Judecata stramba - Detinutul Remus Tudor nu este liberat conditionat pentru ca „picteaza abstract” si a intentat procese pentru mizeria din penitenciare

Unul dintre putinii “vietasi” din penitenciarele romanesti – Remus Tudor (foto) aflat in Penitenciarul Jilava, si care a executat deja 20 de ani de detentie pentru ca intr-o clipa de furie, in tinerete, si-a ucis din gelozie prietena – incearca sa-si obtina liberarea conditionata la care are dreptul conform legii. Numai ca societatea, si aici intelegem inclusiv instanta de judecata, apare nepregatita in fata acestei incercari permisa legal, aceea de a pune in libertate, conditionat, o persoana care da dovezi temeinice de indreptare. Si aici trebuie subliniat faptul ca Remus Tudor este un talent in pictura, tablourile sale fiind la mare cautare atat in tara, cat si in strainatate. Insa, de cand a fost mutat de la Rahova, la Jilava, nu mai are conditii sa picteze. Ba, mai mult, a devenit indezirabil pentru unii deoarece isi apara drepturile si a intentat Administratiei Nationale a Penitenciarelor mai multe procese pentru conditiile indecente de detentie, pe care le-a si castigat.  

O motivare stangace a Judecatoriei Sectorului 4

Remus Tudor a incercat dupa executarea a circa 7400 de zile de detentie sa obtina liberarea conditionata, conform legii. Comisia de specialitate din cadrul PRMS Jilava a considerat ca Remus “nu este apt pentru reintegrarea sociala.” Petentul s-a adresat Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (dosar 5285/4/2010) aratand ca in cei 20 de ani a dat suficiente dovezi de indreptare, a pictat (n.n. - de inalt nivel) a participat la numeroase activitati socio-educative in penitenciar si a fost recompensat de 64 de ori. Remus Tudor are si un site propriu: www.remustudor.ro unde isi expune o parte din picturile suprarealiste, in ulei, realizate in penitenciar si care au deja mare cautare (vezi foto 2). E drept, nu-si poate administra site-ul pentru ca nu are acces la el, insa prietenii si familia l-au ajutat aici.

Cu toate acestea, Judecatoria Sectorului 4 (judecator Petre Danut Carpinis) i-a respins cererea de liberare conditionata, la 26.04.2010 cu urmatoarea motivatie: “Din actele depuse la dosar instanta nu poate trage concluzia unor dovezi temeinice de indreptare ale petentului raportat la fapta comisa. Este real ca gravitatea condamnarii nu este un criteriu la aprecierea temeiniciei unei cereri de liberare conditionata, insa dovezile temeinice de indreptare se raporteaza la fapta comisa. Din analiza activitatii sale, instanta constata ca petentul are un comportament din care nu rezulta asumarea faptei comise, regretul pentru aceasta, ci dimpotriva refugiul in arta abstracta, care domina in motivele pentru care a obtinut 64 de recompense. Profilul psihologic vine sa confirme aceasta concluzie afirmandu-se despre petent ca nu tolereaza frustrarea, critica si lipsa de atentie, este perseverent in obtinerea scopurilor avand o viata interioara dominata de conflicte in sfera afectivitatii. De asemenea, la sfarsitul file 33 din dosar, act depus de petent, se arata ca la 02.07.2003 a fost diagnosticat cu tulburarede personalitate de tip paranoid. Multiplele sale actiuni depuse pe rolul instantei vin sa confirme spiritul de fronda si toleranta la mediul penitenciar....”

Deci, din motivarea respingerii cererii de liberare conditionata, rezulta ca daca pictezi, nu e bine, si daca intentezi procese ca ti s-au incalcat drepturile, iar nu e bine. Culmea e, ca daca judecatorul cauzei ar fi citit dosarul si s-ar fi interesat de situatia reala a detinutului Remus Tudor, ar fi aflat ca acesta nu picteaza abstract, ci suprarealist... ca de circa un an de cand a fost inchis la Jilava nu mai are niciun fel de conditii de a picta, si ca din cauza conditiilor mizere de detentie (au fost luni in care nu s-a putut spala) ori care i-au afectat sanatatea (a contractat TBC de la alti detinuti bolnavi cu care a fost tinut la comun), a dat ANP in judecata si a obtinut castig de cauza in mai multe dosare. Cu autoritate de lucru judecat. In aceste conditii, era normal ca omul sa aiba un spirit de fronda! Despre aceste procese – senzationale – Lumeajustitiei.ro va reveni in editiile urmatoare.

Remus Tudor a facut recurs, care i-a fost respins ca nefondat la 30.06.2010 de catre TMB – Sectia a II-a Penala (judecatori Isabelle Tocan, Anca Saru si Claudia Jderu). Nimeni nu a vrut sa ia in seama faptul ca a executat pedeapsa in conditii deplorabile si ca, in pofida acestei situatii dovedite, culmea, cu hotarari judecatoresti, detinutul are un real talent in pictura, care i-ar permite o integrare in societate.

Declaratia omului Remus Tudor

Reporterii Lumeajustitiei.ro l-au vizitat pe Remus Tudor la Penitenciarul Jilava. Am fost impresionati de lupta sa de a demonstra conditiile mizere din penitenciarele romanesti, concretizata prin hotarari judecatoresti pe care le vom publica in editiile urmatoare. Iata ce ne-a declarat Remus Tudor: “Nu am conditii umane, nu am unde sa ma spal, nu am unde sa-mi tin lucrurile personale, le tinem pe ate legate de paturi, iar vesela si tacamurile le tinem in lazi de carton puse sub pat. Gandaci, plosnite... Mie sistemul penitenciar imi spune ca nu sunt apt de reintegrarea in societate. Anul trecut nu am facut baie trei luni si jumatate, anul acesta iar nu a fost apa calda... Exista un ordin al ministrului Justitiei sa doteze camerele cu un dus la 10 paturi, noi stam 14 intr-o camera fara niciun dus. Baia comuna e albie de porci. Eu fac procese sa arat ca ma chinui sa ma mentin om, sa conserv o bruma de umanitate. Traiesc ca o leguma, ca un animal.... iar sistemul incalca art. 27 din CEDO, si instanta imi spune iti respingem cererea de liberare conditionata ca pictezi abstract, desi pictez suprarealist, este cel mai greu stil pentru ca aici trebuie sa inventezi. Deci instanta imi comunica ca nu trebuie sa mai pictez daca vreau sa ma liberez. Judecatorul imi spune sa nu mai pictez!”

Intrebat de noi ce va face in ziua in care va fi eliberat conditionat, Remus Tudor a raspuns: “Voi sta vreo doua luni in tara, in Bucuresti, pe la rude si prieteni. O sa-mi pun actele in regula si ma voi conecta la realitatile lumii din care am lipsit 20 de ani, iar dupa doua luni vreau sa plec cu tablourile mele la Londra, pentru ca oamenii de acolo nu te judeca dupa ce ai facut. Vreau sa supravietuiesc din arta si sa ma afirm. Despre cei care se tem ca voi recidiva, sa stea linistiti. A fost o prostie tinereasca pe care o regret. Am stat 20 de ani inchis pentru cateva secunde de prostie. Eu nu vreau decat sa-mi fac arta. Nici macar nu m-am tatuat in cei 20 de ani, nu beau tuica de penitenciar, si ma consider apt de reintegrare.”

(va urma)