Regimul PSD-PNL-USR-UDMR al premierului Ilie „Saracie” Bolojan (foto) a dat efectiv foc instantelor din Romania. Nu doar CA Iasi a votat marti, 26 august 2025, suspendarea activitatii pana cand Guvernul va retrage proiectul de lege privind cresterea varstei de pensionare pentru magistrati (click aici pentru a citi), ci si curtile de apel din Bucuresti, Targu Mures si Oradea.

In toate cazurile, forma de protest constand in suspendarea activitatii (evident: cu exceptia judecarii cauzelor urgente) va intra in vigoare miercuri, 27 august.

Din informatiile noastre, voturile arata in felul urmator:

1. CAB:

- 228 de judecatori prezenti din totalul celor 241;

- 224 de voturi pentru suspendarea activitatii, 1 impotriva si 3 abtineri;

2. CA Targu Mures:

- 33 de judecatori prezenti din totalul de 34;

- 28 de voturi pentru suspendarea activitatii, 5 impotriva;

3. CA Oradea:

- 36 de judecatori prezenti din 37;

- unanimitate pentru suspendarea activitatii;

4. CA Galati:

- 32 de judecatori prezenti din totalul de 41 (20 prezenti fizic, 12 online);
- unanimitate pentru amanarea solutionarii cauzelor;

5. CA Cluj:

- 49 de judecatori prezenti din totalul de 62;

- 42 de voturi pentru amanarea solutionarii cauzelor, 7 voturi impotriva;

6. CA Craiova:

- 75 de judecatori prezenti din totalul de 90;

- unanimitate pentru suspendarea activitatii;

7. CA Timisoara:

- 52 de judecatori prezenti din totalul de 59;

- unanimitate pentru suspendarea activitatii;

8. Curtea Militara de Apel:

- 7 judecatori prezenti din totalul de 8;

- 5 voturi pentru suspendarea activitatii, 2 voturi impotriva;

9. CA Ploiesti:

- 33 de judecatori prezenti din totalul de 53;

- unanimitate pentru suspendarea activitatii;

10. CA Suceava:

- 39 de judecatori prezenti din totalul de 44;

- unanimitate pentru suspendarea activitatii.

Lumea Justitiei prezinta hotararea prin care Curtea de Apel Bucuresti a declansat protestul, cu precizarea ca hotararile celorlalte curti au considerente asemanatoare.

Vom reveni cu hotararile celorlalte instante.

Iata hotararea CAB:

„Adunarea generala a judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, convocata de presedintele instantei pentru astazi, 26 august 2025, orele 11:00, in temeiul art. 7 alin. (1) lit. r) si art. 14 alin. (1) din Hotararea nr. 3243/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, precum si in acord cu dispozitiile art. 55 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara;

In urma apelului, s-a constatat ca, din totalul de 241 judecatori, au fost prezenti un numar de 228 judecatori, Adunarea Generala fiind legal constituita, in conformitate cu dispozitiile art. 14 alin. (3) din Hotararea nr. 3243/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii. Din cele 228 voturi valabil exprimate, un numar de 224 voturi au fost pentru, 1 vot impotriva si 3 abtineri.

Adunarea generala a judecatorilor a fost convocata in vederea exprimarii unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si la masurile necesare in vederea protejarii statutului magistratilor si a independentei justitiei.

Avand in vedere ca actiunile agresive sustinute si lipsite de fundament ale decidentilor politici, la care asistam, probeaza o nevoie fara precedent a acestora de aservire, prin disolutie, a puterii judecatoresti, este in mod ferm necesar ca, in exercitarea prerogativelor constitutionale de putere in stat, sa atragem atentia asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept.

Demersul nostru are ca premisa respectul fata de cetateni si solidaritatea cu acestia pentru ca dreptul de acces la justitie sa nu devina o iluzie.

Avand in vedere:

- lipsa de previzibilitate si stabilitate a statutului judecatorilor, ca urmare a asa-numitelor 'reforme', cu consecinte dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decat sa submineze constant statutul magistratilor, conducand la plecari masive din sistem si la o crestere a dezinteresului fata de profesie din partea absolventilor de drept sau a tinerilor profesionisti - realitati de natura sa produca disfunctii in organizarea activitatii instantelor, din cauza lipsei vadite a resurselor umane, agravata prin reluarea, anuala, a dezbaterilor privind statutului judecatorilor si procurorilor, in conditiile cresterii volumului de activitate al instantelor si al unui grad de incarcatura al judecatorilor mult peste media europeana,

- punerea si repunerea in discutie, in ultimii 7 ani, a statutului judecatorilor, prin modificarea substantiala a Legilor Justitiei (in 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justitiei (proiectul fiind lansat in 2020, iar legile adoptate in 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (in proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 si, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistratilor in 2024, respectiv prin prezentarea si punerea in dezbatere publica a unui nou proiect de lege in 2025,

