Asociatia ROJUST a personalului din justitie – prezidata de judecatoarea Mioara-Iolanda Grecu (foto 2) – ii face un adevarat rechizitoriu regimului PSD-PNL-USR-UDMR condus de premierul Ilie Bolojan (foto 1) pe tema proiectului de lege care urmareste cresterea varstei de pensionare pentru judecatori si procurori (click aici pentru a citi).

In primul rand, in comunicatul emis miercuri, 30 iulie 2025, ONG-ul explica in detaliu de ce initiativa de act normativ (aflata momentan in faza de ciorna – deci nepusa in dezbatere publica in calitate de proiect legislativ propriu-zis) sacrifica generatii intregi de magistrati: toti cei nascuti dupa 1980 vor fi profund discriminati in comparatie cu cei nascuti inainte de acelasi an, pentru simplul motiv ca nu vor beneficia absolut deloc de esalonarea cresterii varstei de pensionare.

In aceste conditii, ROJUST avertizeaza Guvernul ca se va confrunta atat cu pensionari si demisii masive din sistem, cat si cu un val de litigii (atat in instantele romanesti de judecata, cat si la CCR, CEDO si CJUE), caci magistratii nu se vor lasa calcati in picioare.

Amintim ca tot miercuri au luat atitudine – intr-un comunicat comun – si alte patru asociatii profesionale ale judecatorilor si procurorilor: AMR, UNJR, AJADO si APR (click aici pentru a citi).

Prezentam intregul comunicat al ROJUST:

„Observatii critice la draftul proiectului de lege privind modificarile la pensiile magistratilor

Cu titlu prealabil, consideram ca acest proiect nu este oportun, intrucat deja prin Legea nr. 303/2022, modificata prin Legea nr. 282/2023, Parlamentul a indeplinit obiectivele asumate prin PNRR cu luarea in considerare a dispozitiilor Curtii Constitutionale, respectiv a considerentelor din Decizia CCR nr.467/2023, prin care s-a dispus reexaminarea proiectului de lege si a dispus: reducerea numarului beneficiarilor pensiei de serviciu a magistratilor, reducerea bazei de calcul prin diluarea ei la un procent de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data pensionarii, acordarea pensiei de serviciu doar judecatorilor si procurilor, magistratilor-asistenti si personalului de specialitate juridica ce au o vechime de 25 de ani numai in aceste functii, cu eliminarea vechimilor asimilate, majorarea varstei de pensionare la 60 de ani (varsta apropiata celei din sistemul public de pensii), inlaturarea din baza de calcul a altor sporuri, diurne, prime, premii, etc, inlaturarea beneficiului acordarii unui procent de 1% pentru fiecare an de activitate desfasurat in plus fata de vechimea minima prevazuta de lege, plafonarea cuantumului net al pensiei la netul indemnizatiei avuta in perioada de activitate, inghetarea cuantumului pensiei prin neactualizarea in functie de indicele de inflatie sau indemnizatia unui magistrat in activitate prin art. XLI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2023 si art. XVI din Ordonanta de urgenta nr. 156/2024.

Dispozitia actuala – art 211 din Legea nr. 282/2023, care stabileste cuantumul pensiei la 80% din ultima indemnizatie avuta de magistrat in activitate – este in vigoare din anul 1992 si nu a suscitat discutii din partea factorului politic pana in prezent. Problemele economice ale Romaniei nu permit, din perspectiva Comisiei Europene, un rabat de la asigurarea unui statut de independenta al magistratului – aspect care reiese din chiar conditionarile impuse prin Jalonul nr. 215 PNRR, care obliga la aprecierea deciziilor Curtii Constitutionale doar in ceea ce priveste pensiile de serviciu ale magistratilor.

Prezenta replica este generata atat de modificarile frecvente la statutul magistratului, de natura sa afecteze independenta justitiei, cat si de asaltul constant si dezinformat ce conduce la instabilitatea sistemului, pentru a se distrage brusc atentia de la alte subiecte delicate politic.

