ALEGATORI, TRADATORII DIN CCR VA DECLARA MANIPULATI – Fara sa poata evoca nicio proba in afara de sintagma “note” ale serviciilor, votul romanilor a fost anulat golaneste de judecatorii CCR, in afara oricaror norme de drept care presupun ca orice acuzatie sa fie dovedita, cu probe si in contradictoriu. CCR ii prelungeste domnia lui Iohannis peste mandatul legal de cinci ani. Judecatorii CCR trebuie anchetati si deferiti justitiei. Nimeni nu este mai presus de lege! (Decizia)
Curtea Constitutionala a batjocorit votul a milioane de romani, fara sa produca nici macar un banal rationament. S-a intamplat prin decizia prin care CCR a anulat scrutinul prezidential, scopul fiind blocarea alegerii lui Calin Georgescu in functia de presedinte al romaniei. O decizie pentru care judecatorii CCR ar trebui anchetati si deferiti justitiei.
CCR a publicat vineri seara, 6 decembrie 2024, Decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care a anulat alegerile alegerile prezidentiale la care favorit clar era Calin Georgescu. Asa cum veti putea citi in cele ce urmeaza, votul romanilor a fost anulat golaneste de judecatorii CCR, fara ca acestia sa poata evoca nicio proba in afara de sintagma “note” ale serviciilor si in afara oricaror norme de drept care presupun ca orice acuzatie sa fie dovedita, cu probe si in contradictoriu. De asemenea, decizia CCR stabileste un precedent care desfiinteaza inclusiv notiunea de “drept”, nu doar in ceea ce priveste alegerile.
Practic, CCR isi bazeaza motivarea strict pe notele de informare livrate de serviciile secrete catre CSAT, luandu-le de bune si transpunandu-le in decizie. Fara vreun alt argument si fara vreo alta proba. Remarcam ca desi notele au fost declasificate de catre Klaus Iohannis, nu se precizeaza care sunt acuzatiile din aceste note care sa determine CCR sa anuleze alegerile si mai ales de ce ar fi adevarate aceste acuzatii. Altfel spus: lipseste motivarea Curtii Constitutionale in legatura cu aceasta chestiune.
Totodata, singura acuzatie care i se aduce lui Calin Georgescu este ca acesta a folosit in mod “agresiv” retelele de socializare (in speta, TikTok), cu care ar fi manipulat alegatorii, si faptul ca acelasi candidat nu a avut cheltuieli electorale. Nu exista nicio referire la la Rusia sau la vreun sprijin din partea Rusiei, asa cum a sustinut in ultimele zile, in mod mincinos, isterica propaganda care a sprijinit-o pe Elena Lasconi si CSAT.
Iohannis stia ce va scrie CCR
De asemenea, CCR ofera un element-cheie, care devoaleaza, din punctul nostru de vedere, ca pe langa blocarea candidaturii lui Calin Georgescu, intreaga operatiune a avut ca scop si prelungirea sederii lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. In acest sens, Curtea Constitutionala a stabilit ca Werner va ramane la Cotroceni si dupa incheierea mandatului legal de cinci ani, pana cand va depune juramantul viitorul presedinte, ales la viitoarele alegeri prezidentiale.
Interesant este ca Iohannis stia ce va scrie CCR cu cateva ore inainte de publicarea deciziei Curtii. Dovada este ca primul om in stat a anuntat la ora 19 ca va ramane presedinte peste mandat, desi decizia CCR a aparut in jurul orei 22: “Ce fac eu? In Constitutia Romaniei, citim la Articolul 83, alineatul 2: 'Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de presedintele nou ales'. Concluzie: eu raman in mandat pana cand va fi ales un nou Presedinte al Romaniei. Cand noul Presedinte va depune juramantul, eu voi pleca de aici” (click aici pentru a citi).
Iata fragmente din decizia CCR, anexata integral la finalul articolului:
“In exercitarea acestei competente, dupa declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 noiembrie 2024 si aducerea acestora la cunostinta publica, Curtea a luat act de continutul lor. Fata de cele prezentate in cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Directia Generala de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constata ca procesul electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui si in toate etapele de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale care au distorsionat caracterul liber si corect al votului exprimat de cetateni si egalitatea de sanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent si echitabil al campaniei electorale si au nesocotit reglementarile legale referitoare la finantarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esentiale ale alegerilor democratice.
(...)
In cauza de fata, Curtea retine ca, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegatorilor si distorsionarea egalitatii de sanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparenta si cu incalcarea legislatiei electorale a tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale in desfasurarea campaniei electorale, precum si prin finantarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.
Conform art. 81 alin.(1) din Constitutie, Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Curtea observa ca, in coordonatele in care s-a desfasurat procesul electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetatenilor.
Libertatea alegatorilor de a-si forma o opinie include dreptul de a fi corect informati inainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegatorilor de a-si forma o opinie presupune dreptul de a obtine informatii corecte despre candidati si procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum si protectia impotriva influentei nejustificate, prin acte/ fapte nelegale si disproportionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politica se poate transforma uneori intr-un „vector de dezinformare, in special atunci cand [...] nu isi dezvaluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-tinta sau de distribuire a materialului publicitar” [a se vedea, si Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 martie 2024 privind privind transparenta si vizarea unui public-tinta in publicitatea politica, considerentul 4]. Pe cale de consecinta, trebuie exclusa ingerinta unor entitati statale sau non-statale in realizarea unor campanii de propaganda sau dezinformare electorala.
