Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) condusa de Mihai Daraban (foto) avertizeaza asupra efectelor pe care le-ar avea modificarile legislative anuntate de Guvernul condus de premierul Mihai Tudose in noul Program de Guvernare 2017-2020. Intr-un comunicat de presa remis redactiei noastre in 30 iunie 2017, CCIR isi exprima preocuparea fata de mai multe masuri fiscale propuse de Executiv, Camera de Comert apreciind ca aceste modificari „reprezinta o reorientare majora, fapt care creeaza ingrijorari cu privire la capacitatea comunitatii de afaceri de a se adapta noii paradigme fiscale”. Fata de aceasta situatie, Camera de Comert si Industrie a Romaniei subliniaza ca masurile propuse au fost luate fara consultarea reala a “companiilor din Romania si, in egala masura, lipsa unui studiu de impact corespunzator".

"Consideram ca sistemul actual, bazat pe cota unica de impozitare a profitului, si-a dovedit utilitatea atat pentru cetateni, cat si pentru mediul de afaceri, fiind o solutie fiscala pro-business, care sustine consolidarea culturii antreprenoriale si dezvoltarea afacerilor, promovata inclusiv prin Programul de Guvernare 2017-2020. Modificarea netransparenta a fiscalitatii va conduce la un sistem instabil si impredictibil, ceea ce va afecta puternic atractivitatea Romaniei ca destinatie investitionala.

In contextul in care investitiile au scazut ingrijorator, CCIR considera esentiala asigurarea unui cadru normativ stabil, care sa stimuleze atragerea de investitori in economia nationala. Investitiile pot contribui in mod semnificativ la imbunatatirea rezultatelor in domenii precum digitalizarea, inovarea sau cel al energiei, sectoare fundamentale pentru competitivitatea Romaniei pe plan global.

Sustinem necesitatea adoptarii actelor normative prin respectarea legislatiei comunitare, aplicabila conform obligatiilor asumate de Romania in calitate de stat membru al UE.

Absenta consultarii tuturor actorilor implicati este unanim recunoscuta ca fiind contra-productiva si generatoare de neincredere intre mediul public si cel privat. Alaturi de celelalte structuri ale mediului asociativ, CCIR isi manifesta disponibilitatea totala de consultare cu noul Guvern, in vederea realizarii unei analize de impact cuprinzatoare cu privire la schimbarea legislatiei fiscale", precizeaza Camera de Comert si Industrie a Romaniei in comunicatul din data de 30 iunie 2017.

Iata Sinteza masurilor cu impact pentru mediul de afaceri din Programul de Guvernare 2017-2020, prezentata de CCIR:

Prognoza economica

-Romania va deveni, pana in 2020, a 13-a economie a Uniunii Europene;

-PIB-ul Romaniei va creste, conform prognozei economice furnizate, cu circa 5,5% anual, ceea ce va conduce la un PIB de 1.014 miliarde lei in 2020;

-va fi depasit pragul de 70% din media UE privind PIB-ul pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare;

Masuri fiscale

-realizarea Codului Economic al Romaniei in a doua jumatate a anului 2017 si adoptarea la, cel mai tarziu, 1 iulie 2018;

-adoptarea Legii prevenirii pana la 1 octombrie 2017;

-reducerea numarului de taxe la maximum 50, incepand cu 1 ianuarie 2018 (maximum 40 pentru companii si maximum 10 pentru persoane fizice):

-Guvernul va prezenta nomenclatorul taxelor din Romania pana la 01/09/2018;

-reducerea cotei TVA la 18% incepand cu 1 ianuarie 2019 (va deveni a doua cea mai scazuta cota TVA din UE, dupa Luxemburg, unde este 17%);

-extinderea cotei TVA de 5% la vanzarea de locuinte (cu suprafata mai mica de 120 mp) si inputuri in agricultura, incepand cu 1 ianuarie 2018;

-implementarea sistemului de plati online a tuturor taxelor pana la 1 ianuarie 2019;

-implementarea sistemului prin care documentele transmise de contribuabili pot fi transmise online (un formular pentru cei cu activitati independente si 5 formulare pentru IMM, incepand cu 1 ianuarie 2018);

-interactiunea cu institutiile statului va fi facuta exclusiv de cei responsabili de partea economico-financiara (incepand cu 1 ianuarie 2018);

-se propune eliminarea cotei unice de impozitare – introducerea impozitului pe cifra de afaceri (care va inlocui impozitul pe profit), in 2 sau 3 trepte de impozitare, incepand cu 1 ianuarie 2018;

-introducerea contributiei pe solidaritate, incepand cu 1 ianuarie 2018;

-introducerea unei taxe suplimentare pe produsele al caror consum are un impact negativ major asupra sanatatii populatiei;

-obligativitatea angajatorului pentru plata contributiilor sociale (pensii si sanatate) la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei part-time, incepand cu 1 august 2017;

-introducerea unui mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment), pe modelul utilizat in Italia, incepand cu 1 septembrie 2017;

-reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% si a contributiilor de la 39,25% la 35%, incepand cu 1 ianuarie 2018;

-eliminarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018;