Apreciem ca este neconstitutionala intentia de scadere a cuantumului pensiilor de serviciu la 55% din venitul brut din ultimele 60 de luni de activitate si plafonarea la 70% din net (in fapt, se ajunge, ulterior retinerii impozitului si CASS, la putin peste 35% din venitul brut), avand in vedere argumente ca: existenta dublei impozitari (formula de calcul ar include doua impozitari, pornind de la indemnizatia de baza a magistratului activ si apoi aplicarea impozitului si a CASS pe venitul din pensie), procentajul din netul veniturilor din ultima luna de activitate ar trebui sa vizeze rezultatul calculului, nu startul acestuia, iar economia bugetara ar fi nesemnificativa (vezi procentajul mai mic de 4% al cuantumului pensiilor magistratilor din totalul pensiilor de serviciu).

CCR a stabilit in mai multe randuri ca nu pot fi afectate in mod retroactiv pensiile de serviciu, mai ales ale celor care au avut aceasta asteptare legitima. Reglementarea ce se doreste a fi adoptata, in mod deghizat, anuleaza dreptul la pensia de serviciu, care va ajunge, in unele situatii, chiar mai mica decat cea cea contributiva.

Pensiile de serviciu ale magistratilor trebuie comparate cu pensiile acestora rezultate din contributivitatea lor substantiala retinuta de stat de-a lungul activitatii, nu cu pensiile medii din sistemul bugetar. La valoarea actuala a pensiilor de serviciu, ceea ce depaseste contributivitatea este in mod rezonabil un cuantum care remunereaza interdictiile, incompatibilitatile si neacordarea in timpul activitatii a contravalorii muncii suplimentare si de noapte.

Or, noua modalitate de stabilire a pensiei de serviciu are ca efect desfiintarea pensiilor speciale pentru magistrati, pentru ca pensia de serviciu rezultata va fi mai mica decat cea contributiva.

De asemenea, aceste dispozitii, care reduc pensia de serviciu la jumatate din venitul din ultima luna de activitate, intra in contradictie cu reglementari ale Curtii Constitutionale si europene care statueaza ca nivelul pensiei magistratilor trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala.

Prin stabilirea unei baze de calcul de 60 de luni, se dilueaza nepermis de mult perioada de raportare a veniturilor luate in considerare pentru stabilirea pensiei, astfel incat, pe de o parte, nu se mai tine cont de functia si gradul profesional dobandite pana la finalul carierei de catre magistratul pensionat si, pe de alta parte, nu se mai respecta cerinta ca pensia acestuia sa fie cat mai apropiata posibil de aceea a ultimei remuneratii primite.

Reglementarea unor asemenea conditii ex abrupto creeaza premisele unor pensionari accelerate / demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a dobandi pensia de serviciu la final de cariera / scaderea atractivitatii profesiilor din sistemul justitiei si incalca statuarile obligatorii din paragrafele 104, 107, 110, 118 ale Deciziei CCR 467/2023.

Nu exista niciun risc de marire artificiala a ultimei indemnizatii, cu atat mai mult cu cat s-a prevazut introducerea art. 211 alin. (41): 'In baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontari, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decat cea avuta in considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent'.

Referitor la intentia de majorare a varstei de pensionare, sunt inoportune noi modificari, deoarece jalonul 215 din PNNR este deja atins in ceea ce priveste varsta de pensionare, fiind deja adusa la 60 de ani conform Legii nr. 303/2022, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 282/2023.

Toate discutiile referitoare la varsta de pensionare a magistratilor ignora conditiile de munca in care acestia isi desfasoara activitatea si faptul ca toate categoriile profesionale care isi desfasoara activitatea in conditii speciale beneficiaza de reducerea varstei de pensionare.

Astfel, desi in spatiul public se vorbeste de varsta de 65 de ani pentru a accede la pensie pentru limita de varsta, potrivit dreptului comun, nu se vorbeste insa de faptul ca persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv si au realizat stagii de cotizare in conditii speciale de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor-standard de pensionare.

Conform studiului Occupational stress and burnout of judges and procurators, publicat in European Journal of Work and Organizational Psychology (disponibil aici: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19652994), magistratii sunt printre categoriile profesionale cu cea mai mare incidenta de: epuizare profesionala (burnout), cauzata de suprasolicitare si lipsa resurselor psihologice; stres cronic, generat de natura muncii (conflictuala, decizionala, cu miza publica ridicata); tulburari de somn, anxietate si depresie, aparute chiar de la varste tinere (media de 36,8 ani in studiul analizat). Aceste afectiuni au un caracter cumulativ si ireversibil, afectand capacitatea de concentrare, sanatatea fizica si stabilitatea emotionala, esentiale in exercitarea actului de justitie. Asemenea degradari nu pot fi compensate prin simpla 'experienta in profesie' sau prin prelungirea activitatii judiciare cu inca 5-10 ani, fara a compromite integritatea profesionala a magistratului si calitatea actului de justitie.

