Peste 20 de judecatori de la Tribunalul Neamt au organizat o adunare generala in data de 10.11.2011 n urma careia au adresat o serie de solicitari Consiliului Superior al Magistraturii, avertizand ca daca nu se va da curs acestora, vor declansa procedura de revocare a membrilor CSM de pe palierul lor, respectiv a lui Adrian Toni Neacsu. Printre solicitari se numara: presedintele CSM sa sesizeze Curtea Constitutionala in vederea declansarii conflictului constitutional intre autoritatea judecatoreasca si presedintele Romaniei Traian Basescu, pentru ultimele declaratii ale acestuia la adresa Justitiei. De asemenea, judecatorii de la Tribunalul Neamt au solicitat: „aplicarea principiilor de integritate, magistratii Tribunalului Neamt solicita acestui organism exprimarea unui punct de vedere ferm in cadrul unei sedinte de plen, fata de conduita membrilor CSM, judecator Neculai Horatius Dumbrava si judecator Cristi Vasilica Danilet, participanti la asa-zisa intalnire informala de la restaurantul Home, cu reprezentantii presei, in data de 22.09.2011”, si au atentionat asupra „lipsei de diligenta si interes manifestata de membrii Consiliul Superior al Magistraturii, contrar afirmatiilor enuntate in timpul campaniei pentru alegerile din anul 2010, privind transferarea atributiilor referitoare la administrarea bugetului de la Ministerul Justitiei catre inalta Curte de Casatie si Justitie”. Alte probleme reprosate CSM sunt legate de certificatele ORNIS si modalitatea de promovare la Inalta Curte.

 Iata doleantele judecatorilor de la Tribunalul Neamt, asa cum reies din procesul verbal al adunarii generale:

„I. Punerea in discutie a solicitarii adresata presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii in vederea sesizarii Curtii Constitutionale cu o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, dintre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte si Presedintele Romaniei, pe de alta parte.

In unanimitate, judecatorii Tribunalului Neamt au hotarat ca discursul public al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, din data de 03 noiembrie 2011, de la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, a vizat infrangerea independentei puterii judecatoresti, a principiului separatiei si echilibrului puterilor prin atacurile formulate direct, motiv pentru care sunt indeplinite premisele legale sesizarii instantei de contencios constitutional in conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. e din Constitutie. Prevederile art. 146 lit. e) din Constitutie, reglementeaza dreptul presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice. Comentariile doctrinare au statuat ca: „prin conflicte juridice de natura constitutionala trebuie sa se inteleaga nu numai cele legate de interpretarea si aplicarea unor texte legale, ci si afectarea statutului constitutional al unei puteri sau alteia”; Judecatorii Tribunalului Neamt, prezenti la Adunarea Generala din data de 10.11.2011 au apreciat ca, raportat la continutul, finalitatea discursului sustinut de seful statului, exista un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritati, fiind incalcate de catre Presedintele Romaniei mai multe dispozitii legale interne si internationale si deci, nesocotite principii ale statului de drept, de natura celor expuse mai jos:

- Conform art. 1 alin. (4) din Constitutie: „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.”

- In temeiul dispozitiilor art. 80 alin. (2) din Constitutie: „Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. in acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.”

- Potrivit art. 124 alin. (3): „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.”

- in conformitate cu dispozitiile art. 133 alin. (1) din Constitutie, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.”

- Principiile fundamentale ale Natiunilor Unite privind independenta judecatorilor, adoptate de Congresul al VII-lea al Natiunilor Unite, desfasurat la Milano in anul 1985, si aprobate prin rezolutiile Adunarii Generale nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, retin ca: „Justitia se exercita la adapostul oricarei interventii nejustificate sau ingerinte, iar hotararile judecatoresti nu pot face obiect al revizuirii. Acest principiu nu aduce atingere dreptului puterii judecatoresti de a proceda la revizuire [...] potrivit legii.”

- Carta Universala a Judecatorului, aprobata de Asociatia Internationala a Judecatorilor la reuniunea Consiliului Central de la Taipei in anul 1999 prevede ca: „[...] Judecatorul, in calitate de detinator al unei functii judecatoresti, trebuie sa fie capabil sa isi exercite competenta judecatoreasca fara sa fie supus presiunilor sociale, economice si politice [...].”

