Statul roman va suferi cu siguranta o noua condamnare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), daca va continua sa blocheze punerea in aplicare a deciziilor judecatoresti privind retrocedarea catre printul Paltin Gheorghe Sturdza (foto) a suprafetelor de paduri care au apartinut familiei sale. Dupa ce Inalta Curte a constatat prescrisa acuzatia de cumparare de influenta pentru care a fost trimis in judecata de DNA (click aici si aici pentru a citi), Paltin Sturdza anunta ca va da in judecata statul roman daca va continua sa ignore, insa exista si posibilitatea ca litigiul sa fie rezolvat pe cale amiabila.

In acest sens, Paltin Sturdza a trimis luni, 27 noiembrie 2023, o scrisoare catre Ministerul de Finante, in care propune solutionarea litigiului intr-o modalitate legala convenabila pentru ambele parti. Mai exact, este vorba despre punerea in aplicare a unei solutii inaintate chiar de Regia Nationala Romsilva cu ocazia unei revizuiri formulate impotriva deciziei prin care lui Paltin Sturdza i-a fost retrocedata suprafata de paduri ce i-a apartinut familiei.

Iata scrisoarea trimisa de printul Paltin Sturdza catre Ministerul Finantelor:

“Scrisoare deschisa privind o propunere pentru stingerea litigiul meu cu Comisia Judeteana Bacau si RNP Romsilva cu privire la cele 43277 ha de teren forestier de pe Valea Muntelui

Catre Ministerul Finantelor Publice,

Avand in vedere dispoziile articolului 223 din codul civil potrivit caruia in raporturile civile statul participa prin Mininsterul Finantelor Publice, va adresez d-le Ministru urmatoarea scrisoare deschisa.

Increzator in noul curs luat de istoria tarii dupa 1989, tatal meu Elie Vlad Sturdza, urmas al unor familii istorice Sturdza, Mavrocordat si Ghica care au dat personalitati importante in cultura, politica, diplomatie si armata, a luat in serios promisiunile conducatorilor poporului roman in privinta repararii abuzurilor petrecute dupa instaurarea comunismului adus pe senilele tancurilor rusesti dupa august 1944. Conform legilor care aplicau principiul restitutio in integrum tatal meu a facut demersurile legale dupa anul 2000 necesare pentru restituirea proprietatilor familiei Ghica pe care le mostenea de la strabunicul sau Dimitrie Nicolae Ghica: palatul Ghica-Comanesti si 43.277 ha de teren forestier in judetul Bacau.

Cererea de restituire a palatului Ghica-Comanesti a fost respinsa iar tatal meu a chemat in judecata UAT Comanesti. Astfel ca in 2005 a inceput un litigiu in care tatal meu a castigat in toate instantele, inclusiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie care prin decizia nr. 4007/2009 a statuat ca mostenirea Ghica se deferea prin lege, nu prin testament, astfel ca tatal meu este mostenitor al palatului Ghica Comanesti. UAT Comanesti a formulat ulterior o serie de revizuiri care au fost respinse in toate instantele sesizate.

Litigiul cu UAT Comanesti a durat din 2005 pana in 2019, cand dupa ultima revizuire respinsa de Inalta Curte, am fost pus in posesie ca mostenitor al tatalui meu care intre timp decedase si am devenit proprietar. In aceasta calitate, am primit o oferta de la o companie straina si am intrebat conform legii daca statul roman isi va exercita dreptul la preemtiune. UAT Comanesti a raspuns ca isi va exercita dreptul de preemtiune si astfel am vandut palatul Ghica-Comanesti cu un pret sub valoarea lui iar palatul a revenit in patrimoniul localitatii Comanesti si a continuat sa functioneze ca centru turistic si cultural in zona.

Decizia nr. 4007/2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabilise ca tatal meu era mostenitorul direct al strabunicului sau Dimitrie Ghica. Dupa Nicolae D. Ghica, fiul lui Dimitrie, tatal meu era mostenitor colateral privilegiat astfel ca mostenea intregul teren forestier de 43.277 ha de pe Valea Muntelui.

Am formulat cerere de revizuire a sentintei Judecatoriei Sfantul Gheorghe iar Completul de judecata de la Tribunalul Covasna, analizand documentele si referindu-se si la decizia nr. 4700 din 2009 a ICCJ a hotarat prin decizia sa nr. 231/17.04.2012, in unanimitate, sa accepte revizuirea mea. Marimea suprafetei retrocedate a starnit mania presei care insa ignora faptul ca demersul tatalui meu era bazat pe principiul restitutiei in integrum care s-a intamplat sa trebuiasca sa fie aplicat la o suprafata mare de padure.

Juristii de la Directia Silvica Bacau cunosteau acest principiu al restitutiei in integrum adoptat de Romania astfel ca in urma hotararii 231/17.04.2012, nefavorabile lor, au incercat sa rezolve conflictul intre acest principiu si marimea terenului forestier adoptand o cale de mijloc, aceea de a cere instantei la 23.07.2012 reducerea suprafatei restituita: 'In concluzie, va rugam sa admiteti revizuirea formulata, iar in temeiul art.327 va rugam sa schimbati in parte decizia civila 231/R/2012 in sensul obligarii la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 9560 ha de teren forestier situata pe raza com. Palanca si Brusturoasa, constituind domeniul forestier Palanca , a suprafetei de 2.218 ha teren forestier situat pe raza localitatilor Comanesti (incluzand fosta com. Laloaia) si Moinesti, constituind trupul de padure Comanesti si a suprafetei de 11.620 ha de teren forestier sitat pe raza com. Dofteana, constituind domeniul forestier Dofteana si Beleghet” (Anexa 1 Dosar nr. 4014/305/2010, Tribunalul Covasna)'.

