Arestarea preventiva va fi posibila doar dupa punerea in miscare a actiunii penale. Interceptarile vor fi dispuse de judecatorul instantei competente sa judece fondul cauzei si numai in cursul procesului penal. Acestea sunt doua dintre cele mai importante modificari adoptate marti, 4 februarie 2014, de Comisia comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei.

Tot in cursul zilei de marti, la propunerea vicepresedintelui Comisiei de revizuire a Constitutiei, Ioan Chelaru, a fost adoptat un alt amendament prin care este interzisa folosirea unei probe obtinute ilegal, cu exceptia cazului in care aceasta este utilizata in favoarea acuzatului.

La propunerea Asociatiei Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag, Comisia de revizuire a Constitutiei a adoptat, cu doar un vot “impotriva”, amendamentul de modificare a alineatului 4 al articolului 23, care prevede ca arestarea preventiva se dispune de judecatorul instantei de judecata competente sa judece fondul cauzei, dupa punerea in miscare a actiunii penale. Spre deosebire de forma actuala a Constitutiei, in care se prevede ca "arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal", dar si spre deosebire de forma initiala a textului de revizuire, potrivit careia "arestarea preventiva se dispune de instanta de judecata competenta in conditiile legii si numai in cursul procesului penal", textul amendamentului insusit integral de Comisia de revizuire arata astfel: "In mod execeptional si motivat, cercetarea si judecarea in procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventiva se dispune de judecatorul instantei de judecata competenta sa judece fondul cauzei, in conditiile legii, si numai in cursul procesului penal, dupa punerea in miscare a actiunii penale".

Adoptarea amendamentului AMR a fost justificata de senatorii Ioan Chelaru si Daniel Fenechiu, care au aratat ca textul propus de AMR e extrem de complex si acoperitor. Fenechiu a explicat ca judecatorul reprezinta in sine o instanta de judecata, iar inlocuirea cuvantului "judecator" cu sintagma "judecatorul instantei de judecata competenta sa judece fondul cauzei" va duce la situatia in care numai acest judecator sa poata dispune, si nu un alt judecator de la o alta instanta, situata pe aceeasi raza teritoriala cu parchetul care formuleaza sesizarea. De asemenea, Daniel Fenechiu a precizat ca sintagma "dupa punerea in miscare a actiunii penale" va apropia Romania de un stat de drept, fiind exclusa posibilitatea ca un cetatean sa fie ridicat de la domiciliu de autoritati.

AMR a propus ca interceptarile sa se dispuna de judecatorul instantei competente sa judece fondul cauzei si numai in cursul procesului penal

Un alt amendament propus de AMR si adoptat, in cursul zilei de marti, de Comisia de revizuire a Constitutiei, se refera la articolul 28, alineatul 3, privind realizarea interceptarilor. In acest sens, s-a stabilit modificarea articolului dupa cum urmeaza: "Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, inregistrarea in mediul ambiental, localizarea sau urmarirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, inregistrarea de imagini, obtinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevazute de lege se dispun de judecatorul instantei competente sa judece fondul cauzei si numai in cursul procesului penal".

In forma initiala a textului de revizuire, se prevedea ca "Retinerea, predarea sau perchizitionarea trimiterilor postale, interceptarea convorbirilor si a comunicarilor, interceptarea in mediul ambiental, perchezitia informatica si accesul la un sistem informatic si la un suport de stocare a datelor informatice, obtinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic si a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicatii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecator, in conditiile legii".

Foarte important, Comisia pentru revizuirea Constitutiei a eliminat propunerea care permitea procurorului sa realizeze interceptari, pentru 48 de ore, fara a fi nevoie sa obtina autorizatie din partea instantei. Este vorba despre alineatul 4 al articolului 28:

"In cazul in care exista urgenta deosebita in luarea uneia dintre masurile la alin. 3, procurorul poate sa dispuna prin ordonanta, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, luare masurii pe o perioada de cel mult 48 de ore. Indata dupa luarea masurii, procurorul se adreseaza instantei de judecata competente care decide asupra masurii dispusa de procuror si, daca s-a cerut, asupra luarii masurii in continuare. Daca masura dispusa de procuror este infirmata, instanta va dispune, cand este cazul, distrugerea probelor obtinute, care se realizeaza de catre procuror pe baza de proces verbal, ce se depune la instanta".

Probele obtinute ilegal, folosite doar in cazul in care acestea sunt in favoarea acuzatului

Comisia comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei a adoptat in unanimitate, marti 4 februarie 2014, si un amendament formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru. Acesta stipuleaza ca se permite folosirea probelor obtinute ilegal, dar numai in cazul in care acestea sunt in favoarea acuzatului: "Este interzisa folosirea unei probe obtinute ilegal, cu exceptia cazului in care aceasta este folosita in favoarea celui acuzat" (alin. 14 art. 23). Initial, textul din Legea de revizuire a Constitutiei prevedea: "Este interzisa folosirea probelor obtinute ilegal"

Parlamentarii nu vor mai fi judecati de ICCJ, ci de instantele obisnuite

Pe de alta parte, Comisia de revizuire a Constitutiei a adoptat, luni 3 februarie 2014, propunerea ca Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa nu ii mai revina competenta de judecata in cazul senatorilor si deputatilor. In urma adoptarii amendamentului, alineatul (2) al articolului 72 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile publice exprimate in exercitarea mandatului. Deputatii si senatorii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor".

In prezent, alin. (2) art. 72 din Constitutie prevede ca "Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Comepetenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie".

Vicepresedintele Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, senatorul PSD Ioan Chelaru, a explicat ca parlamentarii trimisi in judecata nu trebuie sa aiba un regim privilegiat: “Trebuie sa aiba un regim comun si atunci competenta pentru a judeca procesele cand persoanele care au calitatea de deputat sau senator trebuie sa ramana la instantele obisnuite. Am scos competenta de judecata care apartine ICCJ”.

Si presedintele Comisiei de revizuire a Constitutiei, Crin Antonescu, este de parere ca senatorii si deputatii trebuie judecati ca oricare cetatean de rand: “Acolo unde se judeca si cu procedurile cu care se judeca oricare dintre cetatenii Romaniei, acolo se judeca si parlamentarii, pentru ca suntem egali in fata legii. Sigur, acum in anumite cauze in evolutia unui proces, in apeluri, in recursuri, se poate ajunge, dar vorbim de situatia perfect comparabila a oricarui parlamentar cu a oricarui cetatean”.