Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au facut publica, marti, motivarea deciziei penale in cazul Fondului National de Investitii, prin care Ioana Maria Vlas a ramas cu pedeapsa de zece ani de inchisoare. Astfel, o prima concluzie a completului de judecata condus de magistratul Nicu Jidovu a fost aceea ca FNI a fost creat „tocmai pentru a prejudicia investitorii”. De asemenea, judecatorii instantei supreme au respins apararile inculpatilor care sustineau ca au comis toate infractiunile la indicatiile omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. Magistratii au sustinut ca

“presupusul comportament al lui Sorin Ovidiu Vantu nu este de natura a exonera de raspunderea penala pe inculpati, acesta neindeplinind nici o functie oficiala in cadrul societatilor implicate si nici nu a avut o calitate care sa-i permita sa dea ordine inculpatilor, pierderea eventuala a serviciului de catre cei implicati neputand constitui o cauza exoneratoare de raspundere penala”. In fata instantei de judecata, inculpatii Ioana Maria Vlas, Gavril Batran, mostenitorii lui Camenco Petrovici si altii au contestat fiecare proba a acuzarii, de la dreptul procurorului Irinel Paun de a sesiza instanta pana la expertizele financiar-contabile realizate in cauza.

Implicarea lui SOV nu scuza actiunile penale ale condamnatilor

Instanta a retinut, in motivarea deciziei de condamnare la zece ani de inchisoare a Ioanei Maria Vlas, sustinerile acesteia potrivit carora a comis toate infractiunile de care este acuzata, dar numai din cauza amenintarilor omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. De asemenea, Vlas a sustinut ca omul de afaceri a impus o atmosfera de unitate militara in Gelsor si FNI, motiv pentru care toata lumea ii executa ordinele. In sustinerea celor spuse de ea, Ioana Maria Vlas a indicat audierea mai multor martori si inculpati, printre care martorii Chirea Andreea, Epure Camelia, Niculici Catalin si inculpatii Sima Mihaela si Petrescu Marian. Instanta a ajuns insa la concluzia ca in ciuda faptului ca martorii au sustinut-o pe Vlas, “toate celelalte mijloace de proba stabilesc, mai presus de orice dubiu, ca atat inculpata cat si inculpatul Popa Nicolae stabileau in mod arbitrar, fara nici o baza reala, valoarea unitatii de fond. Chiar in conditiile in care ar fi fost adevarata atmosfera incordata creata de catre Sorin Ovidiu Vantu, nimeni nu ar fi putut sa o oblige sa accepte functia detinuta, sa intocmeasca raportarile nereale, sa incalce dispoziile legale privitoare la existenta unitatilor de fond aflate in circulatie pe piata, sa incheie contracte fictive de cesiune de actiuni, sa imprumute din banii Fondului alte persoane fizice si juridice, sa exonereze de plata comisionului sau sa-l micsoreze nejustificat, sa deformeze informatiile destinate publicului si investitorilor pentru atragerea de noi resurse financiare in sistemul piramidal al Fondului, inca de la inceput, cunoscand modul inselator in care acesta urma sa functioneze, insa a facut tot posibilul pentru a-i da aparenta de legalitate cu scopul vadit de a induce in eroare cat mai multa populatie. In alta ordine de idei, presupusul comportament al lui Sorin Ovidiu Vantu nu este de natura a exonera de raspunderea penala pe inculpati, acesta neindeplinind nici o functie oficiala in cadrul societatilor implicate si nici nu a avut o calitate care sa-i permita sa dea ordine inculpatilor, pierderea eventuala a serviciului de catre cei implicati neputand constitui o cauza exoneratoare de raspundere penala”. Un alt inculpat, Mihaela Sima a sustinut ca deciziile privind S.C. Sov Invest SA au fost luate fie direct, fie prin intermediul lui Popa Nicolae, de catre Sorin Ovidiu Vintu, care era patronul „…in prezenta Ioanei Maria Vlas, Ivan Mariana, Doncean Lucian, Radu Eliza, Vintu ne-a comunicat pe un ton amenintator ca Sov Invest inca inseamna Sorin Ovidiu Vintu si ca daca nu-i vom da ascultare ca si pana atunci, ne va da afara din cadrul societatii. Datorita atitudinii agresive a acestuia cu salariatii Sov Invest, inclusiv in ceea ce ma priveste, mentionez ca mi-am exercitat activitatea sub o anumita temere de a fi data eventual afara din serviciu”. Aceesi atmosfera de teroare a remarcat-o si martorul Catalin Niculici, motiv pentru care a plecat la Bancorex: „…speriindu-ma de ceea ce se intampla in cadrul Gelsor, am plecat”. De asemenea, Teodor Nicolaescu, fost membru in AGA SOV Invest a sustinut ca Vantu era in spatele tuturor lucrurilor care se petreceau in FNI si nu numai. Teodorescu a precizat ca la dosar exista o declaratie a unui angajat al Bancii Agricole care spune cum presedintele acestei institutii bancare, Liviu Adrian Istrate, a fost amenintat de Sorin Ovidiu Vantu la negocierile purtate pentru achizitionarea celor 65.359 actiuni Index de catre Banca Agricola de la Gelsor cu faptul ca „…il va da jos de la banca prin intermediul lui Sorin Dimitriu - presedintele F.P.S. in acea perioada, de unde reiese ca actiunile Index erau proprietatea lui Vintu Sorin Ovidiu, el stabilea valoarea lor, deci el controla totul”.