Intr-un sistem judiciar echitabil si transparent este necesara recunoasterea conditiilor speciale de munca pentru magistrati. Este relevant sa observam ca legislatia existenta prevede deja reduceri de varsta pentru profesii ce implica riscuri sau conditii speciale de munca. Aceste conditii speciale pot include, printre altele, pensii anticipate sau un calcul diferit al varstei de pensionare, similar cu cel din alte sectoare unde riscurile de sanatate si stresul psihic sunt ridicate.

Mai mult, se ignora faptul ca nici in sistemul public varsta standard de pensionare, pentru femei, nu a ajuns in prezent la 65 de ani, ci, potrivit esalonarii din Anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, aceasta varsta-standard se va atinge in luna ianuarie 2035.

In aceste conditii, desi in prezent, potrivit esalonarii aratate, varsta-standard de pensionare pentru femei este de 62 de ani si 5 luni, din care se acorda reducerile de varsta prevazute de lege in cazul celor care au lucrat in anumite conditii de munca si au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, in cazul magistratilor se doreste reglementarea unei varste-standard unice de pensionare de 65 de ani, incepand cu 1 ianuarie 2026, fiind evidenta discriminarea.

Sub acest aspect, prezinta relevanta faptul ca, la 31.12.2023, aproximativ 72% dintre judecatorii din Romania erau femei si 28% barbati.

Propunerea de crestere a varstei de pensionare a magistratilor la 65 de ani nu este o masura justificata. Dincolo de aspectele teoretice privind uniformizarea regimului de pensionare cu alte categorii socio-profesionale, realitatile sistemului judiciar indica un context profund nefavorabil pentru o asemenea interventie legislativa.

In conditiile uzurii profesionale si psihologice accentuate, cauzate de volumul excesiv de munca, presiunea decizionala permanenta si instabilitatea legislativa, desfasurarea activitatii pana la varsta de 65 de ani devine nerealista si riscanta.

Intrarea in magistratura presupune un angajament pe termen lung, intr-un cadru juridic stabil, in care statul ofera garantii clare in schimbul unor restrictii profesionale si personale majore. Un magistrat renunta, la momentul intrarii in functie, la libertati esentiale – libertatea de exprimare politica, libertatea de asociere profesionala sau posibilitatea de a desfasura alte activitati economice – in schimbul unor garantii de cariera, printre care si dreptul la pensionare anticipate fata de sistemul public.

Aceasta relatie nu este una facultativa, ci se constituie ca un contract profesional – un schimb echitabil intre restrictiile impuse si compensatiile oferite. Modificarea unilaterala, in defavoarea magistratului, a unor termeni esentiali ai acestui contract – varsta de pensionare – nu este doar inechitabila, ci reprezinta o tradare a increderii profesionale pe care statul o pretinde de la judecatori si procurori.

Spre deosebire de alte categorii profesionale, magistratii nu au fost incadrati in grupe de munca (speciale sau deosebite) care determina reducerea varstei de pensionare, desi au desfasurat, iar unii desfasoara inca activitatea in conditii substantial mai grele decat cele recunoscute formal ca fiind 'munca grea'. Timp de zeci de ani, magistratii au lucrat in birouri supraaglomerate, fara personal auxiliar suficient, cu arhive invechite, fara climatizare, fara conditii minimale de igiena si cu mii de dosare de solutionat anual. In Romania, magistratii se confrunta cu un volum de munca mult peste media europeana. Raportarile anuale ale instantelor si parchetelor arata ca, in multe cazuri, un judecator sau procuror trebuie sa solutioneze peste 1.000 de dosare pe an, in unele instante chiar si peste 2.500. In acest context, subliniem 'fenomenul' schemelor de personal subdimensionate, 'fenomen' ce se perpetueaza in mod constant si care pare a nu-si gasi prea curand o reala rezolvare.

