* Primim informații foarte interesante despre abuzurile puse la cale pe ultima sută de metri a guvernului condus de demisul Ilie Bolojan (foto). De exemplu, despre felul în care sunt măturați din funcții înalții funcționari publici prin reorganizări de fațadă. Mai exact, 14 inspectori guvernamentali. O situație – evident – care va face ca statul să fie, pentru a nenumărata oară, bun de plată în instanțe.

În timp ce clasa politică clamează zgomotos „reforma administrativă” și „eficientizarea aparatului bugetar”, în culisele de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) se consumă un adevărat masacru juridic îndreptat împotriva corpului de elită al administrației publice centrale: inspectorii guvernamentali.

Încadrați prin Codul Administrativ în categoria exclusivistă a înalților funcționari publici, acești specialiști în macromanageriat – adesea foști prefecți sau subprefecți cu o vastă expertiză în teritoriu – au devenit victimele preferate ale valurilor succesive de epurări administrative mascate sub umbrela „reorganizărilor”. Recent, prin decizii în serie publicate direct în Monitorul Oficial, s-a constatat încetarea de drept a raportului de serviciu pentru un număr de inspectori guvernamentali din SGG. Este o mișcare de forță care calcă în picioare principiul stabilității funcției publice și care va arunca, indubitabil, Executivul într-un nou șir lung de litigii costisitoare pe rolul instanțelor de contencios administrativ.

Deși statutul lor legal este conceput special pentru a asigura continuitatea programelor majore ale statului român și a proiectelor europene dincolo de jocurile de culise politice, inspectorii guvernamentali au fost transformați într-o masă de manevră. Schema aplicată de guvernanți este pe cât de veche, pe atât de toxică: se modifică organigrama instituției, se reduc fictiv sau se comasează structuri, iar apoi se emite actul administrativ de eliberare din funcție.

În loc să fie folosiți drept piloni strategici pentru atragerea fondurilor sau coordonarea crizelor administrative, mulți inspectori au fost menținuți intenționat într-o stare de izolare profesională, fără resurse logistice și cu atribuții sporadice. Când momentul politic a cerut eliberarea posturilor, SGG a trecut la fapte, ignorând faptul că „încetarea de drept” sau eliberarea din funcție în cazul înalților funcționari publici este guvernată de reguli de o strictețe absolută.

Totuși, ceea ce par să uite semnatarii acestor decizii de eliberare este istoria dezastruoasă pe care Guvernul o are în fața magistraților în astfel de spețe. Executivul nu se află la prima tentativă de a „lichida” corpul inspectorilor guvernamentali, însă, de fiecare dată, juriștii statului au fost desființați în sălile de judecată. În repetate rânduri, Tribunalul București și Curțile de Apel au analizat măsuri similare și au stabilit fără echivoc: reorganizările realizate exclusiv cu scopul de a elimina anumiți funcționari publici sunt lovite de nelegalitate și exces de putere. Pe cale de consecință, instanțele au anulat pe bandă rulantă deciziile Executivului, dispunând reintegrarea imediată a inspectorilor pe funcțiile deținute.

Dar, dincolo de toate acestea, cel mai grav aspect este nota de plată: statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri uriașe, reprezentând salariile indexate și recalculate din momentul eliberării abuzive până la reintegrarea efectivă. Vorbim despre sume de ordinul sutelor de mii de euro – bani publici irosiți doar pentru a satisface orgolii de partid sau interese de grup.

Consecințele acestui măcel juridic depășesc sfera litigiilor de muncă. Prin decapitarea acestui corp profesional, administrația publică centrală pierde tocmai memoria instituțională și capacitatea de coordonare a programelor complexe. În timp ce instanțele vor fi asaltate de noi dosare de contencios administrativ, proiectele majore bat pasul pe loc.

Lumea Justiției va monitoriza cu atenție evoluția acestor cazuri în instanță, în condițiile în care abuzul de putere din pixul guvernamental riscă să creeze un nou prejudiciu masiv adus bugetului public, acoperit – ca de obicei – din buzunarele cetățenilor, în timp ce autorii deciziilor nelegale rămân bine-mersi în funcții.

* Cinci cereri de eliberare din funcție ar trebui să fie aprobate de secțiile CSM în această săptămână. Desigur, pot fi mai multe, dacă ordinea de zi va fi suplimentată cu noi asemenea solicitări.

Cele cinci cereri de pensionare sunt împărțite astfel: una la Secția pentru procurori a CSM și patru la Secția pentru judecători a CSM.

Concret, pe ordinea de zi a ședinței Secției pentru procurori a CSM, de marți, 13 octombrie 2026, figurează eliberarea din funcție prin pensionare a procuroarei DIICOT Aurelia Vraciu.

Pe ordinea de zi a ședinței Secția pentru judecători a CSM, de joi, 15 octombrie 2026, avem cererile de pensionare formulate de:

-judecătorul Claudiu-Ionuț Andrei de la Curtea de Apel București;

-judecătoarea Daniela Androhovici de la Curtea de Apel Suceava;

-judecătorul Hadrian Lupean de la Tribunalul Alba;

-judecătoarea Silvia Iosa de la la Tribunalul Alba.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!

sursa foto: Profimedia