- Principiul 1 pct. 2 lit. d) din Recomandarea nr. R(94) 12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei catre statele membre cu privire la independenta, eficienta si rolul judecatorilor, stabileste ca: „Judecatorii trebuie sa pronunte deciziile in deplina independenta si sa poata actiona fara restrictii si fara sa fie obiectul influentelor, incitarilor, presiunilor, amenintarilor sau interventiilor directe ori indirecte, din partea oricui, sau pentru orice motiv”.

- Art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, reglementeaza dreptul oricarei persoane: „la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege.”

- Potrivit prevederilor art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea Constitutionala: „solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.

In sprijinul cererii pe care o formulam intelegem sa invocam si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care a statuat, in cauza Sabou si Parcalab contra Romaniei si in cauza Hrico contra Slovaciei ca: „instantele au nevoie, pentru a-si indeplini in mod corespunzator atributiile, de increderea opiniei publice, fiind deci necesar sa fie protejate impotriva unor atacuri distructive lipsite de fundament”, ca orice persoana „are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, stabilita de lege”, adica de un tribunal, in sensul Conventiei, independent si impartial, precum si faptul ca, „pentru ca un tribunal sa poata fi considerat independent, trebuie sa fie luati in considerare urmatorii factori: a) modul de desemnare si durata mandatului membrilor ce il compun; b) existenta unei protectii adecvate impotriva presiunilor exterioare; c) posibilitatea de a se verifica daca el prezinta sau nu aparenta de independenta”, care inseamna increderea pe care instantele de judecata trebuie sa o inspire justitiabililor.

Elementele esentiale ale situatiei de fapt ce au condus la necesitatea formularii prezentei cereri adresata presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii sunt urmatoarele:

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, participand in data de 3 noiembrie 2011 la Ministerul Justitiei, la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, a formulat in timpul discursului pe care l-a tinut cu aceasta ocazie, afirmatii defaimatoare la adresa justitiei si a magistratilor, referindu-se la independenta lor fata de lege si la modul defectuos in care sunt instrumentate cauzele si sunt pronuntate unele hotarari judecatoresti. Declaratia publica este de natura sa genereze un dezechilibru intre puterile statului, un blocaj institutional si, totodata un puternic impact negativ asupra opiniei publice interne si internationale.

Dintre afirmatiile defaimatoare formulate prin discursul mentionat mai sus retinem cu titlu exemplificativ urmatoarele:

- „... modul cum a actionat justitia - si cand spun justitie ma refer la intregul sistem, nu neaparat la judecatori sau procurori, sau chiar politisti -, modul cum a functionat sistemul la noi ne-a tinut in afara Spatiului Schengen, chiar daca nedrept....”

- „stiti ca exista obiceiul celor care pierd licitatii sa se duca in instante si, de pe locul sase, doamna, domnul judecator sa il scoata castigator - sau de pe locul doi sau trei.”

- „Deci, si justitia trebuie sa inteleaga ca nu se poate substitui la nesfarsit Executivului... Oameni buni, nu puteti fi de toate: si Legislativ, si Executiv si Justitie.”

- „Asteptam in curand ca magistratii sa ne spuna pe cine punem si la SRI si, poate maine-poimaine, prin hotarari judecatoresti, veti stabili si cine este Presedintele Romaniei. Deci, atentie la echilibrul puterilor in stat.”

- „Spre exemplu, prin acte normative legale prin care Guvernul si-a asumat raspundere..., s-au luat unele masuri care vizau reducerea veniturilor salariatilor de la stat in baza, deci, a unor legi care au trecut prin toate procedurile spre a fi legi obligatorii si pentru magistrati. Rezultatul, instantele au hotarat impotriva legilor prin care Romania a incercat sa treaca cu daune cat mai mici prin perioada de criza.”

- „... Spuneti-ne si sursa de finantare. ... Daca dam o interpretare corecta, hotararile judecatoresti sunt cu putere de lege, cine initiaza o lege, cine adopta o lege care vizeaza afectarea bugetului de stat trebuie sa spuna si sursa de finantare a proiectului pe care l-a propus. Spuneti-ne, cei din justitie, care este sursa de finantare a hotararilor judecatoresti.”

- „Legile fie ca sunt asumate prin raspunderea Guvernului, fie ca sunt trecute prin Parlament, dupa ce au primit si girul Curtii Constitutionale sunt legi si pentru judecatori, judecatorii trebuie sa le aplice.”

