Guvernul condus de Ilie Bolojan (foto) invoca paralelismul legislativ pentru a justifica exceptarea judecatorilor CCR de la modificarile privind pensiile de serviciu, desi situatia acestora este identica cu cea a magistratilor-asistenti de la CCR, in cazul carora nu se mai are in vedere insa paralelismul legislativ si care nu sunt exceptati de la modificarile pensiilor de serviciu.

Incercand sa explice de ce judecatorii CCR au fost exclusi de la modificarile referitoare la pensiile de serviciu, Executivul a transmis ca statutul si pensiile judecatorilor CCR sunt reglementate deja prin Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei, iar in cazul in care ar fi existat o reglementare referitoare la judecatorii CCR si in Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor s-ar fi ajuns la un paralelism legislativ, ceea ce ar fi dus la o incalcare a principiului legalitatii si securitatii juridice prevazut de art. 1, alin. (5) din Constitutia Romaniei: “Statutul judecatorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CCR. Daca ar fi continuat sa fie mentionati in Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ - doua legi care reglementeaza aceeasi situatie, dar in mod diferit - ceea ce ar fi presupus o incalcare a principiului legalitatii si securitatii juridice prevazut de art. 1, alin. (5) din Constitutie”.

Problema este ca fix la fel este situatia magistratilor-asistenti de la CCR, ale caror pensii sunt modificate prin proiectul de lege pentru modificarea Legii 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, desi statutul si pensiile magistratilor-asistenti sunt reglementate printr-o lege distincta (la fel ca in cazul judecatorilor CCR), si anume Legea 361/2023 privind personalul Curtii Constitutionale.

Astfel, prin proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu, Guvernul propune cresterea varstei de pensionare, a vechimii in munca si reducerea cuantumului pensiilor pentru judecatori, procurori, dar si pentru magistratii-asistenti de la Curtea Constitutionala: “Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv magistratii-asistenti de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totala in munca de cel putin 35 de ani, dintre care cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei standard de pensionare prevazuta de legislatia care reglementeaza sistemul public de pensii si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 55% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilocr pentru care au fost retinute contributii de asigurare sociala realizate in ultimele 60 de luni de activitate inainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii” (vezi facsimil 1).

Or, mergand fix pe argumentele Guvernului pentru justificarea exceptarii judecatorilor CCR de la modificarile referitoare la pensiile de serviciu, si in acest caz se produce un paralelism legislativ, deci o incalcare a principiului legalitatii si securitatii juridice. Iar asta pentru ca toate conditiile de pensionare pentru magistratii-asistenti de la CCR sunt stabilite de o lege distincta (ca in cazul judecatorilor CCR), mai exact de art. 29 din Legea 361/2023 privind personalul Curtii Constitutionale:

“Magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei de 60 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii. Prevederile art. 211 si 213 din Legea nr.303/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv dispozitiile tranzitorii ale art. IIV din Legea nr.282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, se aplica in mod corespunzator in masura in care nu contravin prevederilor prezentei legi” (vezi facsimil 2).

Este drept ca prevederile de la art. 29 din Legea 361/2023 sunt modificate prin proiectul de lege privind pensiile de serviciu, fiind aduse in acrod cu noua forma a Legii 303/2022 (vezi facsimil 3), dar, conform specialistilor consultati de Lumea Justitiei, paralelismul legislativ ramane. Practic, in acest moment Guvernul Romaniei modifica reglementarile din Legea 303/2022 referitoare la pensionarea magistratilor-asistenti de la CCR, dar vor exista in continuare reglementari si in Legea 361/2023 tot cu privire la pensionarea magistratilor-asistenti de la CCR. Adica, aceleasi prevederi in doua legi distincte.

Potrivit art. 16 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative:

(1) In procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari in mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori in doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.

(2) In cazul existentei unor paralelisme acestea vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei in reglementari unice”.

Asadar, chiar daca prin proiectul de modificare a pensiilor de serviciu art. 29 din Legea 361/2023 va avea aceeasi forma ca noua reglementare din Legea 303/2022, tot avem de-a face cu un paralelism legislativ.

Solutia corecta ar fi fost ca prin proiectul de modificare a pensiilor de serviciu sa se abroge art. 29 din Legea 361/2023, astfel incat sa ramana o singura reglementare pentru pensiile de serviciu ale magistratilor-asistenti de la CCR.

Cum o solutie corecta ar fi fost ca Guvernul sa nu excluda judecatorii CCR de la modificarea pensiilor de serviciu, ci sa abroge prevederile referitoare la pensiile de serviciu din Legea 47/1992, astfel incat si acestora sa li se aplice noile conditii referitoare la pensiile de serviciu. In acest fel, nu ar fi existat niciun paralelism legislativ.

Avocatul Adrian Toni Neacsu: “Paralelism legislativ similar cu al judecatorilor CCR”

Consultat de Lumea Justitiei, reputatul avocat Adrian Toni Neacsu a explicat ca avem de-a face si in acest caz cu un paralelism legislativ precum cel din cazul judecatorilor CCR. Chiar daca prevederile din Legea 361/2023 in cazul magistratilor-asistenti sunt identice cu cele din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, existand in Legea 361/2023 chiar si o trimitere la Legea 303/2022, vorbim despre un paralelism legislativ evident, avand in vedere ca situatia magistratilor-asistenti este reglementata prin doua legi distincte: “Este o forma de paralelism pentru ca dreptul lor la pensie (n.r. - al magistratilor asistenti de la CCR) e prevazut in doua acte normative, si in statutul lor (n.r. - Legea 361/2023) si in Legea 303/2022. Chiar daca se face trimitere la art. 211 si 213 din Legea 303/2022, conditiile de pensionare ale magistratilor asistenti de la CCR sunt prinse si in statutul lor (n.r. - Legea 361/2023), fiind identice cu cele ale judecatorilor si procurorilor. Tocmai de aceea ar fi nevoie de modificari si la Legea 361/2023. Deci da, putem spune ca e un paralelism legislativ similar cu al judecatorilor CCR”.

De altfel, din informatiile pe care le detinem, la momentul pensionarii magistratilor-asistenti de la CCR in documentele aferente sunt mentionate prevederile din Legea 361/2023.

Practic,