Aceasta realitate a fost ignorata de politicile de incadrare in grupe de munca, dar recunoscuta indirect prin regimul juridic special instituit incepand cu anul 1992 – inclusiv prin varsta redusa de pensionare.

Asadar, statul nu a acordat niciodata magistratilor sporuri sau avantaje pe criteriul conditiilor de munca, ci a optat pentru un alt model de protectie: garantarea unui parcurs profesional distinct, cu un final de cariera adecvat realitatilor si uzurii psihice implicate. Spre deosebire de alti salariati, magistratul este permanent la dispozitia instantei, fara program fix si fara protectia reala a timpului liber.

In acest context, varsta redusa de pensionare a fost instituita nu ca privilegiu, ci atat ca o masura de protectie a echilibrului psihologic si fizic al magistratilor, dar si ca o garantie a independentei lor pe parcursul carierei.

In conditiile in care politica actuala nu mai recunoaste aceste conditii statutare, se impune reducerea varstei de pensionare, corespunzatoare conditiilor grele de munca si fata de lipsa normarii muncii, neplatii orelor suplimentare, volumului de munca, expunerii publice etc. In lipsa acestei operatiuni, nu ramane decat a se proceda la relaxarea interdictiilor ce grefeaza viata magistratilor si a conditiilor de munca, inclusiv reducerea volumului de activitate per judecator sau procuror.

Propunerea de crestere a varstei de pensionare a magistratilor la 65 de ani, nu este in corelare nici cu Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023, publicata in M. Of. nr. 727 din 7 august 2023 (paragrafele 123 si 125-126) si nici cu alte sisteme judiciare europene, in cazul carora s-a prevazut cresterea graduala si etapizata a varstei de pensionare.

Cu privire la cresterea perioadei minime de contributie de la 25 la 35 de ani, fara a se stabili cum creste etapizat aceasta vechime totala in munca, remarcam ca aceasta schimbare face aproape imposibila pensionarea anticipata, in conditiile in care multi magistrati incep activitatea tarziu, dupa finalizarea unor studii universitare si pregatiri suplimentare, respectiv stagii practice. Inceperea activitatii dupa terminarea studiilor de masterat sau doctorale, sau dupa desfasurarea in prealabil a altei activitati, la o varsta de peste 30 de ani, lipseste pe judecator de posibilitatatea de a beneficia de pensie de serviciu, chiar daca a lucrat efectiv in aceasta functie peste 35 de ani.

In plus, aceasta ar insemna conditii mai grele decat in sistemul public de pensii, in care stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani (atat pentru femei, cat si pentru barbati), iar stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani (atat pentru femei, cat si pentru barbati). A obliga magistratul sa fie judecator sau procuror numai in aceste functii timp de 35 de ani pentru a beneficia de pensie reprezinta o discriminare evidenta si va duce la depopularea magistraturii, care va deveni neatractiva pentru profesionisti, si in final la afectarea actului de justitie.

Problema majora este ca aceasta conditie suplimentara nu beneficiaza de nicio forma de esalonare sau ajustare.

Magistratii care indeplinesc 25 de ani vechime in magistratura in 2028 trebuie sa fi acumulat si cei 35 de ani de munca totala pana atunci, ceea ce inseamna ca trebuie sa fi inceput sa lucreze in sistem (sau in alte activitati juridice) la cel tarziu 23–24 de ani. In practica, acest lucru este imposibil pentru cei care au urmat cursuri universitare si INM, intrand in magistratura la 27–30 de ani.

Prin urmare, in mod concret, 'esalonarea' este inaplicabila chiar si pentru multi dintre cei aparent eligibili – pentru ca acestia nu vor reusi sa indeplineasca criteriul de vechime totala in munca.

Art. II introduce o derogare temporara pentru cei care au desfasurat activitate in alte domenii juridice (avocati, notari, consilieri juridici etc.): pana in 2029, li se permite sa valorifice pana la 5 ani din aceste activitati pentru a completa vechimea in magistratura.

Aceasta prevedere creeaza o favorizare temporara a unei categorii distincte, in timp ce magistratii care au parcurs intreaga cariera in sistemul judiciar nu beneficiaza de niciun mecanism compensatoriu, desi au fost supusi timp de zeci de ani regimului sever al incompatibilitatilor si restrictiilor.