FNI a fost o structura piramidala creata pentru a prejudicia

In motivare, instanta arata ca, asa cum s-au succedat faptele in acea perioada, rezulta fara putinta de tagada ca “Fondul National de Investitii a functionat pe o structura piramidala, in care lichiditatile erau asigurate doar de depunerile efectuate de catre investitori, inculpata Vlas Ioana Maria recunoscand ca a fost creat tocmai pentru a prejudicia investitorii, atat prin diminuarea de la inceput a numarului unitatilor de fond, cat si prin reevaluarea actiunilor necotate”. Mai mult, instanta a precizat ca “fenomenul F.N.I. a avut un caracter national, ceea ce a determinat ca urmarea socialmente periculoasa produsa - prabusirea Fondului National de Investitii, sa aiba multiple consecinte, atat prejudicierea investitorilor, cat siafectarea climatului de siguranta economica. A fost necesara interventia statului prin adoptarea unei legi, prin care au fost luate masuri de acordare a unor ajutoare de la bugetul de stat persoanelor care au depus bani la F.N.I., avandu-se in vedere ca, atrase de campania publicitara excesiva si de asa-zisele performante prezentate, multe persoane si-au lichidat patrimoniul pentru a investi o suma de bani consistenta care sa le aduca castiguri mari, potrivit promisiunilor primite, ramanand practic fara strictul necesar zilnic si chiar fara locuinta”. Mai mult, inculpatii au avut o pozitie procesuala de negare a faptelor, inclusiv inculpata Vlas Ioana Maria, care a incercat sa-si diminueze vina, acestia dovedind ca nu inteleg nici la acest moment sa-si asume responsabilitatea pentru faptele comise. De asemenea, instanta a ajuns la concluzia ca in perioada in care Vlas a condus societatea de administrare, prejudiciul a fost produs prin modul de calcul a valorii unitatii de fond. „Valoarea unitatii de fond a fost stabilita arbitrar de catre aceasta (n.n.-Ioana Maria Vlas) si nu conform formulei mentionate. Astfel, valoarea activului net al Fondului National de Investitii, care reprezenta una din variabilele ce intrau in formula de calcul a valorii unitatii de fond, a fost permanent supraevaluata pe perioada cat inculpata s-a aflat la conducerea S.C. Sov Invest S.A. parte din contractele de achizitionare de actiuni semnate de inculpata Ioana Maria Vlas in calitate de reprezentant legal al S.C. Sov Invest S.A., au fost fictive, aceasta declarand ca fiind una din modalitatile de se incasa nejustificat bani de la F.N.I”. Totodata, judecatorii au precizat ca inculpatii „cunosteau ca F.N.I. functiona fara societate de depozitare si ca actiunile necotate depaseau cota legala, fapt ce incalca dispozitiile legale si nu au luat nici o masura in vederea remedierii acestei probleme, prevazand problemele cu care se confrunta fondul”.

