A fost trimisa prima sesizare catre Curtea Constitutionala a Romaniei impotriva prevederilor referitoare la impozitarea progresiva a pensiilor de serviciu.

Judecatoarea Mioara Iancu de la Tribunalul Ialomita a admis miercuri, 13 martie 2024, solicitarea magistratei pensionare Sevastita Stoian (fosta presedinta a Sectiei civile de la Tribunalul Calarasi) de sesizare a CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a articolului 101 din Codul fiscal.

In cea mai recenta forma (in vigoare de la 1 ianuarie 2024), art. 101 CF impoziteaza progresiv pensiile judecatorilor si procurorilor. Lumea Justitiei a prezentat pe larg atat exceptia de neconstitutionalitate ridicata de magistratii pensionari in toate tribunalele din tara, cat si actiunea prin care fostii judecatori si procurori solicita ca instantele sa oblige casele judetene de pensii la calcularea corecta si restituirea sumelor retinute din pensiile reclamantilor incepand cu luna ianuarie a acestui an, cu titlu de impozit pe drepturile de pensie, in aplicarea art. 101 Cod fiscal, suplimentar celor corespunzatoare cotei de impozit de 10% reglementate prin art. 64 CF. (Gasiti actiunea si exceptia in linkul de la final.)

Odata cu admiterea cererii de sesizare a CCR, Mioara Iancu a suspendat judecarea dosarului nr. 58/98/2024 pana la pronuntarea instantei de contencios constitutional.

Iata minuta incheierii Tribunalului Ialomita:

„Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de reclamanta STOIAN SEVASTITA in contradictoriu cu parata CASA JUDETEANA DE PENSII IALOMITA.

Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate invocata de reclamanta cu privire la dipozitiile art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin raportare la dispozitiile art. 1 alin 3 si 5 cu trimitere la art. 6 din Legea nr. 24/2000, art. 16 alin 1, art. 44 alin 1 si 2, art. 56 alin 2, art. 124 alin 3, art. 139 alin 1, art. 147 alin 4 din Constitutia Romaniei.

Suspenda judecarea pe fond a cauzei pana la pronuntarea si motivarea deciziei Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Cu drept de recurs in privinta solutiei de suspendare, pe toata durata suspendarii. Cererea de exercitare a caii de atac se depune la Tribunalul Ialomita – Sectia civila. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi 13.03.2024”.

Problemele reclamate de magistrati

Amintim ca exceptia de neconstitutionalitate – redactata, in cele mai multe cazuri, de catre Asociatia personalului din justitie ROJUST, condusa de fosta judecatoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu – are in vedere faptul ca art. 101 Cod fiscal incalca obligatia constitutionala a Parlamentului de a aduce in concordanta legile cu hotararile Curtii Constitutionale a Romaniei. In cazul de fata, este vorba despre Decizia nr. 467/2023, prin care CCR a stabilit neconstitutionalitatea noii forme a art. 101 Cod fiscal – forma aflata in acel moment doar in stadiul de proiect (click aici pentru a citi). Intre timp, Parlamentul a votat actuala versiune a art. 101 CF fara sa tina cont de Decizia CCR 467/2023, reclama fostii magistrati.

De asemenea, pasajul criticat contravine principiilor constitutionale care consfintesc neretroactivitatea legii civile (art. 15 alin. 2 din Constitutie) si asezarea justa a sarcinilor fiscale (art. 56 alin. 2 din Constitutie).

Totodata, art. 101 Cod fiscal vine in contradictie cu principiul nediscriminarii prevazut de art. 16 alin. 1 din legea fundamentala. Concret, este vorba despre discriminarea pe criteriul averii, explica reclamantii.

Nu in ultimul rand, textul criticat incalca dreptul de proprietate privata, garantat de art. 44 din Constitutie.

Nu lipsesc din argumentatie nici articolele 124 si 125 din legea fundamentala, privind infaptuirea justitiei, respectiv statutul judecatorilor. Mai precis, magistratii pensionari explica faptul ca orice taiere a pensiilor de serviciu constituie un atentat la independenta sistemului judiciar.

Totodata, o parte importanta din exceptia de neconstitutionalitate este rezervata incalcarii articolului 1, alineatul 5 din Constitutia Romaniei: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Este vorba despre nesocotirea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Redam actuala forma a articolului 101 din Codul fiscal:

„Calculul impozitului pe venitul din pensii si termenul de plata

(1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuarii platii pensiei, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributiva se aplica dispozitiile lit. a), respectiv o cota de impunere de 10%, iar pentru partea necontributiva se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mica decat nivelul castigului salarial mediu net sau egala cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsa intre nivelul castigului salarial mediu net si nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mica decat nivelul castigului salarial mediu net sau egala cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsa intre nivelul castigului salarial mediu net si nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(3) Determinarea castigului salarial mediu net prevazut in prezentul articol se stabileste prin deducerea din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat a contributiilor sociale obligatorii prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) si b) si a impozitului pe venit.

(4) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.

(5) Drepturile de pensie restante se defalca pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si platii acestuia, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii.

(6) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas, conform prevederilor alin. (2).

(7) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar, prin aplicarea prevederilor alin. (2), se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit. Diferentele de venituri din pensii, primite de la acelasi platitor si stabilite pentru perioadele anterioare, se impoziteaza separat fata de drepturile de pensie ale lunii curente.

(8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii, precum si al sumelor reprezentand actualizarea acestora cu indicele de inflatie, stabilite in baza hotararilor judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotararilor judecatoresti definitive si executorii, impozitul se calculeaza separat fata de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin. (2), impozitul retinut fiind impozit final. Impozitul se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii veniturilor respective. Impozitul astfel retinut se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile”.

* Cititi aici actiunea si exceptia de neconstitutionalitate redactate de catre ROJUST