In prezenta cauza, caracterul liber exprimat al votului a fost incalcat prin faptul ca alegatorii au fost dezinformati prin intermediul unei campanii electorale in cadrul careia unul dintre candidati a beneficiat de o promovare agresiva, derulata cu eludarea legislatiei nationale in domeniul electoral si prin exploatarea abuziva a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atat mai evidenta cu cat materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat insemnele specifice publicitatii electorale conform Legii nr.370/2004. in plus, candidatul a beneficiat si de un tratament preferential pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestarii de vointa a alegatorilor.
Egalitatea sanselor trebuie garantata tuturor candidatilor si partidelor si trebuie sa stimuleze statul sa adopte o atitudine obiectiva si impartiala fata de ei si sa aplice aceeasi legislatie in mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorala pot fi limitate pentru a garanta egalitatea sanselor [a se vedea si pct.18 si 21 al Raportului explicativ la Codul de bune practici in materie electorala. Linii directoare si raport explicativ, adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)]. Totodata, egalitatea de sanse trebuie evaluata si prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, in privinta utilizarii retelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenta artificiala si a finantarii campaniei electorale.
In cauza de fata, avand in vedere prevederile art.37 din Constitutie, Curtea retine ca a fost afectata egalitatea de sanse a competitorilor electorali, ceea ce reflecta o alterare a insusi dreptului de a fi ales. Neregularitatile din campania electorala s-au rasfrant asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vadita intre candidatul care a manipulat tehnologiile digitale si ceilalti candidati participanti in procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativa a unui candidat a condus la reducerea direct proportionala a expunerii in media online a celorlalti candidati in procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale, atat de catre candidati ori competitori electorali, cat si de catre partide politice, sustinatori ori simpatizantii lor trebuie sa fie transparenta pentru a garanta integritatea si impartialitatea alegerilor. In caz contrar, alegatorii sunt impiedicati sa-si formeze o opinie despre candidati si alternativele electorale sau pot fi indusi in eroare cu privire la identitatea si calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea intr-un proces electoral de catre competitorii electorali, inclusiv de catre partidele politice, a unor asemenea practici investeste autoritatile publice competente, potrivit legii, sa verifice, sa constate si, dupa caz, sa sanctioneze astfel de conduite.
Finantarea legala si transparenta a campaniei electorale este un factor important in regularitatea procesului electoral, iar finantarea activitatilor online trebuie, de asemenea, sa fie transparenta [pct.107 si 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici in materie electorala si pct.46 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala]. Publicitatea electorala online trebuie intotdeauna sa fie identificata ca atare si sa fie transparenta, atat in ceea ce priveste identitatea sponsorului sau, cat si cu privire la tehnica de diseminare utilizata. Platformele de socializare ar trebui sa fie obligate sa dezvaluie permanent datele privind publicitatea politica si sponsorii electorali [a se vedea si pct.46 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala].
In prezenta cauza, Curtea ia act de faptul ca un candidat a incalcat legislatia electorala referitoare la finantarea campaniei pentru alegerile prezidentiale. Astfel, declaratiile depuse la Autoritatea Electorala Permanenta ale unuia dintre candidati referitoare la bugetul sau de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt in contradictie cu datele prezentate in „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Directia Generala de Protectie Interna si a Serviciului Roman de Informatii. Or, este de notorietate ca o campanie electorala presupune costuri si cheltuieli importante, iar situatia analizata releva o incongruenta evidenta intre amploarea campaniei desfasurate si inexistenta asumata de candidat in privinta cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, incalcat principiul transparentei finantarii campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfasurarii alegerilor.
Avand in vedere cele expuse, Curtea anuleaza intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024. Efectul prezentei hotarari vizeaza toate operatiunile electorale desfasurate in temeiul celor doua hotarari ale Guvernului, inclusiv voturile deja exercitate in cadrul celui de-al doilea tur de scrutin”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# McCarthy
6 December 2024 23:12
+12
# un mizantrop
6 December 2024 23:44
+7
# Sever
7 December 2024 01:22
+6
# maxtor
7 December 2024 04:48
+1
# maxtor
7 December 2024 06:00
+2
# Ioana M.
7 December 2024 06:58
+3
# santinea
7 December 2024 07:51
+110
# Cunter M
7 December 2024 11:49
+16
# Nicușor
7 December 2024 14:18
-6
# Csaba D
7 December 2024 14:36
+6
# totusi
7 December 2024 15:10
0
# maxtor
7 December 2024 15:19
+5
# maxtor
7 December 2024 16:18
+1
# Cârcotaș
7 December 2024 16:30
-11
# Valter COJMAN
7 December 2024 16:58
+8
# morarescu
8 December 2024 01:17
+12
# Peter Isari
8 December 2024 03:53
+3
# Dani
8 December 2024 13:50
+20
# obiectiva
8 December 2024 13:59
0