Verdict în litigiul dintre Guvernul condus de premierul demis Ilie Bolojan (foto AI, la podea) și Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto AI, în picioare), pe tema restanțelor salariale ale judecătorilor. Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să pună la dispoziția Înaltei Curți (ordonantor de credite pentru instanțe) sumele necesare plății restanțelor salariale ale judecătorilor, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026.

Decizia definitivă a fost pronunțată joi, 15 octombrie 2026, de judecătorii ICCJ Maria-Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Completul ICCJ a respins practic recursul Guvernului și Ministerului de Finanțe și a menținut Sentința civilă nr. 141/2026 (atașată la finalul articolului), pronunțată în dosarul nr. 1844/2/2026, prin care judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București a stabilit că refuzul Guvernului de a aloca banii este unul nejustificat, reprezentând o sfidare a dreptului la proprietate, a hotărârilor judecătorești definitive și o încălcare a principiului separației puterilor în stat (click aici pentru a citi).

Minuta deciziei ICCJ (dosar 1844/2/2026):

„Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurentul-pârât Guvernul Romaniei, ca inadmisibilă. Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”.

În 5 mai 2026, judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București a admis acțiunea Inaltei Curți de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună la dispoziție sumele necesare plății restanțelor salariale ale judecătorilor, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026.

Prin Sentința civilă nr. 141/2026 (atașată la finalul articolului), pronunțată în dosarul nr. 1844/2/2026, judecătoarea Ramona Bușu a hotărât următoarele:

„Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.

Refuz nejustificat din partea Guvernului și Ministerului de Finanțe de a asigura sumele pentru restanțele salariale

Concret, judecătoarea CAB Ramona Bușu a explicat faptul că apărările Guvernului și ale Ministerului de Finanțe, care au invocat existenţa unor dificultăţi economice, nu justifică sub nicio formă refuzul acestora de a include în proiectul de buget, în integralitatea lor, sumele de bani reprezentând drepturi salariale restante, inclusiv dobânzi, stabilite prin titluri executorii. CAB a stabilt că refuzul celor două autorități este unul nejustificat, impunandu-se obligarea lor la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor necesare plății restanțelor salariale inclusiv prin rectificare bugetară, la dispoziția ICCJ urmând să fie puse fondurile pentru plata drepturilor judecătorilor și celorlalte categorii îndreptățite.

Sfidarea dreptului la proprietate, a hotărârilor judecătorești definitive și încălcarea principiului separației puterilor în stat

De asemenea, judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București a atras atenția că în condițiile în care tranşele cu drepturile salariale au fost deja reeşalonate şi, ulterior, amânate, avem de-a face cu o încălcare a dreptului fundamental la proprietate.

În paralel, Guvernul și Ministerul Finanțelor nesocotesc atât Constituția României, cât și Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, mai exact dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive într-un interval de timp rezonabil.

Nu în ultimul rând, Guvernul și Ministerul Finanțelor încalcă principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a precizat judecătoarea Bușu, amintind că prevederile din Constituția României potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege” și subliniind că Justiția nu se înfăptuiește prin Guvern şi ministerele din subordine.

Penalitățile și amenda judiciară, garanții pentru respectarea sentinței

În ceea ce privește impunerea unor penalități și aplicarea unei amenzi judiciare instanța a arătat că aceste măsuri au ca scop să determine Guvernul și Ministerul Finanțelor să-şi execute obligaţiile stabilite prin sentință. În plus, penalitățile și amenda se impun, menționează judecătoarea CAB, ţinând cont de atitudinea sfidătoare a Guvernului şi Ministerului Finanţelor la adresa hotărârilor judecătoreşti prin care au fost stabilite în sarcina statului, lato sensu (în sens larg), obligaţii de plată a unor drepturi salariale restante în favoarea personalului din sistemul judiciar pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.

În acest context, este amintită și declarația premierului Ilie Bolojan, prin care s-a pus la îndoială legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti, afirmându-se, mai mult sau mai puţin voalat, că Guvernul nu va proceda la punerea în aplicare a prezentei hotărâri. O declarație despre care instanța atrage atenția că este contrară legii și că este de natură a aduce atingere gravă autorităţii judecătoreşti, cu încălcarea nepermisă a principiilor statului de drept, în care supremaţia legii este definitorie.

* Sentința judecătoarei CAB Ramona Bușu, prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să pună la dispoziția ICCJ sumele pentru plata restanțelor salariale ale judecătorilor, grefierilor și ale categoriilor de personal îndreptățite