Judecatoarea ICCJ Lia Savonea si seful DNA Marius Voineag sunt magistratii aflati in functie care l-au impresionat pe maestrul Ion Cazacu (foto), unul dintre cei mai renumiti si mai apreciati avocati din Romania. O spune chiar Ion Cazacu intr-un interviu acordat revistei Q Magazine, cu ocazia implinirii a 70 de ani.

Concret, Cazacu subliniaza in cazul judecatoarei ICCJ Lia Savonea vocatia, demnitatea si prestigiul profesional ale acesteia, iar in ceea ce-l priveste pe seful DNA Marius Voineag statura profesionala, echilibrul si exigenta.

De asemenea, avocatul Ion Cazacu il mentioneaza la acest capitol si pe avocatul Viorel Ros, referindu-se evident la perioada in care acesta a fost judecator.

Iata declaratiile avocatului Ion Cazacu:

“Care este judecatorul pe care il tineti minte?

De fapt, sunt doi judecatori care m-au impresionat prin vocatia lor de ingeri ai dreptatii, prin demnitatea si prestigiul lor profesional: Lia Savonea si bunul meu prieten Viorel Ros, in perioada in care a fost judecator, acum un avocat reputat.

Care este procurorul in fata caruia nu v-a parut rau ca ati pierdut sau pe care l-ati respectat cel mai mult?

Nu se pune problema unei pierderi intr-o cauza penala, pentru ca dreptatea nu poate fi infranta si, mai devreme ori mai tarziu, ea va zbura spre realitate din negura unei erori judiciare, exemplele fiind multe.

I-am respectat pe toti procurorii cu care am avut contact, intrucat respectul profesional este definitoriu in lumea judiciara, desi, cateodata, unii dintre ei au fost mai rigizi sau chiar agresivi, ulterior relatiile profesionale intrand pe drumul normalului.

Totusi, in ultimii ani, atunci cand am avut ocazia, am colaborat profesional, in conditii de respect reciproc, cu procurorul Marius Voineag, care acum ocupa o functie deosebit de importanta in sistemul judiciar din Romania, acesta impresionandu-ma prin statura profesionala, prin echilibru si exigenta, ceea ce, cred eu, l-au recomandat pentru functia de Procuror sef DNA”.

“Cel mai important, dar si incitant, moment a fost intalnirea cu Adrian Nastase”

Pe de alta parte, in acelasi interviu Ion Cazacu dezvaluie ca cele mai importante momente din cariera sa de avocat sunt legate de dosarele fostului premier Adrian Nastase: “Pentru cariera mea, cel mai important, dar si incitant, moment a fost intalnirea cu Adrian Nastase, pe care l-am aparat in toate cele trei dosare de notorietate – Matusa Tamara, unde a fost achitat, Bani pentru campanie si Zambaccian, unde a fost condamnat si a ispasit pedepsele, in cele din urma tot eu asistandu-l si cand a fost reabilitat.

Il apreciez enorm, in primul rand ca om si apoi ca personalitate politica, singura si autentica a vremurilor noastre.

Desigur, au fost foarte multe momente de-a lungul celor peste 10 ani de lupta, la DNA si in instanta, cand am fost alaturi de el, dar si de o echipa de avocati eminenti – Viorel Ros, Liviu Popescu, Lucian Bolcas, Adrian Miclescu, care nu au precupetit nici efort si nici implicare in toata aceasta perioada, trei au ramas, insa, memorabile, in acceptiunea mea: cei 971 de martori audiati in acuzare, fata de numai 5 in aparare, in procesul Bani pentru campanie; descoperirea apararii in legatura cu data editarii bancnotelor de 100 USD, posterioara datei presupusei comiteri a faptelor, aspect confirmat de trezoreria SUA, in dosarul Zambaccian; episodul din Penitenciarul Jilava, cand, cu ocazia ajunului Craciunului, am primit permisiunea de a-l vizita si de a-i aduce in dar o craciunita… domnul Nastase mi-a multumit si mi-a spus ca va impartasi in celula, bucuria data de aceasta floare impreuna cu prietenul lui… un soricel gri, care-l viziteaza in fiecare zi”.

