Camera Deputatilor a votat miercuri, 15 octombrie 2025, in calitate de for decizional, o modificare nociva la Codul de procedura civila.

Este vorba despre amendarea art. 425 alin. 1 lit. b CPC, astfel incat judecatorii sa nu mai fie obligati a relua sustinerile partilor in motivarile hotararilor pe care le pronunta. Concret, initiativa de act normativ vizeaza eliminarea sintagmei „sustinerile pe scurt ale partilor” din pasajul de mai sus (vezi facsimil 1).

In forma actuala, art. 425 alin. 1 lit. b CPC prevede: „Hotararea va cuprinde: (...) considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor”.

AUR s-a sucit in Camera Deputatilor

Proiectul Pl-x nr. 120/2022 a fost depus la Senat in 15 decembrie 2021 de catre 39 de deputati si senatori in frunte cu deputata USR Oana Murariu (foto). Printre semnatari se numara si presedintele AUR George Simion (vezi facsimil 2).

In esenta, expunerea de motive are in vedere usurarea muncii judecatorilor, prin reducerea timpului alocat redactarii motivarilor.

In 7 martie 2022, Senatul a respins proiectul, cu 99 de voturi „pentru”, 23 „impotriva” si nicio abtinere. Toti cei 12 senatori ai Aliantei pentru Unirea Romanilor s-au impotrivit initiativei legislative.

In schimb, acum, toti cei 56 de deputati AUR au sustinut lucratura. Astfel, Camera Deputatilor a aprobat proiectul cu 259 de voturi „pro”, 56 „contra” si 3 abtineri.

Iata principalul pasaj din expunerea de motive:

„Incarcatura instantelor de judecata din prezent, adica numarul de dosare pe care un magistrat este chemat sa le solutioneze la un moment dat, este de natura sa duca la un cvasi-blocaj al justitiei in Romania. Potrivit datelor statistice furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii in iunie 2021, incarcatura judecatoriilor din Romania prezinta urmatoarele date:

-Judecatoria Buftea: 47.001 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 1836 dosare/an/judecator;

-Judecatoria Cluj-Napoca: 40.861 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 972,9 dosare/an/judecator;

-Judecatoria Constanta: 46.232 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 1191,5 dosare/an/judecator;

-Judecatoria Craiova: 43.413 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care

incarcatura este de 825,3 dosare/an/judecator;

-Judecatoria Iasi: 53.632 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 1068,4 dosare/an/judecator;

-Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti: 61.533 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 949,6 dosare/an/judecator;

-Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti: 44.064 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 702,8 dosare/an/judecator,

-Judecatoria Timisoara: 49,360 dosare/an ca volum efectiv de activitate al instantei, dintre care incarcatura este de 1066,1 dosare/an/judecator.

In aceste conditii, sistemul judiciar reclama adoptarea unui set de masuri pentru degrevarea instantelor de judecata, dintre care relativ putine ar fi implementabile si cu impact pe termen scurt, iar majoritatea implementabile cu impact pe termen mediu si lung. Una dintre masurile imediat implementabile este simplificarea modalitatii de redactare a hotararilor judecatoresti.

De lege lata, hotararea judecatoreasca in materie civila cuprinde si sustinerile pe scurt ale partilor, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura civila. Practica judiciara demonstreaza ca tocmai din pricina incarcaturii ridicate a instantelor, iar rezumarea pozitiilor partilor fiind un efort in sine, consumator de timp, o resursa extrem de limitata in cazul discutat, foarte multe hotarari judecatoresti prezinta expunerea in extenso a pozitiei partilor. Fie ca efortul de comprimare a pozitiei partilor este mai intens sau mai putin intens, totusi acest efort exista si este cronofag. Un exemplu extrem de relevant vizeaza Judecatoria Buftea, unde incarcatura este de 1.836 dosare/an/judecator, dintre care o parte considerabila din dosare sunt finalizate in cursul anului si trebuie motivate. Simpla expunere a pozitiei partilor pe scurt sau nu – intr-un numar atat de mare de dosare – ocupa, incontestabil, o perioada semnificativa de timp, care ar putea fi alocata in vederea aplecarii asupra cauzelor in vederea solutionarii mai rapide si intr-un termen optim a proceselor.

Pe de alta parte, analiza completului de judecata in cadrul hotararii judecatoresti porneste, inevitabil, de la retinerea starii de fapt care a putut fi retinuta in urma probatoriului administrat. Cu alte cuvinte, hotararea judecatoreasca nu omite prezentarea starii de fapt, insa prezinta doar starea de fapt considerata a fi dovedita de catre completul de judecata, nu toate afirmatiile nedovedite ale partilor cu privire la starea de fapt. De asemenea, hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda o analiza a tuturor aspectelor juridice ridicate de catre parti, atingand, astfel si sustinerile contradictorii ale acestora.

Nu trebuie pierdut din vedere aspectul ca hotararile judecatoresti sunt emise intr-un litigiu administrat in cadrul unui dosar si face parte integranta din acesta din urma. Dosarul cauzei cuprinde toate sustinerile partilor si cele scrise, dar si cele orale consemnate in cadrul incheierilor de sedinta. Hotararile judecatoresti nu reprezinta, conform legislatiei din Romania, izvor de drept si, ca atare, sunt aplicabile strict inter partes. Ori, partile isi cunosc propriile sustineri si au avut acces, in conditii de contradictorialitate, la toate sustinerile partii adverse, motiv pentru care reiterarea sustinerilor partilor in cuprinsul hotararii judecatoresti nu prezinta un avantaj pentru acestea. Nu exista un avantaj major nici pentru instantele care vor analiza cauza in cadrul cailor de atac deoarece acestea vor fi limitate strict la motivele mentionate in cadrul cailor de atac respective si vor avea la dispozitie sustinerile partilor din cadrul cailor de atac per se, respectiv intreg dosarul cauzei, putandu-se analiza direct sustinerile partilor, iar nu ceea ce ar fi retinut instantele ce ar fi analizat dosarul anterior.

