Judecatoarea Adina Adriana Radu de la Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti a stabilit ca Mircea Basescu (foto), fratele presedintelui Traian Basescu, reprezinta un pericolul social concret pentru ordinea publica, iar cercetarea acestuia in stare de libertate ar genera o rezonanta sociala negativa, reflectata intr-o stare de neliniste si sentimente de insecuritate in randul societatii civile. Judecatorul de drepturi si libertati, Adina Adriana Radu a finalizat de redactat incheierea prin care a dispus, in data de 27 iunie 2014, respingerea contestatiei formulata de Mircea Basescu fata de hotararea judecatoarei Brandusa Gheorghe de la Tribunalul Bucuresti, care a emis, in data de 20 iunie 2014, pe numele fratelui Presedintelui un mandat de arestare preventiva, judecatoarea CAB stabilind ca masura arestarii preventive este proportionala cu gravitatea acuzatiei, “in contextul in care onestitatea magistratilor este o conditie esentiala pentru infaptuirea actului de Justitie”. Prin respingerea de catre judecatoarea Radu de la CAB a cererii lui Mircea Basescu a ramas in arest preventiv si Marian Capatana, prietenul si partenerul de afaceri al lui Mircea Basescu, dar si intermediarul banilor care ar fi fost dati pentru eliberarea lui Bercea Mondial, acesta inculpat in dosarul lui Mircea Basescu pentru complicitate la trafic de influenta.

Astfel, potrivit incheierii nr. 439 din dosarul nr.21084/3/2014, dispusa in Sedinta din Camera de Cosiliu din data de 27 iunie 2014, fratele presedintelui Traian Basescu, Mircea Basescu impreuna cu Marian Capatana au urmarit obtinerea unor foloase substantiale de pe urma familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, in schimbul banilor “promitand o hotarare favorabila”. Acesta activitate, conform incheierii judecatoarei Adina Adriana Radu, are drept consecinta afectarea increderii publicului in functionarea sistemului judiciar, “acreditand ideea ca justitia este la discretia influentelor lor”. In incheiere se arata ca cei doi au profitat de “pozitia pe care o are inculpatul Basescu Mircea pentru a da credibilitate afirmatiilor facute”.

Judecatoarea Adina Adriana Radu de la Curtea de Apel Bucuresti a evidentiat in inchierea nr. 493/27 iunie 2014 din Camera de Consiliu ca afirmatiile facute de Mircea Basescu si Marian Capatana, potrivit carora banii au fost dati cu titlu de imprumut, sunt lipsite de veridicitate. In acest sens, judecatoarea Radu arata ca nu s-a intocmit un inscris care sa ateste incheierea unui contract de imprumut, nu s-a stabilit nicio data scadenta si nu s-a perceput dobanda, ceea ce nu poate fi credibil in raport cu suma mare de bani in discutie, cu atat mai mult cu cat era cunoscut faptul ca Marian Capatana nu era apropiat de familia Anghel, dar si ca aceasta familie se ocupa cu camataria. Altfel, judecatoarea CAB precizeaza ca nu se sustine si nici varianta ca banii au fost folosit in scopul participarii la o licitatie, in conditiile in care banii au fost dati cu aproape un an inainte de organizarea licitatiei, “inculpatul Capatina Marian Adrian emitand un bilet la ordin pentru achitarea pretului, pe care nu l-a onorat, acesta aratand ca si-a cumparat din bani o masina si un teren”. Judecatoarea Adina Radu a retinut si ca “un alt aspect care infirma teza imprumutului este faptul ca suma de 300.00 euro a fost restituita in biroul inculpatului Basescu Mircea, acreditandu-se ideea ca acesta era garantul moral al acordarii imprumutului”.

Prezentam in continuare pasaje din Incheierea CAB din cazul lui Mircea Basescu:

“Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca masura arestarii preventive este proportionala cu gravitatea acuzatiei, raportat la modalitatea de savarsire a faptelor si la rezonanta sociala a unor asemenea activitati infractionale, in contextul in care onestitatea magistratilor este o conditie esentiala pentru infaptuirea actului de justitie.

(…)

In acest context, Judecatorul de drepturi si libertati constata ca pericolul concret pentru ordinea publica, determinat de lasarea in libertate a inculpatilor, exista si rezulta din circumstantele reale ale savarsirii faptelor imputate, a caror gravitate indreptateste arestarea preventiva.