-cresterea salariului minim la 2.000 de lei in 2018, 2.200 de lei in 2018 si 2.400 de lei in 2020 (nivel diferentiat pentru studii superioare: 2.300 de lei in 2018, 2.640 de lei in 2019 si 3.000 de lei in 2020);

-infiintarea Bancii de Dezvoltare si Investitii pana la 1 ianuarie 2018;

-reintroducerea impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice incepand cu 2018 si eliminarea impozitului pe venit pentru veniturile mai mici de 2.000 de lei pe luna;

Masuri economice

-implementarea unui program national de specializare inteligenta, ajustat pentru fiecare regiune a Romaniei;

-infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI), cu o valoare de peste 10 miliarde de euro:

-cele mai mari investitii din FSDI vor fi directionate, pana in 2020, catre sanatate (circa 3,5 miliarde euro) pentru constructia a 8 spitale regionale;

-circa 3 miliarde de euro vor fi directionate catre dezvoltarea infrastructurii (autostrazi, cai ferate);

-este prevazut ca FSDI va contribui, pana in 2020, cu circa 6 miliarde de lei la bugetul de stat;

-infiintarea Fondului National de Dezvoltare, cel mai tarziu in primul trimestru din 2018;

-implementarea programelor pentru investitiile greenfield si brownfield;

-crearea a 850.000 de noi locuri de munca (50.000 in constructii, 30-40.000 in sectorul IT, 50.000 in sanatate;

-cresterea nivelului investitiilor cu peste 250 miliarde lei fata de nivelul din prezent;

-reducerea somajului la 3% in 2020;

-reducerea costurilor administrative pentru angajator cu pana la 18%, prin crearea Cardului de Asigurat in Sistemul Asigurarilor Sociale;

Masuri privind mediul de afaceri

-infiintarea Agentiei Regionale de Atragere de Investitii si Promovare a Exportului, in 2017;

-adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat pana la 1 octombrie 2017;

-implementarea programului Strategic Invest Romania, destinat investitorilor romani, in 2017;

-implementarea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului (PNDA), in 2017;

-infiintarea liceelor de antreprenoriat in 2017;

-implementarea Programului Romania Profesionala, un program public-privat pentru scolile profesionale si de meserii;

-adoptarea Legii Lobby-ului si infiintarea Registrului de Lobby pana la 1 ianuarie 2018;

-infiintarea Registrului National al Mentorilor Antreprenori;

-cresterea procentajului sectorului IT&C la peste 10% din PIB pana in 2022;

Masuri privind fondurile europene

-tinte de absorbtie a fondurilor europene:

-72,5% pana la 31 decembrie 2020;

-100% pana la 31 decembrie 2023;

-lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finantare, pana la sfarsitul anului 2017;

-acreditarea tuturor autoritatilor de management pana la 1 octombrie 2017;

-investitii de 1,3 miliarde de euro pentru competitivitate, cercetare, inovare si IT (crearea de portaluri prin care activitatile legate de mediul de afaceri pot fi facute online);

Masuri privind infrastructura

-investitii de 13 miliarde de euro pentru infrastructura (400 km de cai ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou);

-transport rutier:

finalizarea coridorului IV (Constanta-Nadlac);

finalizarea autostrazilor Lugoj-Deva (2017), Sebes-Turda (2017), Pitesti-Craiova (2021), Transilvania si Pitesti-Sibiu ;

transport naval:

asigurarea navigabilitatii Dunarii in conditii de siguranta, pe tot parcursul anului, pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia Navodari;

dezvoltarea Portului Constanta ca port regional strategic si includerea in reteaua de autostrazi maritime;

modernizarea retelei de porturi din Romania (Tulcea, Galati, Braila, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin, Orsova, Moldova Veche), atat pentru cresterea relevantei acestora in transportul de marfuri, cat si in circuitul turistic;

Masuri privind internationalizarea

-infiintarea Comitetului Interministerial, la nivelul Ministerului Economiei, pentru eficientizarea reprezentantelor economice ale Romaniei in strainatate;

-desemnarea CCIR drept organizatia prin care se vor derula toate operatiunile privind participarea Romaniei la targurile si expozitiile internationale, la nivelul Consiliului de Export (Ministerul Economiei);

-implementarea Programului privind flexibilizarea sistemului de sustinere si promovare a exportului, cu finantare de la bugetul de stat;

-implementarea Programului privind atragerea de investitii straine cu valoare adaugata ridicata, inclusiv prin consolidarea diplomatiei economice;

Masuri privind sectorul turistic

-deschiderea si eficientizarea activitatii birourilor de turism externe;

-reabilitarea infrastructurii de acces in statiunile turistice si zonele cu impact turistic semnificativ, in perioada 2017-2020;

-dezvoltarea si reabilitarea retelelor de utilitati publice in zonele turistice existente (2017);

-implementarea Programului „Primul Centru de Agrement” (garantii de stat de 80%, in limita a maximum 240.000 euro, pentru investitii in infrastructura de agrement), in perioada 2017-2020;

-infiintarea Organizatiilor de Management al Destinatiilor (OMD);

-adoptarea Legii Turismului.