie sa se intruneasca de urgenta si sa anuleze Ordonanta

Parlamentul Romaniei este obligat sa se intruneasca de urgenta si sa anuleze ordonanta pritocita de Guvernul Ciolos. De asemenea, Avocatul Poporului trebuie sa atace de urgenta ordonanta la CCR si sa ceara desfiintarea ei. Asta intrucat ordonanta Guvernului Ciolos este una profund ilegala. Asa cum am explicat si in articolul “Guvernul Ciolos atenteaza la democratie”, demersul Executivului reprezinta un grav derapaj, in conditiile in care doar Parlamentul poate sa decida intr-o asemenea problema, Constitutia interzicand Guvernului sa adopte ordonante de urgenta ce privesc drepturile omului. Art. 115 alin. 6 din Constitutia Romaniei este cat se poate de clar in acest sens:

„Delegarea legislativa

(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”.

Or, este clar ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului Ciolos vizeaza o lege constitutionala, dar mai ales drepturile si libertatile oamenilor. Iar asemenea aspecte nu puteau fi reglementate decat printr-o lege, asa cum chiar Curtea Constitutionala a explicat.

Iata declaratia de presa a ministresei Justitiei Raluca Pruna:

„In sensul de a pune in acord dispozitiile din Codul de procedura penala cu cerintele din Decizia 51/2016 a Curtii Guvernul a adoptat aceasta ordonanta de urgenta pornind asa cum am mai spus acum doua zile de la doua principii. Primul principiu este ca avem o singura infrastructura care poate face posibila punerea in executare a mandatelor de interceptare si ca aceasta structura apartine SRI. A doua premisa de la care a plecat Guvernul este ca ceea ce am dorit sa facem prin ordonanta de urgenta este sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa in actul de urmarire penala pe care il fac procurorii. Asta inseamna ca prin adoptarea ordonantei de urgenta nu anticipam niciun fel de solutii, am spus si acum cateva zile, societatea romaneasca trebuie sa faca o dezbatere cu privire la ce fel de cadru, ce fel de arhitectura doreste. Doreste sa foloseasca in continuare ceea ce avem acum, impreuna cu un complex de garantii in sensul celor cerute de Curte, sau doreste sa dubleze sau sa creeze o alta infrastructura pe care sa o plaseze la nivelul parchetelor.

Ordonanta de urgenta, vreau sa spun, este un act cu putere de lege si am modificat patru acte normative. Am modificat in primul rand Codul de procedura penala, art. 142 alin 1, in sensul de a-l aduce in acord cu cerintele Curtii, a deciziei Curtii. Am mai modificat alineatul 2 al acestui articol, in sensul de a clarifica cum anume se realizeaza activitatile de punere in executare a mandatelor si am spus intr-un alineat nou ca procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei – si aici fac o paranteza, adica exact acele organe pe care Curtea le retine ca avand competente de cercetare penala – deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate de natura sa asigure integritatea si confidentialitatea datelor si informatiilor colectate. In fine, am mai modificat si actualul alineat 2 de la art 142 si n-am sa mai citesc textul.

Nu in ultimul rand, plecand de la infractiunile prevazute in Titlul X din Codul penal, infractiuni pe care le numim in sens generic privind siguranta nationala, cum ar fi tradarea, spionajul, dar si terorismul, am plecat de la considerentul ca nu putem pune in pericol punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, si plecand de la aceasta necesitate si de la faptul ca SRI este abilitat prin lege dupa cum stiti pe aceste mandate, am clarificat putin ceea ce inseamna organe de cercetare penala speciala. Si am spus in cazul acestor infractiuni contra securitatii nationale, asa cum sunt prevazute ele in Titlul X din Codul penal si pentru infractiunile de terorism pot fi puse in aplicare mandate de supraveghere tehnica.