- „... deci judecatorii isi autoincarca agenda pentru sedinta urmatoare, pentru ca nu judeca. Amana, amana continuu si atunci sigur ca ajungi la o suta si ceva de dosare, cand practica este sa amani si sa nu judeci. Va rog, Inspectia de la CSM, as fi curios sa am un astfel de punct de vedere. ... Adica judecatorul poate continua anchetarea cazului chiar in timpul procesului. Poate nu folosesc cei mai corecti termeni. ...in timpul procesului, judecatorul mai poate cere probe, care trebuie completate. Cum se numeste tehnic treaba asta? Administrarea de probe suplimentare, da...”

- „...al doilea contract in care nu putem utiliza banii europeni, desi proiectul a fost pe bani europeni, iar asta m-a facut sa o leg si cu voluntarismul justitiei, care spune „nu, domnule ministru de Interne, nu domnule ministru, nu-l schimb pe directorul acela sau pe acel inspector sef”.

- ,,Eu spun ca daca acum am aplica hotararile judecatoresti de plata salarii, Romania ar intra intr-un derapaj macroeconomic urias. Are vreo responsabilitate justitia pentru asta?”

- ,,Poate sa fie independenta justitia, in deciziile ei, de realitati; de lege si de realitati? Cum putem pune in aplicare hotararile judecatoresti imposibile, ca cea de a plati noua miliarde de lei noi, prin amendarea, practic, in instanta, a unor legi asumate de Guvern, trecute prin Curtea Constitutionala?”

- ,,...hotarari care sunt o misiune imposibila pentru Guvern, n-are cum sa le puna in aplicare - dar, cat de des ne vom intalni, de acum, cu astfel de situatii, in care hotararile judecatoresti nu pot fi puse in aplicare.”

Prin declaratia publica din data de 03 noiembrie 2011, Presedintele Romaniei a adus atingere independentei puterii judecatoresti, generand o stare de confuzie si de tensiuni, imprejurari ce au condus la aparitia unui conflict de natura juridica, deoarece prin substanta discursului s-a recomandat pentru un anumit gen de litigii, in mod deschis, pronuntarea unor anumite solutii, altele fiind tratate cu dispret, situatie ce conduce la impiedicarea indeplinirii normale a atributiilor constitutionale ce revin instantelor judecatoresti.

Pierderea increderii in justitie si in actul final al acesteia – hotararea judecatoreasca – este in masura sa conduca la un adevarat haos social, in sensul ca, pe viitor, cetatenii nu vor mai apela la justitie intrucat asa cum a sustinut seful statului, demersurile lor, in anumite situatii, raman fara nicio finalitate. Prin pozitia adoptata si continutul discursului rezulta ca, Presedintele Romaniei sustine ideea aducerii la indeplinire in mod selectiv a hotararilor judecatoresti. Declaratiile sale privitoare la justitie nu pot fi considerate simple opinii politice, expresie a exercitarii libertatii de exprimare, garantata de Constitutie, pentru ca acestea sunt in masura sa conduca la producerea unor efecte juridice negative, cu implicatii majore asupra intregii societati.

Afirmatiile titularului unui mandat de demnitate publica, asa cum este si Presedintele Romaniei, referitoare la alte autoritati publice, atunci cand depasesc limita libertatii de exprimare, imbraca forma unui conflict juridic intre autoritatile publice.

Parerile sau propunerile sefului statului privind modul cum actioneaza, sau ar trebui sa actioneze o anumita autoritate publica ori structurile acesteia, chiar daca aparent lasa impresia unor critici, au declansat in situatia de fata un blocaj institutional intrucat, pot fi urmate de inactiuni de natura sa impiedice indeplinirea atributiilor constitutionale de catre puterea judecatoreasca.

Acest blocaj se realizeaza fie prin refuzul respectarii unor hotarari judecatoresti, pronuntate in cauze ce vizeaza solutionarea unor cereri inregistrate pe rolul instantelor pentru recuperarea unor drepturi ( ex. drepturi salariale ), fie prin imposibilitatea garantarii dreptului la un proces echitabil tuturor cetatenilor, prin ingradirea accesului la un tribunal independent ( ex. comentariile referitoare la modalitatea in care sunt pronuntate hotararile ce privesc contestatiile formulate impotriva licitatiilor publice ) .

Parerile si propunerile enuntate nu au fost de natura sa ramana doar in sfera libertatii de exprimare a opiniilor politice pentru ca, nu a fost aleasa o forma adecvata de exprimare astfel incat, asa-zisele critici pe care le-a facut Presedintele Romaniei, la adresa puterii judecatoresti, sa nu constituie elemente in masura sa conduca la generarea unui conflict juridic de natura constitutionala.

