Conferinta Asociatiei Magistratilor din Romania, desfasurata la Bucuresti, la finele saptamanii trecute, a pus pe tapet si problema finantarii necorespunzatoare a sistemului judecatoresc, care risca sa intre intr-un blocaj sever de la 1 februarie 2014, cand vor intra in vigoare noile coduri, penal si de procedura penala. Printre vorbitorii care au semnalat aceste riscuri s-a numarat si vicepresedintele AMR, judecatorul Norel Popescu (foto) presedinte al Tribunalului Mehedinti, care a semnalat ca instantele de judecata nu sunt pregatite corespunzator pentru a face fata cerintelor noilor coduri, subliniind ca daca Guvernul nu va face din finantarea sistemului o prioritate nr. 1, cetateanul care apeleaza la Justitie va avea de suferit. Judecatorul Norel Popescu a conchis ca nu se poate vorbi de o raspundere a magistratului cata vreme judecatorilor nu li s-au creat conditii optime de functionare, personalul este insuficient, iar acestia sunt obligati sa intre in sedintele de judecata cu un numar covarsitor de dosare, pe care apoi sunt nevoiti sa le solutioneze inghesuiti in birouri, in conditii inadecvate. Iata principalele idei exprimate de vicepresedintele AMR:

Judecatorul Norel Popescu: „Inclusiv prin MCV, a fost constatata lipsa de finantare acuta a sistemului judiciar, concretizat in lipsa personalului si a infrastructurii fizice”

„Nu se impune agravarea raspunderii materiale a magistratilor prin revizuirea Constitutiei, acest aspect trebuind a fi analizat in functie de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea magistratul in Romania.

Este bine stiut ca, inclusiv prin MCV, a fost constatata lipsa de finantare acuta a sistemului judiciar, concretizat in lipsa personalului si a infrastructurii fizice.

Pentru a lua in discutie raspunderea materiala trebuie ca Executivul sa asigure conditii optime de desfasurare a activitatii, pentru ca nu este normal ca intr-un birou de 9 m.p. sa lucreze 6 judecatori, care au intrat in sala cu un numar covarsitor de dosare, sedintele, de multe ori, nefiind finalizate la o ora rezonabila , data fiind lipsa salilor de judecata.

In acest context trebuie avuta in vedere si intrarea in vigoare a celor patru Coduri, fara a exista o finantare corespunzatoare pentru aplicarea acestora la standarde inalte de calitate. Executivul ar trebui sa stabileasca ca prioritate nr. 1 finantarea sistemului de justitie, in interesul cetateanului. Cu titlu de exemplu, nu este normal ca unui justitiabil citat pentru ora 09.00 sa-i fie strigat dosarul dupa trei ore de asteptare, si nu din vina judecatorului.

Opinia publica trebuie sa stie ca multe dintre nemultumirile manifestate se datoreaza lipsei de finantare pentru infrastructura fizica si de personal, iar nu justitiei.

Nu inteleg de ce se vorbeste doar despre infrastructura rutiera, de exemplu, ca o conditie pentru cresterea economica si nu se pune pe un plan prioritar infrastructura justitiei, pentru ca justitia este cea care aduce plus valoare in economie contribuind la dezvoltarea societatii pe baze solide. As aminti aici greva judecatorilor din urma cu cativa ani care a afectat mediul de afaceri, sustinandu-se ca in instante erau blocate miliarde de euro.

Este in interesul justitiabilului si al economiei romanesti stabilirea ca prioritate finantarea corespunzatoare, intr-o atare situatie efectele putand fi benefice pentru intreaga societate romaneasca.

Nu raspunderea materiala a judecatorului rezolva problemele din justitie, ci asigurarea conditiilor corespunzatoare unui act de justitie de calitate. Atunci cand vorbim de raspunderea judecatorului, trebuie sa ne uitam in gradina proprie pentru a observa daca judecatorului roman i se asigura conditiile unui act de justitie lipsit de eroare judiciara.

Nu este corect ca Executivul sa transfere neputinta sau lipsa de interes in finantarea sistemului judiciar pe umerii judecatorului, transformand institutia raspunderii materiale intr-un vehicul electoral, speculand nemultumirea cetatenilor determinata de lipsa de informatie.

Nu am vazut prin propunerile de revizuire a Constitutiei ca puterea judecatoreasca sa fie tratata in mod egal cu celelalte doua puteri, sub aspectul raspunderii materiale, neexistand vreo prevedere care sa atraga raspunderea Executivului, spre exemplu, in situatia in care Romania este condamnata la CEDO din vina acestuia.”