Singurul dezavantaj identificat vizeaza publicarea, cu date anonimizate, a hotararilor judecatoresti, cu titlu de practica judiciara, astfel incat sa ajute / indrume practicienii dreptului in privinta propriilor spete. Cititorii nu ar avea acces la sustinerile partilor ca atare, ci doar la ceea ce a retinut instanta de judecata ca fiind relevant pentru solutionarea cauzei si probat din sustinerile partilor. Cu toate acestea, in masura in care instanta nu a analizat sustinerile partilor considerate nerelevante, nu vedem care ar fi utilitatea pentru cititori cu privire la lecturarea unor simple sustineri – afara de analiza si concluzii.

Pe de alta parte, constant trebuie sa avem in vedere echilibrul interes public-interes privat. Lecturarea sustinerilor partilor de catre alte persoane decat destinatarii hotararilor judecatoresti, adica partile, marcheaza exclusiv un interes privat. Interesul public este acela de degrevare a instantelor judecatoresti si de simplificare sau eliminare a unor proceduri care nu isi gasesc utilitatea sau rolul lor este usor de inlaturat, fiind complinit, direct sau indirect, prin alte mecanisme. Punandu-le in balanta, indiscutabil, interesul public trebuie sa primeze.

Pentru toate aceste motive, oportunitatea proiectului de lege in vederea degrevarii instantelor de judecata este incontestabila, iar resortul la practica / traditia de pana in prezent nemaiputand constitui un element suficient in vederea mentinerii unei continuitati care contribuie la 'apasarea' sistemului judiciar”.

Si CL, si CES s-au impotrivit

Spre deosebire de senatori, deputatii au ignorat argumentele prin care Consiliul Legislativ si Consiliul Economic si Social au dat avize negative cu privire la aceasta initaitiva de act normativ. CL si CES au avertizat ca proiectul incalca atat principiul contradictorialitatii, cat mai ales dreptul la aparare.

Argumentele CL si CES au fost retinute de Comisia juridica a Senatului, care a dat raport de respingere (vezi facsimile 3 si 4):

„Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativa, apreciind faptul ca:

'Prin solutia legislativa preconizata, respectiv de eliminare a sustinerilor, pe scurt, ale partilor, din cadrul considerentelor, norma nu va mai permite verificarea respectarii principiului contradictorialitatii dezbaterii, fiind astfel susceptibila a incalca atat principiul dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.21 alin.(3) din Constitutia Romaniei si art.6 alin. (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cat si cel al dreptului la aparare, consacrat de prevederile art.24 din Legea fundamentala'.

Curtea Constitutionala a a statuat, in jurisprudenta sa, dupa cum se mentioneaza si in avizul Consiliului Legislativ, ca 'dreptul la aparare este in serviciul efectivitatii realizarii dreptului constitutional al cetatenilor de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime'. Totodata, Curtea Constitutionala a calificat art.24 din Constitutie ca fiind 'o garantie a dreptului la un proces echitabil' si ca 'avand in vedere aceste evolutii jurisprudentiale, Curtea retine ca in cursul procedurilor judiciare dispozitiile art.24 din Constitutie se analizeaza coroborat cu cele ale art.21 alin.(3) din Constitutie, intrucat se subsumeaza acestora din urma'.

Or, sustinerile partilor in cursul sedintei de judecata reprezinta o expresie a dreptului la aparare si, daca nu se regasesc in considerentele hotararii, nu se poate verifica daca si in ce masura a fost respectat acest drept ori a principiului contradictorialitatii dezbaterii.

Totodata, 'considerentele hotararii judecatoresti, ca obiter dictum (n.r. comentariu al judecatorului), reprezinta motivele in fapt si in drept care au format convingerea instantei in adoptarea solutiei. In cadrul considerentelor, prezentarea, pe scurt, a sustinerilor partilor permite verificarea respectarii principiului contradictorialitatii dezbaterii si a dreptului la aparare'.

Consiliul Economic si Social a avizat nefavorabil propunerea legislativa, apreciind ca 'rezumarea in considerente a sustinerilor partilor pe scurt reprezinta modalitatea de a asigura atentia si de a educa partile, prin recapitularea situatiei de fapt si a argumentelor partilor. Un astfel de demers tine de asigurarea principiului contradictorialitatii, dar si de asigurarea publicitatii actului de justitie, care este in beneficiul instantelor de apel si recurs al partilor si este util si pentru analiza ulterioara'”.

Ce va spune CEDO?

In incheiere, ne intrebam daca – in ipoteza in care legea va fi promulgata de catre presedintele Nicusor Dan – va urma un val de condamnari ale statului roman din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 din Conventia EDO). Nu de alta, dar standardele CEDO in materie de proces echitabil – asa cum reies din jurisprudenta Curtii – prevad inclusiv ca hotararile judecatoresti sa fie suficient de clar motivate, astfel incat partile sa poata analiza toate argumentele instantelor in caile de atac pe care le promoveaza.

* Cititi aici intreaga expunere de motive

* Cititi aici avizul Consiliului Legislativ