Mai mult decat atat, se cuvine sa se tina seama de rolul deosebit ce revine puterii judecatoresti in societate si de valoarea fundamentala a statului de drept. In actiunea sa, justitia are nevoie de increderea cetatenilor, iar pentru a atinge acest obiectiv apare ca necesara protejarea ei impotriva unor atacuri distructive, lipsite de fundament, mai ales ca magistratii sunt tinuti la obligatia de rezerva, care-i impiedica sa reactioneze intr-o anumita situatie (Cazul Prager si Oberschlick impotriva Austriei - 1995).

Nu se poate retine ca ar fi fost vizata autoritatea judecatoreasca in ansamblu, ca una dintre puterile statului, asa cum s-a sustinut, intrucat au fost nominalizate in mod clar unele dintre instantele judecatoresti (ex. Giurgiu) sau unii dintre judecatori, ca reprezentanti ai acestei puteri ( ex. acei care au pronuntat hotarari favorabile in situatia drepturilor reduse cetatenilor prin emiterea de catre Guvern a unor acte normative prin procedura asumarii de raspundere ).

Libertatea de exprimare si desigur critica sunt indispensabile democratiei constitutionale, insa ele trebuie sa fie realizate in anumite limite, cu respectarea statului de drept, chiar si atunci cand se exprima o atitudine ferma. Intrucat independenta puterii judecatoresti este garantata prin Constitutie, este imperios necesar sa existe o protejare efectiva, in sens constitutional, a magistratilor impotriva atacurilor si denigrarilor de orice natura ar fi ele. Se intampla acest lucru in conditiile in care acestia, sunt de cele mai multe ori lipsiti de orice drept de replica in legatura cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, motiv pentru care se impune ca ei sa poata conta, in indeplinirea atributiilor pe care le au, pe obiectivitatea celorlalte puteri ale statului, ori pe lipsa de partinire a sefului statului.

Functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, prevazuta de art. 80 alin. (2) teza a doua din Constitutie, impune impartialitate din partea Presedintelui Romaniei, fara a exclude posibilitatea exprimarii opiniei sale privind modul optim de solutionare a divergentelor aparute.

Cu toate acestea conduita Presedintelui Romaniei a generat o stare conflictuala in interiorul autoritatilor publice si intre autoritatile publice, la care se adauga indemnul sau explicit de a nu aduce la indeplinire anumite hotarari judecatoresti, ceea ce reprezinta atitudini contrare literei si spiritului Constitutiei, care nu pot ramane nesanctionate. Mai mult decat atat, afirmatiile si indemnurile Presedintelui Romaniei privind modalitatea in care este derulata procedura judiciara, ori ar trebui sa se desfasoare, reprezinta o ingerinta inadmisibila in activitatea si functionarea justitiei, comportamentul sau fiind unul reprobabil.

In concluzie, adresam presedintele Consiliului Superior al Magistraturii solicitarea de a inainta o cerere Curtii Constitutionale prin intermediul careia sa se constate existenta conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, urmand a se dispune de instanta de contencios constitutional si masurile susceptibile de executare pe care le va socoti necesare in vederea restabilirii ordinii constitutionale.

II. Punerea in discutie a necesitatii revenirii asupra solicitarii adresate Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotararea Adunarii Generale nr.3 din data de 03.10.2011 cu privire la toate problemele supuse dezbaterii in acea adunare generala.

In unanimitate, magistratii Tribunalului Neamt au apreciat ca se impune a se reveni cu o alta cerere, adresata nominal tuturor membrilor C.S.M. privind problemele ce au fost inaintate deja Consiliului inca din data de 07.10.2011, intrucat acestea nu au fost puse in discutia Plenului, pe ordinea de zi, asa cum s-a solicitat de catre colectivul instantei, prin hotararea mentionata mai sus si anume:

„1) Punerea in discutie a proiectului de lege initiat de Ministerul Justitiei, pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 si a Legii nr. 317/2004, cu observatiile formulate de Asociatia Magistratilor din Romania si exprimarea unui punct de vedere in acest sens.