Al doilea act care a fost necesar sa fie modificat este Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, si aici am facut doua lucruri. In primul rand, am instituit un control judecatoresc asupra modului in care se pune in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, modul in care se pun in aplicare supravegherile tehnice, si acest control judecatoresc se va realiza de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau de catre un judecator anume desemnat. Modul in care aceasta verificare va fi facuta va fi evident prevazut in Regulamentul de organizare si functionare administrativa a ICCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 priveste posibilitatea ca in cadrul Ministerului Public...sa fie autorizat in primul rand sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date in competenta parchetelor potrivit legii, si o sa traduc asta foarte simplu: inainte de aceasta ordonanta numai DNA si DIICOT puteau sa aiba o asemenea infrastructura in teorie, in practica stiti ca numai DNA are o asemena infrastructura, Ministerul Public neavand posibilitatea de la lege sa detina o asemenea structura. Fac aici o paranteza si spun ca prin aceasta modificare in fond deschidem cadrul unei dezbateri, cadrul unei dezbateri viitoare care in cazul in care se va decide ca trebuie sa avem o structura la nivelul parchetelor va avea astfel o consfintire prin lege. Nu in ultimul rand cream posibilitatea ca in cadrul Ministerului Public si in vederea desfasurarii activitatilor prevazute de art. 142 alin. 1 din Codul de procedura penala, spunem ca in cadrul Ministerului Public pot functiona prin detasare ofiteri sau agenti de politie judiciara sub directa conducere si controlul nemijlocit al procurorilor, creand astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuala DNA, care stiti ca e singura structura de parchet care are la acest moment politie judiciara care functioneaza in cadrul institutiei.

Un al treilea act normativ pe care il modificam este Legea 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a DIICOT si modificarea pe care am facut-o este in acelasi sens de a crea posibilitatea ca in cadrul DIICOT sa functioneze prin detasare ofiteri sau agenti de politie judiciara, la fel sub directa conducere si controlul nemijlocit al procurorilor Directiei. Deci am luat cadrul existent la acest moment in DNA si l-am replicat prin lege la DIICOT si la Ministerul Public.

In fine, a trebuit, a fost necesar sa modificam Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI si am modificat art. 8 in sensul de a spune ca pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta speciala care este cunoscuta sub numele de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este desemnat cu rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale. Si am adaugat in acest articol, ca la cererea organelor de urmarire penala, in sensul Codului de procedura penala, Centrul asigura accesul nemijlocit si distinct al acestor organe la sistemele tehnice, in scopul executarii supravegherii tehnice prevazute de Codul de procedura penala. Insist pe cele doua cuvinte, nemijlocit, pe de-o parte, si distinct, pe de alta parte, nemijlocit pentru ca asta ne cere Curtea prin Decizia 51/2016, ca interventia umana sa fie exclusiv facuta de organe de urmarire penala, asta asiguram printr-un acces nemijlocit. Si vorbim de un acces distinct, pentru ca asa cum s-a vorbit foarte mult in spatiul public, stiti ca SRI este competent de la lege in materia mandatelor de siguranta nationala, si in acest sens trebuie sa existe un acces distinct, deci doua fluxuri distincte pentru un tip de mandate si pentru celalalt.

Nu in ultimul rand, am mai modificat un articol in legea 14/1992, si anume articolul care prevede si care ramane asa, organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest. Dar in considerarea modificarii despre care am vorbit la Codul de procedura penala am spus ca prin exceptie de la aceasta regula, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate ca organe de cercetare penala speciala, in sensul prevazut expres de Codul de procedura penala, si anume art. 55 alin. 5 si 6, pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor aceluiasi Cod. In fond, ceea ce am facut a fost sa traducem prin lege sau sa asiguram continuitatea in ceea ce priveste mandatele de siguranta nationala care privesc strict Titlul X din Codul penal si infractiunea de terorism. Acestea sunt modificarile pe care le-am adus, am spus de ce am propus Guvernului o Ordonanta de Urgenta, am conlucrat in acest demers cu toate unitatile de parchet, cu SRI, ne-am consultat evident si cu Inalta Curte de Casatie si Justitie”.