Premierul demis Ilie Bolojan (foto dreapta) s-a folosit de cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, pentru a răsturna decizia Curții de Apel București prin care Executivul a fost obligat să respecte hotărârile judecătorești definitive și să pună la dispoziția ICCJ sumele de bani necesare plății restanțelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești defintive. Concluzia aparține Curții Constituționale.

CCR a explicat decizia luată miercuri, 7 octombrie 2026, prin care a respins cererea premierului demis Ilie Bolojan de constatare a unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ICCJ. Curtea precizează că cererea lui Bolojan era una inadmisibilă, iar aspectele invocate privesc exclusiv chestiuni ce țin de activitatea instanței judecătorești, care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate. Or, arata CCR, asemenea chestiuni pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, prevăzut de art.146 lit.e) din Constituție.

Comunicatul CCR:

„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a constatat că cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, este inadmisibilă.

Rezumat

Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale constante, atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar.

Argumente

Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituție.

Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008).

În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale”.