Din analiza comparativa a proiectelor de lege pentru modificarea Legii nr. 303/2004 si a Legii nr. 317/2004, fundamentate in principal pe raspunderea magistratilor, pentru care a fost dat de Consiliul Superior al Magistraturii un acord conditionat, se constata urmatoarele:

Actualul proiect pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar si cel al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, incalca principiul independentei puterii judecatoresti, intrucat supune administrativ magistratii si activitatea lor de judecata - prin intermediul unui asa-zis organism autonom, cu personalitate juridica, organizat la nivel national - unor verificari asemanatoare celor exercitate de instantele de control judiciar. Astfel, desi se doreste o intarire a capacitatii inspectiei judiciare, care - formal - beneficiaza de independenta, in realitate, intreaga activitate desfasurata de inspectori este supusa controlului titularilor actiunii disciplinare, titulari care, in functie de solutia pronuntata, pot solicita, atunci cand nu sunt de acord cu rezultatul verificarilor, fie completarea acestora fie inceperea cercetarii disciplinare.

In consecinta, titularii actiunii disciplinare, respectiv ministrul de justitie - in calitatea sa de exponent al puterii executive, procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie dar si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vor control activitatea inspectiei judiciare pe care, dupa caz, o vor confirma sau dimpotriva infirma, dandu-i sarcini precise.

Este de neacceptat ca unul dintre reprezentantii altei puteri, asa cum este situatia ministrului de justitie, sa formuleze chiar si numai recomandarii cu privire la activitatea altei puteri, interventia sa ferma, prin instituirea unor posibilitati de cenzura, reprezentand o evidenta imixtiune in ceea ce priveste independenta autoritatii inspectiei judiciare. Mai mult decat atat, un alt titular al actiunii disciplinare este presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conditiile in care judecatorii din cadrul acestei instante se pronunta irevocabil in cauzele disciplinare ale magistratilor, imprejurare care nu este de natura sa asigure toate garantiile de obiectivitate ale desfasurarii procedurii disciplinare si ale finalizarii ei.

Extinderea notiunii de „rea-credinta” si „grava neglijenta” prin includerea in sfera acestora si a normelor de drept material si procesual, va da posibilitatea inspectiei judiciare - care pentru considerentele de mai inainte va deveni un instrument al celorlalte puteri - de a interveni concret in actul de justitie, in modalitatea sa de infaptuire.

In unanimitate judecatorii Tribunalului Neamt au apreciat ca este incalcata independenta judecatorului si din acest motiv se impun urmatoarele:

1. adresarea catre CSM a solicitarii de a comunica forma proiectului care a fost analizat si avizat conditionat;
2. adresarea catre CSM a solicitarii de comunicare a sintezei, discutiilor care au stat la baza emiterii avizului conditionat;
3. avand in vedere rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei si, deoarece nu este reglementata legal institutia avizului conditionat, se solicita comunicarea demersurilor periodice, pe care acest organism le realizeaza in concret, pentru urmarirea procedurii in Parlament, in cadrul adoptarii de catre legislativ a proiectului.

2) Punerea in discutie a lipsei de diligenta si interes manifestata de membrii Consiliul Superior al Magistraturii, contrar afirmatiilor enuntate in timpul campaniei pentru alegerile din anul 2010, privind transferarea atributiilor referitoare la administrarea bugetului de la Ministerul Justitiei catre inalta Curte de Casatie si Justitie.

Se constata ca nu a fost initiata/demarata nicio procedura pentru transferarea atributiilor referitoare la administrarea bugetului de la Ministerul Justitiei catre inalta Curte de Casatie si Justitie, desi unul dintre obiectivele din proiectele asumate de membrii CSM, la momentul depunerii candidaturilor, a fost tocmai angajamentul de a intreprinde toate masurile necesare pentru administrarea bugetului justitiei de catre inalta Curte de Casatie si Justitie. in plus, judecatorii Tribunalului Neamt au subliniat faptul ca, intr-o situatie asemanatoare, caracterizata prin lipsa oricarei initiative de refacere a bugetului instantelor, se afla si problema taxelor judiciare de timbru.

In acest conditii, pentru a fi posibila analizarea activitatilor intreprinse si indeplinirea conditionalitatilor mandatului acordat de judecatori in procedura alegerilor, in unanimitate, judecatorii Tribunalului Neamt au hotarat sa solicite Consiliului Superior al Magistraturii comunicarea demersurile concrete initiate si, de asemenea, sa precizeze care au fost argumentele/motivele pentru care s-a renuntat la sustinerea acestui deziderat, in masura in care o astfel de renuntare efectiva este asumata de toti membrii CSM.