Natura infractiunii, presupus a fi fost savarsita de catre inculpati, modul in care acestia au actionat, contureaza un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetati, constand in starea de neliniste, in sentimentul de insecuritate in randul societatii civile, generat de rezonanta sociala negativa a faptului ca inculpatii, asupra carora planeaza acuzatia comiterii unor asemenea infractiuni, ar putea fi cercetati in stare de libertate.

In acord cu judecatorul fondului, se constata ca, desi presupusa activitate infractionala s-a derulat in perioada 2011-2012, nu se poate sustine ca trecerea timpului a diminuat pericolul social generat, avand in vedere contextul si modalitatea in care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar si impactul provocat asupra societatii romanesti.

Este de remarcat faptul ca inculpatii au inteles sa urmareasca obtinerea unor foloase substantiale de pe urma persoanelor interesate sa rezolve pe cai ilicite anumite probleme judiciare, promitand o hotarare favorabila in schimbul unor sume de bani, cu consecinta afectarii increderii publicului in functionarea sistemului judiciar, acreditand ideea ca justitia este la discretia influentelor lor, profitand de pozitia pe care o are inculpatul Basescu Mircea pentru a da credibilitate afirmatiilor facute. (…)

Inculpatii nu au negat existenta unor intalniri cu aceste persoane si nici remiterea sumei de 600.000 euro, pe care au indicat-o si martorii A. F. si A. F., insa, au aratat ca aceasta suma a fost data inculpatului Capatina Marian Adrian, cu titlu de imprumut, in vederea participarii la o licitatie organizata pentru vanzarea utilajelor si a licentei de productie cu privire la S.C. A....

Apararile lor sunt lipsite de veridicitate in conditiile in care, asa cum a aratat chiar inculpatul Capatina Marian Adrian, nu s-a intocmit un inscris care sa ateste incheierea unui contract de imprumut, nu s-a stabilit nicio data scadenta si nu s-a perceput dobanda, ceea ce nu poate fi credibil in raport cu suma mare de bani in discutie, cu faptul ca familia A. era cunoscuta ca se ocupa cu camataria, iar inculpatul Capatina Marian Adrian nu se afla in relatii apropiate cu aceasta familie.

De asemenea, suma de bani a fost data cu aproape un an inainte de organizarea licitatiei si nu a fost folosita in scopul participarii la licitatie, inculpatul Capatina Marian Adrian emitand un bilet la ordin pentru achitarea pretului, pe care nu l-a onorat, acesta aratand ca si-a cumparat din bani o masina si un teren.

Un alt aspect care infirma teza imprumutului este faptul ca suma de 300.00 euro a fost restituita in biroul inculpatului Basescu Mircea, acreditandu-se ideea ca acesta era garantul moral al acordarii imprumutului, insa declaratiile celor doi inculpati sunt contradictorii cu privire la momentul incunostiintarii inculpatului Basescu Mircea, inculpatul Capatina Marian Adrian aratand ca A. F. si A. F. l-au intrebat pe inculpatul Basescu Mircea daca sa-i imprumute bani, iar inculpatul Basescu Mircea mentionand ca a aflat de la inculpatul Capatina Marian Adrian despre imprumutul luat.

Mai mult, in conditiile in care imprumutul era acordat inculpatului Capatina Marian Adrian, asa cum s-a sustinut, solicitarile insistente ale familiei A. de restituire a banilor, facute inculpatului Basescu Mircea, nu se justifica.

Inculpatul Basescu Mircea a explicat ca, intr-adevar, a purtat discutii cu cei din familia A. cu privire la situatia lui A. S., insa nu facea decat sa-i incurajeze, promitandu-le ca ii va ajuta sa-si recupereze banii de la inculpatul Capatina, referitor la discutia inregistrata, legat de suma de 250.000 euro, specificand ca era vorba despre banii pe care inculpatul Capatina ii adusese in vederea restituirii, precizand ca a spus ca banii ar fi la el si ca ii va da pentru a evita problemele generate de faptul ca inculpatul Capatina nu era in stare sa restituie intreaga suma.

Remiterea banilor, in doua transe, s-a facut la Constanta, intr-un apartament, fapt confirmat atat de martorii A. F. si A. F. cat si de inculpatul Capatina, care nu a putut da detalii cu privire la proprietarul apartamentului, dar care a aratat ca detinea o cheie, ceea ce pune sub semnul intrebarii ipoteza imprumutului.

