Grefierii iau pozitie dupa ce premierul Ilie Bolojan a lansat pe piata o serie de propuneri pentru reforma pensiilor de serviciu. Propuneri care afecteaza inclusiv aceasta categorie profesionala.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii joi, 31 iulie 2025, intitulat “Grefierii muncesc zeci de ani, parlamentarii stau patru si pleaca cu pensie speciala. Cine sunt cu adevarat 'specialii' din Romania?”, Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, condus de Catalin Traistaru (foto), prezinta cifre care demonteaza intreaga propaganda si alegatiile Guvernului.

In acest sens, grefierii precizeaza ca varsta medie de pensionare este de 62 de ani, cu o vechime in activitate de 30-35 de ani. O realitate confirmata chiar de Casa Nationala de Pensii Publice.

De asemenea, in ceea ce priveste cuantumul pensiei grefierilor, media acesteia a fost in 2024 de 6.397 lei, deci nicidecum o pensie exagerata. Si foarte important, cea mai mare parte a pensiei este provine din contributia proprie a fiecarui grefier.

Pe de alta parte, prin intermediul aceluiasi comunicat de presa, premierul Ilie Bolojan este sfatuit sa lase in pace grefierii si sa isi indrepte atentia catre parlamentarii care “dupa doar patru ani de mandat – adesea marcati de absente masive, chiul cronic si voturi formale – isi incaseaza pensia speciala garantata, fara ca cineva sa le ceara socoteala pentru productivitate, prezenta sau consecventa, dar mai ales pentru legiferarea si modul defectuos de gestionarea banului public”.

Redam comunicatul grefierilor:

“Grefierii muncesc zeci de ani, parlamentarii stau patru si pleaca cu pensie speciala. Cine sunt cu adevarat 'specialii' din Romania?

Avand in vedere aparitia in spatiul mediatic a unui proiect de lucru cu implicatii majore asupra conditiilor de pensionare ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea,
Cu toate ca acest proiect de lucru nu este publicat oficial, nu este lansat in transparenta decizionala, nu este asumat de factorii decizionali si nu are caracter legislativ, insa continutul sau reflecta cu fidelitate discursul politic recent, in special al premierului Ilie Bolojan, care confirma intentia de accelerare a reformei privind pensiile de serviciu,

In aplicarea masurilor dispuse prin Hotararea Adunarii generale extraordinare a SNGJ Dicasterial, convocata de presedintele sindicatului si intrunita, in regim de urgenta, in data de 30 iulie 2025, prin sistem de videoconferinta,

La solicitarea si in reprezentarea a peste 7500 de membri de sindicat – personal auxiliar de specialitate – care reprezinta cea mai numeroasa categorie profesionala din sistemul de justitie, emitem prezentul

Comunicat de presa

Intr-o tara in care grefierii muncesc timp de 35 de ani si se pensioneaza in medie la 62 de ani, guvernantii insista sa-i numeasca 'speciali' pe cei care au dus in spate ani de zile instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea. Dar nimeni nu pare deranjat de parlamentarii care dupa nici patru ani de mandat isi incaseaza pensia speciala – chiar si daca au lipsit de la toate sedintele. Asta nu este justitie sociala! Este bataie de joc!

In plina vara judecatoreasca, in timp ce instantele si parchetele functioneaza la limita resurselor umane si materiale, Guvernul alege sa redeschida, pe surse si fara asumare oficiala, un nou front impotriva personalului auxiliar de specialitate, propagand din nou mitul 'pensiilor speciale' ale grefierilor.

Pensiile de serviciu NU sunt un privilegiu. Sunt un drept legal, garantat de statul roman, ca recunoastere a zecilor de ani munciti in conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase – pe care Guvernul a decis sa le remunereze cu 300 lei brut/luna, stres profesional, suprasolicitare neuropsihica si expunere constanta la riscuri psihosociale.

In Romania, orice persoana care a cotizat cel putin 15 ani are dreptul la pensie.

Grefierii cotizeaza 30–35 de ani si se pensioneaza, in medie, la varsta de 62 de ani – conform datelor oficiale ale Casei Nationale de Pensii Publice (CNPP).