3) Identificarea demersurilor concrete realizate de Consiliul Superior al Magistraturii, in calitate sa de garant al independentei magistratilor, in executarea de catre statul roman a titlurilor definitive si irevocabile privind drepturile dobandite de personalul din sistemul judiciar, exceptand pozitia deja cunoscuta, formulata prin adresa nr. 2080/IJ/1679/SIJ/2011 inaintata instantelor in cursul lunii august.

In ceea ce priveste rolul Consiliului Superior al Magistraturii in determinarea Ministerului Justitiei de a achita drepturile salariale cuvenite personalului din justitie, magistratii Tribunalului Neamt retin faptul ca a existat o inactiunea cu un vadit caracter continuu pe aceasta problema. Astfel, acest organism nu numai ca nu a initiat nicio forma de actiune, dimpotriva, a dat curs unei solicitari a Ministerului Justitiei cu un evident caracter de amenintare si intimidare la adresa judecatorilor care au initiat forme de executare silita, si in special, a conducerii instantelor care, in calitate de creditori ai statului,au formulat la randul lor cereri avand un astfel de obiect.

In unanimitate s-a considerat ca se impune adresarea unei solicitari de explicare a pozitiei adoptate pe aceasta problema, daca prin aceste masuri (respectiv ralierea la punctul de vedere exprimat de Ministerul Justitiei) Consiliul apreciaza ca si-a indeplinit rolul de garant al independentei justitiei in raport de puterea executiva. De asemenea, sa comunice daca, a fost solicitata recent de la Consiliul Superior al Magistraturii exprimarea avizului pe vreun proiect de act normativ de reesalonare pana in anul 2016 a achitarii sumelor datorate personalului din justitie, deja esalonate prin O.U.G. nr. 71/2009 si O.U.G. nr. 45/2010.

4) Intrucat Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta actuala, militeaza in mod special pentru reformarea sistemului judiciar prin insusirea si aplicarea principiilor de integritate, magistratii Tribunalului Neamt solicita acestui organism exprimarea unui punct de vedere ferm in cadrul unei sedinte de plen, fata de conduita membrilor CSM, judecator Neculai Horatius Dumbrava si judecator Cristi Vasilica Danilet, participanti la asa-zisa intalnire informala de la restaurantul Home, cu reprezentantii presei, in data de 22.09.2011, intalnire confirmata prin comunicatul emis de Cabinetul Presedintelui Consiliului, sub nr. 2/24276/1154/23.09.2011, din perspectiva indeplinirii exigentelor de integritate.

Formularea unei pozitii clare pe aceasta problema se impune si mai mult in conditiile in care, un astfel de comportament, ajuns in atentia opiniei publice, nu este unul singular, iar din continutul raspunsului mentionat mai sus rezulta faptul ca, desi intalnirea nu a fost una privata, scopul declarat de presedintele Consiliului fiind acela de „a afla opinia jurnalistilor cu privire la activitatea pe care o desfasoara si cum ar putea fi imbunatatita comunicarea cu mass-media”, locul desfasurarii a fost unul total impropriu, fara nicio dimensiune a oficialitatii.

In conditiile in care, in proiectul de lege privind modificarea dispozitiilor referitoare la raspunderea disciplinara, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul constatarii indeplinirii de catre judecatori a conditiei de buna reputatie, cu 16 voturi pentru, membrii adunarii generale au considerat necesara formularea unei pozitii a Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce-i priveste pe cei doi membri, privitor la respectarea principiilor de integritate.

5) Solicitarea unui punct de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la consecintelor generate de aplicarea Hotararii Guvernului S.559/01.06.2011 si impactul negativ asupra statutului personalului din justitie, pe care-l presupune conditionarea desfasurarii activitatii profesionale de acesta, prin necesitatea eliberarii nominale a autorizatiilor ORNISS, autorizatii echivalente prin chiar continutul lor cu angajamente de colaborare cu securitatea.

Astfel, in lumina noilor prevederi legale apare ca fiind imposibila desfasurarea profesiei de judecatori si de personalul auxiliar din instante, care, in virtutea activitatilor specifice, gestioneaza, manipuleaza ori arhiveaza documente incadrate prin actul normativ mentionat in clasa secretelor de stat cu nivel de secretizare strict secret, in absenta detinerii de autorizatii ORNISS.