Este o inversare de valori: cei care au stat loial in sistem sunt penalizati, iar cei care au venit din afara sunt avantajati in primii ani de aplicare a noii legi.

Inlaturarea de la luarea in considerare a vechimilor asimilate (de avocat, notar, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult) trebuie realizata in timp si treptat in functie de criterii rationale, tinandu-se seama in mod tranzitoriu – ca vechime asimilata – de vechimea necesara stabilita de lege la data la care s-a realizat accesul in aceste functii.

Lipsa reglementarii unor norme tranzitorii rationale care sa conduca treptat la finalitatea urmarita, corelata cu pierderea iremediabila a perioadei asimilate, conduce la incalcarea componentei institutionale a independentei justitiei, cu referire directa la conditiile necesar a fi indeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu si incalcarea paragrafului 117 din Decizia CCR nr. 467/2023.

Pentru corelarea cu paragraful 117, trebuie ca pentru cei in functie la data intrarii in vigoare a legii sa se mentina posibilitatea includerii fara nicio restrictie a vechimilor in functii asimilate la calculul vechimii de 25 de ani.

Reforma sistemului de pensii de serviciu ale magistratilor ar trebui sa raspunda simultan mai multor exigente constitutionale si functionale: predictibilitate, echitate intre generatii, protejarea statutului profesional si conformitate cu principiul neretroactivitatii. Cu toate acestea, forma de esalonare propusa prin proiectul legislativ (art. II si art.IV) reuseste sa le incalce aproape pe toate.

Departe de a fi un mecanism coerent de tranzitie catre noul regim de pensionare, asa cum se pretinde, esalonarea propusa intre anii 2025 si 2029 reprezinta in realitate o solutie improvizata, lipsita de logica interna, marcata de incoerenta normativa si profund discriminatorie.

Conform art. IV al proiectului de lege, intre 1 septembrie 2025 si 1 ianuarie 2029, magistratii se pot pensiona daca au cel putin 25 de ani vechime in functii juridice specifice si implinesc o anumita varsta minima. Grav este, insa, ca aceasta varsta minima nu creste treptat, ci brutal: cu cate patru ani in fiecare an calendaristic.

Astfel, in 2025 se poate iesi la pensie la 47 ani si 8 luni, dar in 2026 deja la 51 ani si 8 luni, in 2027 la 55 ani si 8 luni, iar in 2028 la 59 ani si 8 luni. Intr-un interval de doar patru ani, pragul creste cu aproape 18 ani – un salt nejustificat juridic si profund inechitabil intre generatii.

O astfel de formula nu reprezinta o tranzitie, ci o fractura legislativa intre doua regimuri juridice, cu efecte directe de excludere a unor categorii largi de magistrati aflati in activitate la momentul adoptarii legii.

Mai mult, are loc o discriminarea arbitrara a unei intregi generatii. Aplicand calendarul propus, un magistrat nascut in decembrie 1979 poate iesi la pensie in 2028, la varsta de 49 de ani, daca are 25 de ani vechime in sistem. In schimb, un coleg nascut in ianuarie 1980, aflat in aceeasi functie, cu aceeasi vechime si in aceleasi conditii, nu mai poate beneficia de tranzitie si va iesi la pensie abia la 65 de ani, in 2045.

In loc sa asigure o tranzitie echilibrata si progresiva, propunerea a construit o discriminare cronologica profunda, prin care magistratii nascuti dupa 1980 sunt sacrificati in bloc, fara niciun temei functional sau social.

Curtea Constitutionala a remarcat in paragrafele 123-127 din Decizia CCR nr.467/2023 lipsa unei etapizari reale a modificarilor operate cu privire la conditiile de pensionare, care sa se realizeze intr-un interval de timp gradual si predictibil.

Cu atat mai mult, dispozitiile actuale care inaspresc conditiile avute spre analiza la momentul pronuntarii Deciziei nr. 457/2023 sunt neconstitutionale.

Referitor la abrogarea art. V din Legea nr. 282/2023, care prevedeau dispozitiile tranzitorii pentru persoanele care au decizii de pensionare sau indeplinesc conditiile de pensionare, precum si pentru persoanele in functie pana la data intrarii in vigoare a legii, sustinem ca, potrivit par. 157 din Decizia CCR nr. 467/2023, deja s-a statuat ca aceste dispozitii trebuie sa fie pastrate.