“Noua generatie de magistrati ar trebui sa-si schimbe o parte a mentalitatilor moderniste si globalist”

Cat priveste starea actuala a Justitiei, avocatul Ion Cazacu arata ca in momentul de fata asistam la o perioada de tranzitie, in care independenta Justitiei se manifesta tot mai mult. Totusi, Cazacu precizeaza ca din punctul sau de vedere mai este nevoie sa mai treaca o perioada de timp, iar noua generatie de magistrati ar trebui sa-si schimbe o parte a mentalitatilor moderniste si globaliste si sa preia din experienta si lucrurile pozitive ale generatiei de judecatori si procurori care parasesc sistemul:

“O sa ma raportez la trei perioade din ultimii 45 de ani.

Prima, din anul 1990 pana in anul 2004, apoi perioada cea mai dificila, in timpul celor doua mandate ale fostului presedinte Traian Basescu si ultima, din perioada 2014 – marcata de schimbari importante prin aparitia celor doua Coduri in materie penala –, pana in prezent.

In prima perioada, s-a remarcat o schimbare structurala, de adaptare a legislatiei la noua lume democratica in care intram, prin desprinderea de sistemul socialisto-comunist, in care, mai ales in domeniul penal, platisem tribut celor 40 de ani, anterior anilor ’90, sistemului de inspiratie sovietica. in domeniul dreptului penal au aparut institutii juridice noi, s-au adaptat cele clasice cerintelor legislatiei europene, au aparut forme noi, organizatorice, de conducere si coordonare a activitatii judiciare (CSM, ANI s.a.) care trebuiau sa asigure independenta justitiei in relatiile cu celelalte puteri ale statului.

Perioada care a inceput in anul 2004 poate fi calificata drept cea mai neagra din toata istoria justitiei din Romania, alaturi de perioada comunista, a anilor ’50, intrucat schimbarile din perioada anterioara, in sensul intaririi independentei si prestigiului justitiei, au fost deturnate de institutii ale statului, de grupuri de interese, de unii dintre magistratii acestei tari in directia unor asa zise comandamente europene, in fapt impotriva intereselor nationale ale Romaniei.

As caracteriza aceasta perioada prin trimitere la o lucrare exceptionala a fostului judecator Ion Popa, Noaptea Justitiei in Romania 2004 -2020 in care se analizeaza obiectiv acea perioada, fara parti-pris-uri politice, doar prin raportare la documente si structuri legislative, concluzia regasindu-se chiar la pagina 11 a lucrarii in care se mentioneaza ca in Romania s-a infaptuit democratia prin mijloace de drept penal.

As mai remarca un alt fapt care a lasat o umbra asupra prestigiului justitiei romanesti si anume implicarea serviciilor secrete in actul de justitie, prin influentarea si chiar instrumentarea lui (vezi protocoalele secrete, echipele mixte procurori/ofiteri de informatii, monopolul serviciilor in interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice si altor surse electronice de comunicare) care au condus la solutii juridice strambe, orientate in special impotriva capitalului romanesc, ori impotriva unor oponenti politici sau altor grupuri, care nu satisfaceau dorintele celor aflati la butoanele puterii.

In sfarsit, influenta politica in justitie a fost manifesta si asumata de la cel mai inalt nivel al puterii atunci cand fostul Presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a recunoscut cu amaraciune: 'Am numit in functiile de forta ale statului sase oameni de incredere. Astazi constat ca trei dintre ei i-au arestat pe ceilalti trei.' Iata ce imagine a proiectat politicul asupra acelei perioade istorice.

In sfarsit, a treia perioada incepe cu anul 2015 si continua si in prezent, perioada care debuteaza cu desecretizarea protocoalelor semnate anterior de serviciile secrete cu toate institutiile juridice din Romania, perioada care a dat Curtii Constitutionale posibilitatea de a readuce in prim plan principiile constitutionale, de a aseza intreaga legislatie si practica judiciara in matca Legii supreme a Romaniei, Constitutia.

Astazi parcurgem inca o perioada de tranzitie cand se manifesta, din ce in ce mai mult, independenta justitiei, rolul ei esentialmente social, insa, in aprecierea mea, mai trebuie trecuta o perioada de timp, in care noua generatie de magistrati ar trebui sa-si schimbe o parte a mentalitatilor moderniste si globaliste si sa preia din experienta si lucrurile pozitive ale generatiei de magistrati care urmeaza sa se retraga”.

* Cititi aici integral interviul acordat de avocatul Ion Cazacu revistei Q Magazine