Instanta de la Tribunalul Covasna a respins aceasta solicitare a Directiei Silvice. Dreptul meu vizeaza intreaga suprafata iar principiul restitutiei in integrum nu se poate aplica fragmentar. Drept raspuns, Directia Silvica a inceput, dupa respingerea revizuirii din 23.07.2012, o serie de revizuiri in care nici ea nu credea, revizuiri care acum vizau intrega suprafata. In plus, Directia Silvica Bacau a facut si plangerile penale impotriva instantei de la Tribunalul Covasna. Datorita interceptarilor telefonice si a transcrierilor acestora efectuate de catre DNA, avem posibilitatea de a vedea cum juristii de la Directia Silvica Bacau isi exprimau propria parere despre caracterul nefondat al revizuirilor pe care le promovau in perioada urmatoare datei de 23.07.2012. Astfel, in convorbirea din 17 septembrie 2014, interceptata si transcrisa de DNA in ziua de 13 octombrie 2014, jurista sefa Cojocaru Nela comunica la telefon directorului RNP Craciunescu Adam: 'Si am ajuns la concluzia, adica toata comisia, ca a doua cerere de revizuire n-are niciun temei, dar nu putem renunta la ea, ca sa nu zica instanta ca…'. Craciunescu Adam nu are nicio obiectiune la reviziurile promovate fara temei juridic si raspunde aprobator 'Am retinut'. (Anexa 2 dosar penal DNA vol. 13, pdf 723-727). Daca RNP a admis ca propriile revizuiri nu au temei juridic, inseamna ca Directia Silvica Bacau a cerut cu rea credinta revizuirea Deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna vizand intreaga suprafata.

Dupa 2014, sub pretextul trimiterii in judecata a unuia dintre cei trei judecatori din completul Tribunalului Covasna, RNP Romsilva a obtinut suspendarea judecarii restului de cinci revizuiri aflate pe rolul Tribunalelor din Alba, Sibiu si Timis, dar si suspendarea executarii dispozitiei 231/2012 a Tribunalului Covasna.

In interviul dat in emisiunea 'Romania te iubesc' inainte de pronuntarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 13.11.2023, jurista Directiei Silvice Bacau, Carmen Dudas, isi exprima speranta ca 'Daca judecatorul a fost condamant pentru fapte savarsite in legatura cu aceasta sentinta pe care a pronuntat-o sentinta se anuleaza, cam asta -i calea' (Minutul 7:42). Jurnalistul evoca insa posibilitatea ca Inalta Curte sa constate prescriptia si atunci 'se poate ajunge ca acel teren sa raman definitiv in proprietatea lui Paltin Sturdza'. Evocarea jurnalistului produce o mare ingrijorare juristei Carmen Dudas: 'Nici nu vreau sa ma gandesc … nici, chiar nu vreau sa ma gandesc la solutia asta.'

In urma deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 13.11.2023, judecatorul acuzat de abuz in serviciu cu privire la decizia colectiva nr. 231/2012 a trei judecatori a fost achitat. In comunicatul de presa emis in 14.11.2023, RNP-Romsilva incearca sa minimalizeze efectul ingrijorarii juristei Dudas privind achitarea judecatorului: 'Chiar daca inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia penala pronuntata in 13.11.2023, a hotarat achitarea pe prescriptie a judecatorului care a dispus ilegal retrocedarea celor 43.227 hectare de padure, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva va continua demersurile judiciare pentru a mentine in patrimoniul statului aceasta suprafata importanta de fond forestier, care reprezinta aproximativ o treime din judetul Bacau.'

Comunicatul de presa al RNP, nu reda exact continutul deciziei Inaltei Curti, decizie care spune clar ca judecatorul din completul de trei care a dat hotararea nr. 231/2012 este achitat. 'In baza baza art. 396 alin. 7 C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.proc.pen. va dispune achitarea inculpatului Ordog Lorand Andras pentru infractiunea de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal şi art. 309 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.' Redarea exacta a deciziei Inaltei Curti este deosebit de importanta deoarece numai achitarea pentru infractiunea de abuz in serviciu are ca efect mentinerea hotararii 231/2012 a judecatorului de la Tribunalul Covasna.

Atat din comunicatul de presa cat si din interviul juristei RNP, Carmen Dudas, se intelege ca RNP spera sa desfiinteze decizia nr. 231/2012 pe cale penala, acum lucru imposibil, avand in vedere ca judecatorul a fost achitat. Ca urmare, RNP revine la strategia de lunga durata a revizuirilor in serie, dupa cele cinci deja formulate fara succes incercand inca una. Astfel, rezolvarea acestui litigiu, chiar cu riscul abuzului de drept al RNP, s-ar prelungi indefinit, ceea ce ma va obliga sa ma adresez cu un proces la CEDO contra statului roman si cu o petitie la Parlamentul European caruia sa-i prezint abuzurile administratiei romanesti.

Dupa atatia ani de judecata, propun sa adoptam pentru stingerea acestui litigiu o modalitate legala convenabila tuturor, inspirata din prima revizuire formulata de Directia Silvica Bacau la 23.07.2012 prin care Directia Silvica a incercat sa rezolve conflictul dintre principiul restituirii in integrum cu suprafata mare de teren forestier la care aveam dreptul adoptand o cale de mijloc, aceea de a solicita instantei modificarea deciziei 231/2012 in sensul retrocedarii pentru mine numai a domeniilor forestiere Palanca , Dofteana si Beleghet si a trupului de padure Comanesti”.

Sursa Foto: Evenimentul Zilei