Vlas a conceput un proiect de publicitate mincinoasa, folosind fara drept sigla C.E.C.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au sustinut ca inculpata Ioana Maria Vlas a gandit si pus in practica un intreg sistem de publicitate mincinoasa, in care „a mentionat in mod nereal ca investitorilor li se garanteaza returnarea in orice situatie a sumelor investite, difuzand prin mijloacele mass-media informatia privind incheierea unei polite de asigurare intre SC Omniasig SA si F.N.I., care ar asigura sumele depuse de investitori, desi, in realitate, polita de asigurare si-a incheiat valabilitatea la 01.12.1998, astfel ca dupa aceasta data depunerile investitorilor nu au mai avut nici o garantie. Tot pentru sporirea increderii investitorilor, incepand cu luna august 1999, in materialele publicitare a fost folosita sigla SC C.E.C. Valori Mobiliare, in conditiile in care aceasta a inceput distribuirea pentru S.C. Sov Invest S.A. in martie 2000. Desi aceasta societate era independenta de SC C.E.C. SA, prin denumirea sa a indus in eroare investitorii, creand aparenta ca distribuitorul F.N.I. era chiar C.E.C., societate de stat care se bucura de increderea populatiei. De altfel, inculpatii Batran Gravil si Dita Ioan au revenit asupra ei, ca urmare a interventiei C.N.V.M. hotararea luata apartinand intregului consiliu de administratie. Faptul imputabil celor doi inculpati sub aspectul folosirii unei reclame publicitare cu referire la garantia de catre C.E.C. a investitiilor facute in unitati de fond F.N.I., trebuie interpretat in temeiul contractului de fidejusiune - cautiune, semnat de catre Batran Gravil in temeiul mandatului conferit din partea Consiliului de Administratie al SC Sov Invest SA, in conditiile in care acesta fusese negociat de catre inculpata Vlas Maria Ioana”.

Mai mult, instanta a ajuns la concluzia ca, “in scopul inducerii in eroare a investitorilor, inculpata Vlas Ioana Maria si inculpatii Dita loan si Batran Gavril au promovat emiterea unui proiect de oferta publica si a unor materiale publicitare de dezinformare, in care s-a facut referire la asigurarea in anul 1999 a sumelor investite la F.N.I. de catre S.C. Omniasig S.A., desi obiectul contractului se referea la bunurile aflate in dotarea sucursalelor S.C. Sov Invest S.A., asigurarea investitiilor facute in unitati de fond F.N.I. de catre C.E.C. prin contractul de garantare, folosirea siglei C.E.C. Valori Mobiliare S.A.” Unul dintre inculpati a inteles sa se apere in fata instantei supreme cu o sustinere mai mult decat cinica. Publicitatea mincinoasa nu este un „element de intentie infractionala, pana in prezent nefiind atrasa raspunderea penala pentru astfel de fapte, ca si inselaciune (a se vedea ofertele cuprinzand produse bancare, in conditiile in care o serie de banci au falimentat, ofertele de telefonie mobila etc)”.

ICCJ: “Scurgerea timpului a estompat ecourile FNI”

Judecatorul Nicu Jidovu, presedintele de complet in acest caz a decis respingerea atat a recursului inculpatilor, care cereau fie reducerea pedepsei, fie achitarea, cat si pe cel al Parchetului General, care a solicitat instantei supreme sa majoreze pedeapsa care i-a fost aplicata lui Vlas de catre magistratii Curtii de Apel Bucuresti. Inalta Curte a sustinut insa ca: “in raport cu intreaga activitate infractionala desfasurata de catre inculpata, care inca de la infiintarea F.N.I. a stiut ca este un joc de tip piramidal sortit sa pagubeasca pe cei care ar fi fost atrasi in el, numarul mare de pagubiti din intreaga tara, dar si cuantumul enorm al prejudiciului, se constata ca nu este cazul a fi redozata in sensul micsorarii pedepsei aplicate acesteia. Pe de alta parte nici recursul parchetului in sensul majorarii sanctiunii penale aplicate inculpatei nu poate fi insusit de catre instanta de recurs, intrucat chiar daca a fost o mega-escrocherie care a pagubit investitori din intreaga tara, comisa in urma cu 10-11 ani de zile, scurgerea timpului a estompat ecourile si consecintele acesteia, iar pedeapsa de 10 ani inchisoare cu executare corespunde pe deplin gradului de pericol social abstract al infractiunii si concret, raportat la persoana inculpatei, fiind de natura a asigura indeplinirea functiilor punitive, reeducative si preventive ale acesteia.