Se invoca in mod neadevarat acest aspect, in conditiile in care, pentru magistrati si personalul auxiliar exista deja reglementari stricte referitoare la obligatia de confidentialitate, fiind mentionate exact si sanctiunile ce se pot aplica in caz de nerespectare a obligatiei, cuprinse in prevederile speciale din Legea nr. 303/2004 si Legea nr. 567/2004, coroborate cu dispozitiile din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, dar si din cel al personalului auxiliar.

Pe plan international, obligatia de confidentialitate este retinuta in principiile fundamentale adoptate la Congresul al VII-lea al Natiunilor Unite privind prevenirea criminalitatii si tratamentului infractorilor, desfasurat la Milano in anul 1985, aprobate ulterior prin Rezolutiile O.N.U. nr. 40/32/29.11.1985 si 40/146/13.12.1985.

Fata de cele mentionate, includerea in lista documentelor secrete de stat, cu nivelul de secretizare strict secret, a unor inscrisuri necesare solutionarii dosarelor inregistrate pe rolul instantelor, mai ales in materie penala, in lipsa certificatului ORNISS, pentru a carui obtinere se deruleaza formalitati identice celor utilizate in cazul persoanelor care se ,,angajeaza” sa devina colaboratori ai securitatii, ori a altor structuri/servicii asemanatoare, reprezinta un grav atentat la statutul magistratilor. Astfel, completarea anexei nr. 15 din H.G. nr. 585/2002, parte a procedurile prealabile necesare obtinerii certificatului, este un exemplu negativ prin mentiunile de amanunt pe care le cuprinde - a caror utilitate este de neinteles in ce-l priveste pe magistratul chemat sa solutioneze cauza, raportat la care numai criteriul profesional poate avea importanta - dar mai ales prin continutul declaratiei de la sfarsit, a carui finalitate poate primi nenumarate interpretari.

In acest context, judecatorii Tribunalului Neamt nu inteleg care mai e sensul legilor speciale ce le guverneaza activitatea, in materie de obligatie de confidentialitate, respectiv a dispozitiile art. 7, art. 10 si art. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004, ori a prevederilor art. 15 din Codul deontologic.

Intr-o situatie similara cu magistratii se gaseste si personalul auxiliar al instantelor, care, desi are stabilita imperativ obligatia de confidentialitate profesionala prin reglementari speciale, respectiv art. 4, art. 78 din Legea nr. 567/2004 sau art. 9 din Codul deontologic aprobat prin H.G. nr. 145/2005, trebuie sa detina certificat de securitate, respectiv ORNISS, pentru a avea acces la documentele ce intra in categoria celor aflate sub incidenta H.G. S. nr. 559/2011.

Pe langa aceste reglementari speciale, care privesc in mod direct persoanele implicate in infaptuirea actului de justitie, amintim si pe cele cuprinse in alte acte normative speciale ce reglementeaza in detaliu toata procedura de includere a martorilor in programul de protectie, respectiv Legea nr. 682/2002 unde, in dispozitiile finale, art. 20 incrimineaza in mod expres: ,,Fapta de a divulga cu intentie identitatea reala, domiciliul ori resedinta martorului protejat, precum si alte informatii care pot duce la identificarea acestuia, daca sunt de natura sa puna in pericol viata, integritatea corporala sau sanatatea martorului protejat…” aceasta fiind pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani, iar in situatia cand a fost savarsita de o persoana care a luat cunostinta de aceste date in exercitarea atributiilor sale de serviciu, cu inchisoare de la 5 la 10 ani. De asemenea, Codul de procedura penala, cuprinde in art. 86¹ – art. 86⁵, prevederi speciale referitoare la modalitatea de pastrare in conditii de stricta confidentialitate, a datelor mentionate in declaratiile martorilor cu identitate protejata, atat in cursul urmaririi penale cat si in timpul judecatii.

Desi obtinerea certificatelor ORNISS se realizeaza la cerere, imprejurare ce ar trebui sa conduca la intelegerea caracterului facultativ al acestora, atunci cand realizarea actului de justitie va fi conditionata de eliberarea lor, pentru un anumit gen de cauze, acesta se va infaptuit in mod selectiv, numai de catre judecatorii ce detin astfel de certificate.

Mai mult decat atat, daca s-ar accepta posibilitatea participarii numai a unora dintre magistrati la activitatea de judecare a cauzelor ce cuprind referiri la documente, fapte si persoane care intra sub incidenta H.G. S.559/01.06.2011, s-ar ajunge la incalcarea principiul repartizarii aleatorii, intrucat acestea vor putea fi repartizate numai judecatorilor care detin certificate ORNISS.