- exigenta minimala privind consolidarea si previzibilitatea statutului judecatorilor, strict necesara pastrarii stabilitatii sistemului judiciar, votata in adunarile generale ale tuturor instantelor de judecata, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 282/2023, instantele adoptand unanim Hotararea nr. 5/31.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie din Justitie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului 'sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere constitutionale se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut', solicitandu-se, totodata, executivului si legislativului 'sa respecte principiul cooperarii loiale intre puterile statului, astfel incat orice demers legislativ privind modificarea conditiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor sa fie facut cu consultarea reala si efectiva a sistemului judiciar, evitand afectarea statutului judecatorilor in functie prin masuri intempestive si populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia',

- ultima modificare adusa Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu privire la conditiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/2023 (publicata in Monitorul Oficial nr. 950/20.10.2023), dupa ce Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 467/2.08.2023, a declarat neconstitutionala solutia legislativa propusa intr-o maniera similara celei din prezent, actualul proiect incalcand jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale, cu atat mai mult cu cat Comisia Europeana nu a impus cresterea varstei de pensionare in scopul indeplinirii jalonului 215 PNNR, ci, dimpotriva, a subliniat necesitatea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale cu privire la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsa in Legea nr. 282/2023, fiind agreata de expertii Comisiei Europene,

- incalcarea flagranta, prin proiectul de lege, a jurisprudentei:

a) Curtii Constitutionale, e.g., Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020: Pensia de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii; principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu. Atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si in jurisprudenta altor Curti Constitutionale s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistratilor reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei; La acordarea beneficiului pensiei de serviciu, legiuitorul a avut in vedere importanta pentru societate a activitatii desfasurate de aceasta categorie socioprofesionala, activitate caracterizata printr-un inalt grad de complexitate si raspundere, precum si de incompatibilitati si interdictii specifice; Spre deosebire de alte sisteme constitutionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 al Comisiei de la Venetia), care sunt mai permisive in ceea ce priveste compatibilitatea functiei de judecator cu cele de demnitate publica, in sistemul nostru constitutional normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitatile care insotesc functia de judecator ratiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea intre aceasta functie si orice alte functii publice sau private, indiferent de natura lor (politica sau economica); Nivelul adecvat al remunerarii si al cuantumului pensiilor magistratilor reprezinta o compensatie partiala a lipsei unor drepturi fundamentale, precum si a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale. Acestor incompatibilitati li se adauga interdictiile prevazute de Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor. Pe de alta parte, stabilirea nivelului pensiei tine seama de responsabilitatile si riscurile profesiei de magistrat, care privesc intreaga durata a carierei acestuia; orice reglementare referitoare la salarizarea si stabilirea pensiilor magistratilor trebuie sa respecte cele doua principii, al independentei justitiei si al statului de drept, cadrul constitutional actual fundamentand securitatea financiara a magistratilor;

b) Curtii de Justitie a Uniunii Europene, e.g. cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23: Perceperea de catre judecatori a unei remuneratii proportionale cu importanta functiilor pe care le exercita constituie o garantie esentiala pentru independenta judiciara care presupune ca statutul judecatorilor, inclusiv sistemul de pensii, sa ii protejeze de orice presiuni externe care le pot influenta deciziile; Pensiile ocupationale sunt un element al remuneratiei, dand nastere la drepturi care trebuie protejate, inclusiv din punctul de vedere al drepturilor de proprietate; Orice modificare a regimului de pensionare al magistratilor trebuie sa respecte exigentele statului de drept si sa nu afecteze independenta; Pensia de serviciu constituie un bonus de loialitate sub forma de recompensa, dar, mai presus de toate, are efectul de a compensa privarile, restrictiile si incompatibilitatile suferite pe parcursul exercitarii profesiei, iar nerespectarea acestei jurisprudente constituie o incalcare grava a dreptului Uniunii; Potrivit punctului 54 din Recomandarea Comitetului de Ministri din anul 2010, 'trebuie sa existe garantii pentru [...] plata unei pensii pentru limita de varsta care ar trebui sa fie [raportata] in mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecatorilor in exercitiu', iar din articolul 6.4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor reiese ca acest statut trebuie sa garanteze judecatorului ' care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala';

c) Curtii Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko si altii v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat si altii v. Cehia: Neacordarea de catre stat a beneficiilor judecatorilor in timp util este incompatibila cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-si exercita functiile judiciare in mod independent si impartial, pentru a fi protejati de presiuni externe menite sa le influenteze deciziile si comportamentul. Recomandarea Comitetului de Ministri privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor si Carta europeana privind statutul judecatorilor subliniaza in mod clar importanta acestor factori; Dreptul de a primi o pensie pe viata intr-un cuantum egal cu ultimul salariu si ajustabil in functie de modificarile salariului judecatorilor in functie a creat un interes proprietar care intra in sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Incetarea ulterioara a ajustarii, in urma careia judecatorul nu a mai putut solicita o pensie mai mare, in ciuda cresterii semnificative a salariului judecatorilor curtii supreme in functie, constituie o modificare legislativa care a redus in mod clar sfera initiala a dreptului la pensie, trebuind considerata o ingerinta in dreptul de a se bucura in mod pasnic de bunurile sale; Nivelul remuneratiei judecatorilor trebuia stabilit astfel incat sa ii protejeze de presiunile menite sa le influenteze deciziile si, in general, comportamentul, iar neasigurarea platii beneficiilor judiciare la care aveau dreptul judecatorii in temeiul legii constituia o circumstanta susceptibila sa impiedice exercitarea functiilor judiciare cu dedicarea necesara,

