Romania trebuie sa se alinieze statelor moderne si sa abandoneze politica penala prin care orice infractiune este pedepsita cu inchisoare. Statul roman trebuie sa adopte teoriile moderne ale dreptului penal, care prevad ca in cazul infractiunilor economice important este nu sa bagi omul la inchisoare, ci sa recuperezi bunurile ilicite. Adica sumele de bani provenite din infractiuni.

Toate aceste idei au fost enuntate marti, 19 martie 2024, de judecatorii de la Curtea Constitutionala a Romaniei (foto). In unanimitate, aceastia au decalarat constitutional proiectul de lege initiat de premierul PSD Marcel Ciolacu si liderul PNL Nicolae Ciuca ce stabileste ca evaziunea fiscala sub 1 milion euro nu se va mai sanctiona cu inchisoare daca prejudiciul este achitat in timpul urmaririi penale, plus 25% din valoarea acestuia. 

In comunicatul dat publicitatii, in care isi anunta decizia, CCR explica faptul ca dispozitiile legii, conform carora cine achita prejudiciul in cazul evaziunii de pana 1 milion euro nu face inchisoare, reprezinta un pas important in trecerea pe care statele trebuie sa o faca de la teoriile traditionaliste de natura retributiva ale dreptului penal la teoriile moderne. Adica de la teoriile potrivit carora aplicarea unor pedepse privative de libertate in cazul comiterii infractiunilor reprezinta o conditie sine qua non a restabilirii ordinii de drept, la teoriile conform carora, in cazul infractiunilor ce au ca scop realizarea unor castiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale a statului trebuie sa vizeze descoperirea si confiscarea respectivelor bunuri (in sens larg), in vederea introducerii lor sau a contravalorii lor in bugetul public.

O gandire cat se poate de corecta si de sanatoasa, intrucat interesul unui stat este de a recupera sumele cu care a fost prejudiciat, plus penalitati, si nu trimiterea unor oameni de afaceri la inchisoare, aceasta din urma masura putand avea efecte negative in lant, manifestate prin inchiderea societatilor comerciale si trimiterea angajatilor in somaj (asa cum s-a si intamplat de altfel in trecut). In acest sens, trebuie sa ne amintim doar de cazurile din state din Europa de Vest, unde fotbalisti si cantareti celebri dovediti ca au facut evaziune fiscala nu au fost aruncati dupa gratii, statul multumindu-se doar sa recupereze prejudiciul plus penalitatile de rigoare.

Prezentam comunicatul CCR:

“I. In sedinta din data de 19 martie 2024, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputati apartinand Grupului parlamentar al Uniunii Salvati Romania si de deputati neafiliati si a constatat ca dispozitiile art.I pct.6 [cu referire la art.9 ind.2 alin.(1) lit.c), la art.9 ind.2 alin.(2) coroborat alin.(1) lit.b) al aceluiasi articol si la art.9 ind.3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale], ale art.I pct.7 [cu referire la art.10 din Legea nr.241/2005], ale art.I pct.8 [cu referire la art.10 ind.1 din Legea nr.241/2005], ale art.II pct.1 si ale art.III pct.1 din Legea privind unele masuri pentru consolidarea capacitatii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum si legea criticata, in ansamblul sau, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In esenta, Curtea a retinut ca dispozitiile legii criticate constituie un pas important in trecerea pe care statele trebuie sa o faca de la teoriile traditionaliste de natura retributiva ale dreptului penal, conform carora aplicarea unor pedepse privative de libertate in cazul comiterii infractiunilor reprezinta o conditie sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit carora, in cazul infractiunilor ce au ca scop realizarea unor castiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie sa vizeze descoperirea si confiscarea respectivelor bunuri (in sens larg), in vederea introducerii lor sau a contravalorii lor in bugetul public. Totodata, Curtea a constatat ca dispozitiile legale anterior mentionate sunt in acord cu exigentele constitutionale privind calitatea legii, egalitatea in drepturi, procedura de legiferare si respectarea deciziilor Curtii Constitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.