SNGJ Dicasterial prezinta statistica reala, nu perceptia indusa politic:

Datele oficiale transmise de Casa Nationala de Pensii Publice contrazic ferm naratiunile politice care descriu pensiile grefierilor ca fiind 'speciale', privilegiate sau nejustificate.

Situatia reala este urmatoarea:

In perioada 2019–2024, numarul mediu anual de beneficiari ai pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate a fost relativ constant, osciland intre 1.800 si 2.200 de persoane. Mai exact:

in anul 2019 – 1.801 beneficiari;

in anul 2020 – 1.787 beneficiari;

in anul 2021 – 1.759 beneficiari;

in anul 2022 – 1.682 beneficiari;

in anul 2023 – 1.698 beneficiari;

in anul 2024 – 2.215 beneficiari.

De asemenea, numarul fizic de beneficiari la finalul fiecarui an a ramas redus, cu o usoara crestere abia in ultimii doi ani: de la 1.724 in 2021 la 1.974 in 2023 si la 2.301 in2024.

Varsta medie de pensionare a fost in mod constant ridicata:

in 2019 si 2021 – 60,9 ani;

in 2022 si 2023 – 62,0 ani;

in 2024 – 61,9 ani.

Aceste cifre demonteaza perceptia de pensionari 'precoce' si arata ca grefierii ies din activitate in medie cu doar cativa ani inainte de limita standard de pensionare, dupa decenii intregi de munca in conditii de stres permanent si responsabilitate profesionala continua, dar mai ales, sub un regim strict de interdictii si incompatibilitati si restrangere a unor drepturi.

Pensia medie de serviciu in aceasta perioada a evoluat astfel:

in anul 2021 – 4.839 lei;

in anul 2022 – 4.989 lei;

in anul 2023 – 5.212 lei;

in anul 2024 – 6.397 lei.

Importanta acestui indicator trebuie nuantata: din pensia totala primita de grefieri, o parte semnificativa provine din contributiile proprii (BASS), nu din bugetul de stat.

Astfel, in anul 2024:

4.018 lei provin din BASS (contributivitate),

doar 3.572 lei din Bugetul de Stat.

Aceeasi tendinta se observa si in anii anteriori: in 2023, pensia medie a fost de 5.212lei, din care 3.148 lei proveneau din contributii, iar doar 2.552 lei din bugetul de stat.

Asadar, pensia de serviciu a grefierilor este in mare parte rezultatul contributiei directe la sistemul public de pensii si doar partial compensata de stat pentru natura atipica si specifica a profesiei. Ea nu este o pensie 'speciala' in sensul abuziv folosit politic, ci o pensie de echilibru, ocupationala, obtinuta si acordata dupa o cariera in care drepturile au fost constant plafonate si conditiile de munca ignorate.

Aceasta statistica obiectiva trebuie sa fie baza oricarei dezbateri publice oneste. Orice alta abordare reprezinta o manipulare si o forma de dispret fata de un corp profesional esential pentru functionarea sistemului de justitie din Romania.

In concluzie, daca exista in Romania pensii cu adevarat 'speciale' in sensul nedreptatii sociale, acestea nu apartin grefierilor. Singurii 'speciali' sunt parlamentarii, care dupa doar patru ani de mandat – adesea marcati de absente masive, chiul cronic si voturi formale – isi incaseaza pensia speciala garantata, fara ca cineva sa le ceara socoteala pentru productivitate, prezenta sau consecventa, dar mai ales pentru legiferarea si modul defectuos de gestionarea banului public.

Asadar, daca domnul premier Bolojan doreste cu adevarat o reforma onesta si echitabila, sa inceapa cu aceia care au transformat politica in privilegiu si statul in bancomat personal. Sa lase in pace grefierii – care muncesc timp de decenii in instante si parchete, fara mese de protocol de milioane de lei dupa fiecare sedinta de judecata, asa cum se intampla, in continuare, dupa fiecare sedinta de Guvern. Grefierii nu au imunitate, nu au privilegii si nu cer favoruri.

Cer doar respect pentru munca lor, pentru contributia lor la infaptuirea actului de justitie si pentru drepturile pe care le-au castigat legal”.