Ireal: Curtea Constitutionala a Romaniei, condusa de tovarasul Marian Enache (foto 1), da liber la ascunderea spagilor. Magistratii, politicienii, demnitarii si functionarii publici nu vor mai avea obligatia de a trece in declaratiile de avere veniturile realizate de soti si copii.

Practic, orice judecator, procuror, politician, demnitar si functionar public va putea lua mita prin intermediul sotilor, avand in vedere ca nu va mai exista obligatia de a mentiona in declaratiile de avere banii incasati de partenerii de viata. Si orice suma de bani sau bunuri care nu ar putea fi justificate vor fi trecute pe numele sotilor /sotiilor, astfel incat sa nu poata fi depistate.

In plus, decizia CCR va avea un impact negativ major asupra transparentei si dreptului la informare. Concret, vor exista cazuri in care, spre exemplu, judecatorii vor putea judeca linistiti parti de la care sotii lor iau bani, chiar legal, fara sa se poata depista starea de incompatibilitate a magistratilor si conflictul de interese in care acestia se afla, in conditiile in care nimeni nu va sti unde lucreaza sotii acestora.

De asemenea, CCR a eliminat si obligativitatea publicarii declaratiilor de avere si de interese.

CCR a admis joi, 29 mai 2025, exceptia de neconstitutionalitate privind art. 3 alin. (2), art. 6 alin. 1 lit d) si art. 12 alin. (6) din Legea nr. 176 din 2020 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

In ceea ce priveste decizia de a elimina obligativitatea mentionarii veniturilor si drepturilor sotilor, toti cei noua judecatori CCR au stabilit ca “declaratia de avere, fiind o declaratie pe proprie raspundere angajeaza raspunderea penala a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi facuta decat in nume propriu, o persoana neputand fi tinuta raspunzatoare din punct de vedere penal pentru fapta / declaratiile altei persoane”.

Cat priveste publicarea declaratiilor de avere, cu majoritate judecatorii CCR au decis ca “este suficienta depunerea declaratiilor la organul competent sa le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI si al institutiei careia ii apartine declarantul nu este necesara si proportionala atingerii finalitatii propuse, incalcandu-se dreptul la protectia vietii private”.

Exceptia a fost ridicata de catre Dumitrita-Laura Chitan, consilier la Avocatul Poporului, in dosarul nr. 45/301/2018 de la Tribunalul Bucuresti.

Potrivit informatiilor noastre, raportor in dosar a fost judecatorul Attila Varga (foto 2).

Redam pasajele din Legea 176/2010 declarate neconstitutionale:

Art. 3 alin 2:

“Declaratiile de avere se intocmesc pe propria raspundere si cuprind drepturile si obligatiile declarantului, ale sotului/sotiei, precum si ale copiilor aflati in intretinere, potrivit anexei nr. 1”.

Art. 12 alin. 6:

“Agentia asigura afisarea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, prevazute in anexele nr. 1 si 2, pe pagina de internet a Agentiei, in termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu exceptia localitatii unde sunt situate, a adresei institutiei care administreaza activele financiare, a codului numeric personal, precum si a semnaturii. Declaratiile de avere si declaratiile de interese se mentin pe pagina de internet a Agentiei pe toata durata exercitarii functiei sau mandatului si 3 ani dupa incetarea acestuia si se arhiveaza potrivit legii”.

Art. 6 alin. 1 lit d):

“(1) Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaratiile de avere si declaratiile de interese au obligatia sa se inregistreze in aceasta calitate pe e-DAI si au urmatoarele atributii:

d) asigura afisarea si mentinerea declaratiilor de avere si ale declaratiilor de interese, prevazute in anexele nr. 1 si 2, pe pagina de internet a institutiei, in termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu exceptia localitatii unde sunt situate, adresei institutiei care administreaza activele financiare, a codului numeric personal, precum si a semnaturii olografe. Declaratiile de avere si declaratiile de interese se pastreaza pe pagina de internet a institutiei si a Agentiei pe toata durata exercitarii functiei sau mandatului si 3 ani dupa incetarea acestora si se arhiveaza potrivit legii".

Iata comunicatul CCR:

“Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a posteriori:

- cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.3 alin. (2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt constitutionale in masura in care nu se refera si la drepturile si obligatiile sotului/sotiei declarantului, precum si ale copiilor majori aflati in intretinerea acestuia;

- cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.6 alin.(1) lit.d) si art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstitutionale.

In esenta, Curtea a retinut, in ceea ce priveste prevederile art.3 alin. (2) din Legea nr.176/2010, ca acestea contravin dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie, prin prisma nerespectarii exigentelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie sa le intruneasca pentru a fi in concordanta cu principiul legalitatii. Aceasta, deoarece declaratia de avere, fiind o declaratie pe proprie raspundere angajeaza raspunderea penala a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi facuta decat in nume propriu, o persoana neputand fi tinuta raspunzatoare din punct de vedere penal pentru fapta/declaratiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligatia de a declara nu doar veniturile proprii, ci si drepturile si obligatiile sotului/sotiei si ale copiilor aflati in intretinere, nu tin cont de modificarile legislative aduse Codului civil in materia regimului juridic al bunurilor sotilor si determina asumarea raspunderii penale a declarantului pentru informatii pe care acesta nu le detine/nu le cunoaste in mod direct, ci trebuie sa le obtina de la o terta persoana, respectiv de la sot/sotie si copiii majori aflati in intretinere.

In ceea ce priveste prevederile art.6 alin.(1) lit.d) si art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, tinand cont de conceptia europeana orientata spre necesitatea protectiei vietii private si a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat ca publicarea declaratiilor de avere si de interese pe site-ul institutiei in cadrul careia isi desfasoara activitatea declarantul si pe cel al Agentiei Nationale de Integritate contravine art.1 alin.(5) si art.26 din Legea fundamentala. In acest sens, Curtea a efectuat un test de proportionalitate, constatand ca este de netagaduit faptul ca prevederile legale criticate au fost edictate in scopul prevenirii coruptiei si asigurarii transparentei vietii politice, urmarind, asadar, un scop legitim. Valorificand jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si standardele dreptului Uniunii Europene in materie, Curtea Constitutionala a apreciat ca este suficienta depunerea declaratiilor la organul competent sa le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI si al institutiei careia ii apartine declarantul nu este necesara si proportionala atingerii finalitatii propuse, incalcandu-se dreptul la protectia vietii private.

Curtea a subliniat ca solutia pronuntata nu trebuie sa aiba ca efect eliminarea obligatiei persoanelor prevazute de lege de a da declaratii de avere, ci doar ca aceste declaratii sa nu mai fie publicate pe site-urile mentionate, urmand ca ele sa fie inaintate Agentiei Nationale pentru Integritate, care sa le gestioneze potrivit competentelor prevazute de lege.

Decizia Curtii produce efecte pentru viitor si nu priveste declaratiile de avere si de interese depuse anterior publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Revine legiuitorului competenta de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei si de a codifica normele privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.