Avocata Cristiana Uzuna (foto) din Baroul Bucuresti ne-a trimis la redactie un punct de vedere referitor la legalitatea desemnarii premierului Razvan Ungureanu in functia de premier, prin decretul semnat de presedintele Traian Basescu. Avocata Uzuna considera ca aceasta desemnare s-a facut cu incalcarea prevederilor legale privitoare la interdictii si incompatibilitati, precum si cu ignorarea rolului Parlamentului in incetarea functiei de director al SIE a lui Ungureanu. Publicam in continuare punctul de vedere al avocatei Cristiana Uzuna pe aceasta tema.

Punct de vedere

<< In fapt - La data de 6 februarie 2012, prin Decretul nr. 259/2012, publicat in M.Of. 95/2012, presedintele Romaniei desemneaza pe dl. Mihai Razvan Ungureanu in calitate de candidat la functia de prim-ministru. Prin acest decret domnul Ungureanu urma a cere votul de incredere al Parlamentului asupra programului si listei noului Guvern, potrivit art. 103 al. 2 din Constitutia Romaniei. La data de 8 februarie 2012 dl Ungureanu si-a inaintat demisia din functia de director al Serviciului de Informatii Externe, devenita efectiva la 9 februarie 2012.

Ca nota, demisia a fost anuntata pe site-ul Administratiei Prezidentiale cu mentiunea ca „Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a luat act de demisia din functia de director al Serviciului de Informatii Externe a domnului Mihai Razvan Ungureanu”.

Intre luni, 6 februarie 2012 si miercuri, 9 februarie 2012, Romania a functionat cu premier interimar, domnul Catalin Marian Predoiu si un candidat desemnat la functia de prim-ministru, directorul in functie al Serviciului de Informatii Externe.

In drept,

Contestand decizia de desemnare drept candidat la functia de prim-ministru inteleg sa analizez decretul de desemnare si, pe cale de consecinta, dispozitivul acestui decret. Dispozitivul decretului face trimitere la art. 94 lit. c) din Constitutia Romaniei, ce se refera la numirea in functii publice, fara o precizare in concret a elementului supus numirii. In Constitutia Romaniei la art. 16 al. 3 se vorbeste de functii si demnitati publice, termeni ce arata misiunile constitutionale diferite atribuite fiecareia in parte. Daca pentru functia publica avem raportarea stricta la functionarul public, demnitatea publica exprima mai mult decat o categorie a dreptului administrativ, retinand totusi ca functiile publice si demnitatile publice sunt intr-o incontestabila legatura.

Din diferentierea terminologica anterior mentionata se arata neechivoc intentia legiuitorului la a limita atributul constitutional al numirii, de catre presedintele Romaniei, doar la functiile publice.

Acum, analiza se poate dezvolta pe doua paliere. Primul, in care calitatea de candidat la functia de prim-ministru reprezinta o demnitate publica si, al doilea, in care calitatea de candidat reprezinta o functie publica.

Chiar daca textul constitutional, prin raportare la dispozitivul decretului sus-mentionat si potrivit atributiilor constitutionale conferite presedintelui Romaniei, afirma situatia unei functii publice, consider ca ne aflam in cazul demnitatii publice. Daca per a contrario am considera situatia unei functii publice, aflata in sfera de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 188/1999, consider ca sunt suficiente elemente pentru a concluziona fara putinta de tagada ca domnul M.R.Ungureanu se afla in incompatibilitate la momentul desemnarii.

Inainte de a mai merge mai departe, se impun cateva precizari de ordin general cu privire la situatia juridica in care se afla candidatul desemnat la momentul semnarii decretului si pana la anuntul demisiei sale.

In 5 decembrie 2007 Camerele reunite ale Parlamentului au validat numirea lui Razvan Ungureanu in functia de director al Serviciului de Informatii Externe, functie cu rang de ministru. Ori potrivit Legii nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, la art. 15, personalului SIE ii este interzis sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda prin orice mijloace sau alte activitati in favoarea acestora.

La numirea sa in functie directorul S.I.E. a depus un juramant prin care asigura ca isi va indeplini cu buna-credinta si nepartinire atributiile.

Intr-o prima concluzie, consider ca directorul S.I.E. nu si-a respectat obligatia de nepartinire ce se refera si la echidistanta politica si la neimplicarea in ceea ce putem defini drept lupta politica, act de guvernare ori alte aspecte ale vietii social-politice ce presupun angajarea manifesta in favoarea puterii sau opozitiei.

Obligatoriu se face distinctia intre membrii guvernului si seful guvernului, acesta din urma fiind o figura juridica distincta in cadrul guvernului. Acesta este desemnat pe criterii politico-juridice, el urmand a prezenta lista cu membrii guvernului.