Aceste aparari sunt contrazise si de discutiile inregistrate si redate in procesele verbale aflate la dosarul de urmarire penala si de declaratiile martorilor din continutul carora rezulta ca banii au fost primiti pentru a fi utilizati de catre inculpatul Basescu Mircea, care a lasat sa se creada ca are influenta asupra magistratilor investiti cu solutionarea cauzei in care era judecat A. S. sau a celor chemati sa solutioneze diferite cereri in legatura cu arestarea preventiva a acestuia, pentru a obtine o condamnare mai usoara sau punerea in libertate.

Imprejurarea ca acesta a primit o parte din suma respectiva in scopul mai sus aratat, actiune care se circumscrie dispozitiilor art. 291 Cp, rezulta cu claritate din dialogul ambiental purtat de martorul A. F. si inculpatul Basescu Mircea si redat in procesul verbal incheiat la data de 17.06.2014.

Pe parcursul acestei discutii, inculpatul Basescu Mircea a recunoscut primirea sumei de 250.000 euro…

Implicarea inculpatului Capatina Marian Adrian, care, si-a insusit suma de 300.000 euro, pentru a intermedia primirea sumei de 250.000 euro de catre inculpatul Basescu Mircea, in scopul ca acesta sa intervina pentru a obtine o solutie favorabila lui S. A., rezulta fara echivoc din discutia purtata ambiental intre acesta si martorii A. F. si A. F., …

S-a invocat faptul ca nu s-a precizat exact numele judecatorului fata de care ar fi urmat sa se exercite influenta, insa acest aspect nu are relevanta cu privire la existenta infractiunii de trafic de influenta, fiind suficienta determinarea calitatii acestuia, asa cum nu intereseaza nici daca interventia promisa a avut sau nu loc.

S-a criticat faptul ca nu este indicata cu exactitate data faptelor imputate, insa se constata ca este stabilita perioada de timp in interiorul careia s-au comis faptele, aceste aspect urmand a fi lamurit pe parcursul cercetarilor, neavand nicio inraurire asupra existentei acuzatiei penale.

Inculpatul Basescu Mircea a depus in fata judecatorului fondului un mail pe care l-a trimis la data de 02.03.2011 procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care il informa ca la datele de 28.02.2011 si 02.03.2011 a fost asteptat acasa de sotia lui S. A. si fiica sa, care i-au cerut ajutorul, insa le-a explicat ca nu poate face nimic, aratand ca nu doreste sa se creeze impresia ca ar incerca sa influenteze luarea unei hotarari de catre completul de judecata, precizand totodata ca la data de 01.03.2011 i-a comunicat acest lucru si sefului IPJ Constanta.

Acest demers al inculpatului Basescu Mircea este anterior faptelor ce fac obiectul prezentei cauze si nu produce nicio consecinta juridica intrucat nu imbraca forma unei plangeri penale, ci doar reprezinta o apreciere personala cu privire la o eventuala suspiciune de interventie a sa asupra justitiei, iar, pe de alta parte, dovedeste ca, de la bun inceput, inculpatul Basescu Mircea cunostea intentia familiei A., aceea de a obtine ajutorul sau in vederea eliberarii lui A. S., context in care a continuat totusi sa se intalneasca cu rudele acestuia si sa discute chestiuni legate de situatia juridica a lui A. S..

De asemenea, nici formularea de catre inculpatul Basescu Mircea a unei plangeri penale pentru savarsirea infractiunii de santaj, impotriva celor din familia A., care exercitau presiuni in vederea restituirii diferentei din suma de bani, data pentru eliberarea lui A. S., nu impieteaza asupra acuzatiilor aduse in prezenta cauza inculpatului Basescu Mircea.

Inculpatul Basescu Mircea s-a prevalat de inregistrarile efectuate in mediul ambiental, in baza unei autorizatii emise de judecator, in dosarul privind infractiunea de santaj, depunand la dosar procesul verbal incheiat la data de 27.03.2014 in care este redata o discutie ce a avut loc la data de 26.03.2014, in biroul inculpatului Basescu Mircea, intre acesta si martorii A. F. si A. F. si inculpatul Capatina Marian Adrian, pentru a arata ca nu a primit bani si nici nu a promis efectuarea vreunei interventii, ci doar le-a spus ca le poate recomanda un avocat, insa aceasta inregistrare nu este relevanta intrucat a fost facuta in conditiile in care inculpatul Basescu Mircea avea cunostinta de realizarea acesteia, fiind ulterioara formularii plangerii penale”.