318.000 de pagubiti, 7444,6 miliarde furate, o Dacie si un apartament, puse sub sechestru

Instanta a facut un “remember” al tuturor lucrurilor puse in joc si pierdute la FNI, precum si a celor care se mai pot recupera. Concluzia este una care vorbeste de la sine, in ceea ce priveste ce se poate recupera de la inculpati: dupa prejudicierea cu mii de miliarde a 318.000 de investitori, in cursul urmaririi penale s-a pus sechestru asigurator “asupra bunurilor apartinand inculpatului Dita Ioan, respectiv imobilul situat in Bucuresti, autoturismul marca Dacia Nova GTI, sumele de 417.594.000 ROL, respectiv 228.000 ROL ridicate la data de 12.06.2000, in urma perchezitiei si bunurile mentionate in procesul-verbal din data de 2.06.2000”. Completul de judecata a concluzionat, dupa analizarea tuturor probelor din dosar ca “persoanele fizice si juridice au investit prin cumpararea de unitati de fond, in intreaga perioada de la infiintarea Fondului National de Investitii si pana in data de 24.05.2000, suma totala de 7444,6 miliarde lei, subscrierea medie pe judet (excluzand Municipiul Bucuresti) fiind de 127,8 miliarde lei”.

Raportarile transmise catre CNVM cu privire la activitatea FNI in 1999 au continut o valoare a actiunilor cotate, „majorata artificial cu 694,65 %, aspect care a condus la supraevaluarea nereala a unitatilor de fond, in conditiile in care din tranzactionarea actiunilor cotate, efectuata in anii 1999 - 2000 pe cele doua piete de capital reglementate care functionau in Romania, au fost inregistrate diminuari semnificative ale valorilor de achizitie ale acestora cu 62,60 % in anul 1999 si cu 54,10% in 2000”, a mai constatat instanta. De asemenea, judecatorii au ajuns la concluzia ca “inculpatul Popa Nicolae, ca presedinte-director general la SC Gelsor SA si periodic director executiv la SC Sov Invest SA, a stabilit cresterea saptamanala nereala a unitatii de fond, care ulterior era si raportata, in scopul de a evidentia performantele inexistente in evolutia financiara a F.N.I. si de a atrage cat mai multi investitori, inducandu-i astfel in eroare”.

Inculpatii si mostenitorii lor au contestat fiecare virgula din urmarirea penala si primele doua stadii de judecata

Fiecare inculpat a contestat cate ceva din urmarirea penala, fie expertiza financiar-contabila pe motiv ca cei care au intocmit-o nu erau experti, ci numai contabili, fie posibilitatea procurorului Irinel Paun de a intocmi actul de sesizare a instantei, pe motiv ca, in momentul in care a instrumentat dosarul, anchetatorul era numai delegat in functie, fie valoarea unitatilor de fond stabilita prin mai multe expertize. Altii au incercat sa convinga instanta ca au aflat de faptul ca nu exista nicio societate de depozitare de abia in iunie 1999, in urma unei intalniri cu CNVM-ul. Mai mult, unii inculpati au sustinut ca nu aveau cum sa faca nicio infractiune, deoarece “situatia numarului unitatilor de fond era gestionata de SC Gelsor SA si inregistrata zilnic intr-un sistem informational la care avea acces numai administratorul programului informational (mort inainte de putea fi audiat), Popa Nicolae si Sorin Ovidiu Vintu”. Mostenitorii lui Camenco Petrovici, fostul director al CEC au contestat marja in care s-a decis tragerea lor la raspundere, din punct de vedere civil, ca urmare a faptelor tatalui lor, si au solicitat in fata instantei de judecata “audierea martorilor-factori de decizie in Guvernul Romaniei sau B.N.R. care au fost solicitati in fond si apel pentru a se demonstra ca desfasurarea activitatii F.N.I. a avut loc sub supravegherea, cu stiinta si in limitele impuse de B.N.R. si respectiv Ministerul de Finante; refacerea unei expertize contabile judiciare care sa stabileasca neechivoc valoarea reala a unitatilor defond, temeinicia si justetea metodelor de calcul, intocmirea unui desfasurator al rascumpararilor anterioare caderii Fondului, corectitudinea plasamentelor, numarul persoanelor prejudiciate si nivelul prejudiciului si daca exista insusiri de sume de catre vreuna din persoanele insarcinate cu administrarea F.N.I.”

Cititi aici Decizia Inaltei Curti in cazul FNI.