- impunerea proiectului de lege de catre Guvern, in lipsa oricarei consultari, in pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Venetia, potrivit caruia este esential ca orice reforma sa fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultari ample cu profesionistii din sistemul judiciar si cu societatea civila, pentru a asigura stabilitatea si predictibilitatea normelor legale, precum si in pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, prin care s-a reafirmat ca puterea judecatoreasca este una dintre cele trei puteri ale statului intr-o democratie; acestea sunt complementare si nicio putere nu este 'suprema' si nu le domina pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie sa recunoasca functia constitutionala legitima indeplinita de puterea judecatoreasca si sa se asigure ca aceasta dispune de resurse suficiente pentru a indeplini acele functii; analizele si criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie facute intr-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativa sau executiva care elimina protectiile de baza ale independentei judiciare sunt inacceptabile, chiar daca sunt disimulate,

- impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ura impotriva magistratilor, format sau alimentat de declaratii politicianiste iresponsabile, intr-o campanie publica de demonizare a magistratilor - demascata si condamnata de presedintii curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor din Romania care au accentuat faptul ca o astfel de modalitate nu poate sta la baza niciunei reforme ce vizeaza in mod direct independenta si functionarea justitiei, asemenea atacuri grave neafectand doar statul de drept, ci si drepturile si libertatile cetatenilor care pot fi garantate efectiv doar de o justitie independenta, atribut ce nu constituie un privilegiu al judecatorului, ci o garantie a dreptului la un proces echitabil,

- prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru esecuri ale celorlalte puteri in domenii in care justitia, potrivit Constitutiei, nu are nici o atributie, creandu-se riscul major ca toate aceste actiuni ale executivului si legislativului sa induca cetatenilor ideea ca sistemul judiciar este doar un instrument la discretia factorului politic ce se comporta autocratic, putand, in pofida oricaror valori ale statului de drept, sa impuna modificari in forta, fara niciun fel de consultari, cu desconsiderarea independentei justitiei, marcand inceputul sfarsitului statului de drept in Romania,

- 'omisiunea' de a se mentiona, in cadrul campaniei agresive indreptate impotriva magistratilor, ca in Romania exista 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu si speciale, din care doar 5.600 sunt magistrati, puterea executiva avand, deci, in vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cat reprezinta cele ale magistratilor, nepreocupandu-se de procentul masiv de 97,36%, in dispretul standardelor europene, dupa cum puterea executiva nu este interesata nici de faptul ca pensiile magistratilor reprezinta doar 0,1% din numarul pensiilor care se platesc lunar, fiind evident ca vehiculata scadere a deficitului economic nu poate fi obtinuta din 2,64% sau din 0,1%,

- evidentierea clara, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, a faptului ca, doar printr-o grava deformare a realitatii, statutul magistratilor poate fi prezentat ca un 'privilegiu', iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre taierea asa-ziselor privilegii inseamna, in fapt, a slabi, in mod deliberat, statutul judecatorilor, al magistratilor. In realitate, nu se taie un 'beneficiu', se taie din independenta justitiei, din echilibrul democratiei»,

- avertismentul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, care a semnalat ca acum exista in Romania o combinatie inacceptabila de atacuri politice si mediatice la adresa magistratilor, modificari legislative ale statutului magistratilor fara consultari, ceea ce genereaza o instabilitate cronica a acestui statut si, implicit, un pericol real pentru statul de drept,

HOTARASTE:

Art. 1. Solicita ferm retragerea de urgenta a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistratilor.

Art. 2. Solicita ferm reprezentantilor puterii executive si puterii legislative sa inceteze campania agresiva impotriva autoritatii judecatoresti, care afecteaza grav statul de drept, drepturile si libertatile cetatenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justitie independenta.

Art. 3. Incepand cu data de 27.08.2025 si pana la retragerea proiectului de lege, suspenda solutionarea cauzelor, cu exceptia celor in care se exercita functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, in faza de urmarire penala (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor avand ca obiect dispozitia asupra masurilor preventive privative de libertate (in faza de camera preliminara si in faza de judecata), luare masura declarare indezirabil, custodia publica (prelungire si plangere), suspendarea executarii actelor administrative.

Art. 4. Judecatorii isi vor indeplini atributiile administrative, cele privind motivarea hotararilor, efectuarea procedurilor de verificare si regularizare a cererilor, studiul individual si formarea profesionala continua, precum si alte atributii legale si regulamentare (cu exceptia judecarii cauzelor, in afara cazurilor mentionate in art. 3)”.

* Cititi aici hotararea de declansare a protestului