* In caz ca v-ati intrebat vreodata cat de bine o duc IT-istii in Romania, Institutul National de Statistica are cifre in acest sens. Asadar, click aici!

* Guvernul scoate la licitatie un drum expres. Cati bani sunt in joc, aflati dand click aici.

* Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – face ceva pe GDPR.

Ia priviti ce era afisat la avizierul ICCJ joi, 22 februarie 2024! Doua recursuri in casatie promovate de catre notarul Jean Andrei si omul de afaceri Costica Giurgiucanu impotriva pedepselor primite la 7 februarie 2019 din partea instantei supreme in dosarul retrocedarilor de plaje in care au fost condamnati fostul primar al Constantei Radu Mazare si fostul presedinte al Consiliului Judetean Constanta Nicusor Constantinescu. Este vorba despre 2 ani de inchisoare cu suspendare pentru Aurel-Jean Andrei, respectiv 5 ani si 6 luni cu executare pentru Costica Giurgiucanu.

Problema nu este ca ICCJ a afisat acele actiuni la avizier, ci ca le-a expus acolo complet neanonimizate, astfel incat oricine trecea pe langa ele putea vedea si domiciliile, si CNP-urile, si seriile si numerele cartilor de identitate ale celor doi petenti (vezi facsimil). Si subliniem ca accesul in Inalta Curte se face extrem de usor – singura conditie de intrare este ca vizitatorul sa treaca de filtrul de securitate.

Tare suntem curiosi daca Andrei si Giurgiucanu vor chema in judecata instanta suprema pe motiv de incalcare a Regulamentului General de Protectia Datelor (RGPD / GDPR).

Pe de alta parte, desi ICCJ are nonsalanta de a afisa CNP-uri si adrese de domiciliu la avizier, aceeasi instanta intelege sa aplice aberant GDPR-ul cand vine vorba despre dosarele afisate pe propriul portal (SCJ.ro). Spre deosebire de site-ul celorlalte instante din tara (Portal.just.ro), cel al Inaltei Curti elimina rapid dosarele, imediat ce ele sunt motivate. Iar cum noua lege obliga instantele penale sa publice motivarile la momentul pronuntarilor (pe fond sau in caile de atac care privesc fondul), astfel de cauze se evapora de pe site-ul ICCJ chiar si in maximum 24 de ore de la aparitia minutei. Noroc totusi cu cei de la biroul de presa, care compenseaza lipsa de transparenta.

* Tot in legatura cu GDPR-ul, va spunem ca, pe de alta parte, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este mai catolica decat Papa.

Joi, 22 februarie 2024, Lumea Justitiei a prezentat victoria avocatului Corneliu-Liviu Popescu la CJUE in legatura cu legislatia romaneasca privind cartile de identitate. Dupa cum spuneam, este o hotarare surprinzator de benefica, avand in vedere ca in ultima vreme CJUE s-a remarcat prin decizii prin care a indemnat judecatorii romani sa incalce deciziile CCR legate de prescriptie (click aici pentru a citi).

Revenind: daca cititi hotararea CJUE (anexata la finalul articolului din linkul de mai sus), veti vedea ca instanta de la Luxemburg se comporta hilar intr-o anumita privinta: a scris ca petentul este un oarecare „WA”, aparat de catre avocatul „C.-L. Popescu”. Asta desi „WA” si „C.-L. Popescu” sunt una si aceeasi persoana!

Si sa fim bine intelesi: Curtea de Justitie a UE a facut aceasta manevra cu de la sine putere! Avocatul Corneliu-Liviu Popescu a precizat pentru Lumea Justitiei ca nu a cerut instantei europene sa-l anonimizeze ca reclamant:

„Este politica automata a CJUE de a anonimiza persoanele fizice din cauzele privind intrebari preliminare. Eu nu am cerut acest lucru, ci pur si simplu am fost anuntat ca s-a anonimizat”.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!