Fata de cele aratate mai sus, aspectele puse in discutie reprezinta o problema deosebit de importanta prin consecintele pe care le genereaza, motiv pentru care magistratii Tribunalului Neamt solicita exprimarea unui punct de vedere neechivoc de Consiliul Superior al Magistraturii, privind obligativitatea solicitarii si obtinerii de certificate ORNISS de intreg personalul instantelor in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu, ori dimpotriva.

III. Desi nu a fost trecuta pe ordinea de zi, in unanimitate, magistratii Tribunalului Neamt, au apreciat ca se impune a fi retinuta si o alta cerere adresata Consiliului Superior al Magistraturii prin intermediul careia se va solicita acestui organism comunicarea demersurilor complete realizate in vederea inlaturarii tuturor inechitatilor din sistem, respectiv si a celor referitoare la modalitatea de promovare in functie a procurorilor D.I.I.C.O.T. si D.N.A. realizata de asemenea prin interviu, avand in vedere interesul manifestat pentru promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Precizam ca pentru ambele structuri se eludeaza dispozitiile legale referitoare la promovarea in functie, fiind nesocotite principiile statului de drept, dar si garantiile textelor de lege pe care le enuntam mai jos, dupa cum urmeaza:

Legea de organizare judiciara, atunci cand vorbeste despre promovarea magistratilor in functii de executie sau despre numirea lor in functii de conducere, cu respectarea anumitor conditii profesionale si de vechime, ori nivel al instantei, dispune ca acest lucru se realizeaza doar prin „... concurs organizat la nivel national, in limita posturilor vacante existente...” (art. 43 alin. 1) sau „...numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar...” (art. 48 alin. 1).

In realitate, regula concursului ori a examenului, care reprezinta un criteriu obiectiv, este nesocotita prin instituirea unor exceptii nejustificate. in prezenta unor reguli clare ce pot garanta transparenta, au aparut pe langa lege, situatii care nu-si gasesc justificarea si care nu se doresc rezolvate in niciun mod.

Prin urmare, in favoarea unor categorii limitate de magistrati, fara o argumentare care sa poata reprezenta un fundament in inlaturarea procedurilor aplicabile majoritatii, a fost inventat procedeul interviului, atunci cand este vorba de promovarea in functie a procurorilor DIICOT si DNA.

Mai mult decat atat, in cazul procurorilor din cadrul structurile DIICOT si DNA a fost eliminat in mod privilegiat si criteriul vechimii minime, necesar promovarii la Parchetul de pe langa ICCJ, in conditiile in care art. 44 alin. 1 lit. C din Legea nr. 303/2004, stabileste o vechime minima, de cel putin 8 ani pentru accesul la nivelul acestui parchet. Cei care ajung in structurile DIICOT si DNA, indiferent de gradul profesional dobandit anterior, au nevoie de o vechime in profesie de numai 6 ani, pentru acestia nefiind valabila nici dispozitia obligatorie aplicabila celorlalti magistrati, de a promova din treapta in treapta.

Astfel, procurorii din cele doua structuri sunt numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ, respectiv al procurorului general al DNA (conform art. 75 alin. 3 si art. 87 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 republicata), in baza unui simplu interviu. Se intampla acest lucru chiar in conditiile in care nu toti procurorii DNA si DIICOT functioneaza in aparatul propriu al Parchetului de pe langa ICCJ, majoritatea desfasurandu-si activitatea in structurile teritoriale, analoge celorlalte instante si parchete.

Avand in vedere intentia declarata in mod clar, de nenumarate ori, referitoare la inlaturarea tuturor inechitatilor din sistem, ca o conditie principala de reformare a sistemului, judecatorii Tribunalului Neamt solicita Consiliului Superior al Magistraturii indicarea in concret a masurilor, demersurilor realizate pentru consolidarea statutului magistratilor si in sensul celor retinute mai inainte.

Atitudinea de indiferenta adoptata in ceea ce ne priveste, raportat la problemele pe care le-am mai pus odata in discutia institutiei din care faceti parte, ne determina sa va aducem la cunostinta faptul ca, in situatia in care solicitarea noastra ramane fara nicio finalitate, intr-un termen rezonabil, colectivul de judecatori de la Tribunalul Neamt vor lua in discutie imediat declansarea procedurii de revocare a membrilor C.S.M. care provin de la acest tip de instanta.”

* Cititi aici procesul verbal al adunarii generale a judecatorilor de la Tribunalul Neamt