Despre inregistrari

“In ceea ce priveste inregistrarile puse la dispozitia organelor de urmarire penala de catre denuntator, in mod just, judecatorul fondului a constatat ca sunt incidente dispozitiile art. 139 alin.3 C.p.p., potrivit carora inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii.

Inculpatii au contestat legalitatea acestor mijloace de proba intrucat nu au fost prezentate pe mediul original de inregistrare, ci pe niste stick-uri de memorie, care sunt doar medii de stocare, astfel ca nu poate fi verificata autenticitatea lor.

S-a invocat contrafacerea inregistrarilor, fara a se aduce argumente care sa puna la indoiala caracterul autentic sau complet al acestora, cu atat mai mult cu cat judecatorul de drepturi si libertati investit cu solutionarea contestatiilor a procedat la vizionarea CD-urilor aflate la dosar si care contin inregistrarile respective.

In plus, la acest moment procesual, si anume, solutionarea unei propuneri de arestare preventiva, nu se poate pune in discutie legalitatea probelor.

De altfel, dupa momentul arestarii preventive, au fost incuviintate de catre procuror cererile formulate de inculpati de expertizare a suportilor care contin inregistrarile efectuate, fiindu-le respectat astfel dreptul la aparare.

S-a mai sustinut ca procesele verbale de redare a inregistrarilor ambientale nu redau in integralitate discutiile, dialogurile fiind trunchiate cu privire la aspectele esentiale, insa aceste aparari nu pot fi primite”.

Declaratiile lui Mircea Basescu si Marian Capatana in fata judecatorului CAB

“Inculpatul Basescu Mircea a aratat ca nu exista probe care sa ateste existenta unei fapte prevazute de legea penala, inregistrarile efectuate de denuntatori sunt contestate sub aspectul autenticitatii avand in vedere ca acestea nu sunt stocate pe suportii originali. A invocat ca inregistrarea din data de 26.03.2014 releva faptul ca nu a primit nici un ban, ca discutia privind primirea sumei de 250.000 euro nu este redata integral si ca declaratiile lui A. F. si A. F. sunt contradictorii. A mentionat ca nu este prezentata cu exactitate data faptelor si ca nu este indeplinita conditia elementului material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta. A mai aratat ca a anuntat organele statului cu privire la faptul ca este contactat de aceste persoane, asa cum rezulta din mail-ul pe care l-a trimis Parchetului General la data de 02.03.2011.

Inculpatul Capatina Marian Adrian a aratat ca judecatorul fondului nu a oferit motive concrete privind necesitatea dispunerii masurii arestarii preventive, probele nu sunt legal si procedural administrate, fiind efectuate in totala clandestinitate si neautorizat, inregistrarile video si audio sunt provocatorii iar autenticitatea lor este pusa la indoiala de lipsa de credibilitate a denuntatorului. A precizat ca, in afara acestor inregistrari, mai exista la dosar doar declaratii al denuntatorului si ale familiei A. care sunt date ,,pro causa”, suma de 600.000 euro fiind luata cu titlu de imprumut in vederea finantarii productiei la SC A... si participarii la licitatii in perioada respectiva. A mentionat ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 223 Cpp, iar judecatorul fondului a analizat succint posibilitatea luarii unei masuri preventive alternative si nu s-a pronuntat in dispozitivul incheierii cu privire la cererea de luare a masurii controlului judiciar, ceea ce atrage nelegalitatea incheierii. A mai aratat ca nu s-a dovedit ca avea influenta sau ca a lasat sa se creada ca ar avea influenta asupra unor persoane, institutii, organe judiciare, pentru a se interveni favorabil pentru A. S., nefiind indicata o anumita persoana in atributiile careia ar fi intrat efectuarea actelor pentru care ar fi promis ca isi va exercita influenta cu precizarea actului referitor la care se refera traficarea, astfel ca incadrarea juridica ar fi infractiunea de inselaciune, cu privire la care arestarea preventiva este nelegala raportat la cuantumul pedepsei prevazute de lege”.

*Cititi aici integral incheierea Curtii de Apel Bucuresti