Aceasta a statuat ca, din perspectiva securitatii juridice in cadrul sistemului judiciar, nepastrarea elementelor avute in vedere la stabilirea si actualizarea pensiei de la momentul intrarii in profesie si de la emiterea deciziei de pensionare aduce in discutie o lipsa de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrarii in vigoare a legii, fac parte din sistemul justitiei. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrarii in profesie.

Actualizarea pensiei in functie de indicele de inflatie nu se poate aplica decat in privinta celor care vor intra in profesie la data intrarii in vigoare a legii. Ca atare, art. V nu poate fi abrogat si, mai mult, trebuie introdusa sintagma ca se aplica mentinerea conditiilor atat pentru pensiile aflate in plata, cat si pentru pensiile de serviciu stabilite pentru persoanele aflate in functie la data intrarii in vigoare a legii, pentru a fi corelat cu par 157 din Decizia CCR.

Faptul ca prin OUG 115/2023 si OUG 156/2024 indexarea cu indicele de inflatie si actualizarea pensiilor de serviciu ale magistratilor a fost deja suspendata este un mecanism necontrolabil prin care politicul hotaraste situatia financiara a magistratului pensionat – ceea ce reprezinta o afectare a independentei justitiei.

Prin includerea in art. 211 din Legea nr. 303/2022 a sintagmei 'Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depasi 100% din venitul net la data actualizarii al unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional', se ajunge la recalcularea pensilor de serviciu care nici nu vor mai fi actualizate in functie de indemnizatia unui magistrat in activitate, si vor ajunge sub cuantumul actual – ceea ce incalca principiul neretroactivitatii.

Or, aceasta este in contradictie cu par. 149 si 150 din decizia CCR, iar avand in vedere ca aceasta recalculare vizeaza beneficiari ai pensiei de serviciu din sistemul justitiei, coroborat cu faptul ca este afectata o garantie a independentei justitiei (pensia de serviciu) care a fost activata prin emiterea deciziei de pensionare, rezulta ca garantia respectiva nu este efectiva (din moment ce poate fi supusa unor variatiuni care sa ii diminueze puterea), fiind fragilizata in sine componenta institutionala a independentei justitiei – ceea ce este contrar art. 124 alin. (3) din Constitutie (par 151 din decizie).

Chiar daca legea nu recalculeaza efectiv pensiile in plata (adica nu le micsoreaza retroactiv cuantumul stabilit), abrogarea mecanismului de actualizare echivaleaza cu afectarea unui element esential al dreptului – si anume: caracterul sau dinamic.

In aceasta modalitate, un drept castigat este modificat in esenta sa, fiind transformat dintr-un drept actualizabil prin raportare la indemnizatia unui judecator sau procuror aflat in activitate intr-un drept fix. Schimbarea retroactiva a modalitatii de calcul a pensiei de serviciu indeparteaza aceasta componenta a statutului (de independenta a magistratului) de indemnizatia unui magistrat in activitate si creeaza discriminare intre magistratii care se pensioneaza la intervale de timp diferite.

Aceasta schimbare, din punctul nostru de vedere, retroactiveaza in mod mascat, deoarece afecteaza regimul unui drept deja nascut si ataca clar pensiile deja stabilite prin decizii de pensionare definitiva, care au intrat in circuitul civil, demontand principiul actualizarii, deja castigat.

Eliminarea in mod retroactiv a unui drept al pensiei incalca angajamentele europene si Constitutia, descurajeaza profesia si agraveaza deficitul de personal, creeaza instabilitate si lipsa de incredere in statul roman, iar eliminarea sau modificarea retroactiva va genera litigii si, in realitate, costuri suplimentare, cu dobanzi si inflatie in conditiile incalcarii Constitutiei.

Ca o concluzie, reiteram ca pensiile de serviciu ale magistratilor sunt standard european, nu exceptie romaneasca, iar Romania trebuie sa respecte principiul legitimei asteptari, securitatea juridica si dreptul de proprietate. Orice reforma trebuie sa excepteze expres pensiile stabilite prin decizii de pensionare definitive care au intrat in circuitul civil, pentru a evita incalcarea Constitutiei, sesizari la CCR si CJUE, litigii la CEDO, prejudicii de imagine europeana”.