Daca asupra criteriilor de ordin politic Constitutia trimite la partidul care are majoritatea absoluta in Parlament ori la consultarea partidelor reprezentate in Parlament, asupra criteriilor de ordin juridic trebuie sa ne raportam ca dispozitii constitutionale si legale.

Intrucat decretul invocat utilizeaza indirect termenul de numire, pentru realizarea acesteia, chiar daca vorbim de desemnare a unei candidaturi, consider ca trebuie indeplinite o serie de criterii prealabile, necesare validitatii acestui act. Astfel, in lipsa unei reglementari legale exhaustive privind criteriile prealabile desemnarii unui candidat la functia de prim-ministru, aceste criterii le interpretam prin coroborarea diverselor texte de lege in vigoare, lato sensu in raport cu cele aplicabile functiei publice.

Intrucat ne raportam la o desemnare printr-un act administrativ, Decretul nr. 259/2012, prin raportare la dispozitivul acestui decret (act normativ cu caracter individual), consider ca acest act este un act administrativ de numire in forma scrisa.

Aplicabilitatea unora din conditiile de ocupare a functiilor publice la speta de fata este justificata de conditiile ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem (temeiul legal al numirii, numele persoanei si denumirea functiei publice, in speta de fata, cea de demnitate publica numita).

Pe cale de consecinta, pentru a putea fi desemnat in calitatea de candidat la functia de prim-ministru, consider ca orice persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ cel putin urmatoarele conditii, prevazute de legislatia in vigoare cu privire la functiile publice:

1.are cetatenia romana si domiciliul in Romania,

2.cunoastere limba romana,

3.are capacitatea deplina de exercitiu,

4.are varsta de minimum 18 ani impliniti,

5.nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea,

6. nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege,

7. nu se afla in situatie de incompatibilitate ori conflict de interese.

Pentru conditiile de la lit. a) si b) textul constitutional este explicit la art. 16 al. 3 (functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de personale care au cetatenia romana si domiciliul in tara) si art. 13 (limba oficiala este limba romana).

Pentru conditiile de la lit. c) – e) am in vedere incapacitatile de a incheia acte juridice civile, inclusiv cele cu caracter de sanctiune, incapacitati ce ar impiedica in mod absolut exercitarea functiei de demnitate publica.

Conditia de la lit. f) este una prealabila, chiar si in situatia unei candidaturi. Astfel la art. 3 din Legea nr. 187/1999 republicata, se arata ca persoanele ce candideaza spre a fi numite in functia de demnitate publica de membru al Guvernului sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.

La al. 2 al aceluiasi articol se stipuleaza neechivoc faptul ca declaratia prevazuta la alin. (1) se va depune o data cu declaratia de acceptare a candidaturii, rezultatele verificarii realizate de C.N.S.A.S. urmand a fi publicate imediat in Monitorul Oficial si diseminate mijloacelor de informare in masa.

Or, nici pana in prezent nu am luat cunostinta, nici de declaratia autentica nici de rezultatele verificarii C.N.S.A.S. cu privire la candidatura domnului M.R. Ungureanu.

Critica de nelegalitate, cu privire la desemnarea candidatului la functia de prim-ministru cu calcarea regimului incompatibilitatilor rezida in aplicabilitatea conditiei de la lit. g).

Astfel Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, arata, la art. 80, ca incompatibilitatile privind demnitatile publice si functiile publice sunt cele reglementate de Constitutie, de legea aplicabila autoritatii sau institutiei publice in care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o functie publica isi desfasoara activitatea.

Ulterior, la art. 99, persoanelor care exercita urmatoarele demnitati publice si functii publice de autoritate din cadrul autoritatilor si institutiilor aflate exclusiv sub control parlamentar, in speta directorului Serviciului de Informatii Externe si adjunctilor sai, li se aplica dispozitiile art. 72 si regimul incompatibilitatilor prevazut in pentru ministri si, respectiv, secretari de stat, precum si incompatibilitatile prevazute in legi speciale.

Aceasta in conditiile in care, la art. 72 din aceeasi lege, „Persoana care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine.”

Consider ca directorul al S.I.E., in functie la momentul desemnarii, pe langa implicarea de ordin politic incompatibila cu juramantul prestat si calitatea de director al unui serviciu de informatii, se afla in conflict de interese producand in fapt un folos material pentru sine prin acceptarea desemnarii.

Pe cale de consecinta - Domnul M.R. Ungureanu a fost mandatat de Parlamentul Romaniei sa indeplineasca functia de director al S.I.E., functie ce implica neechivoc o echidistanta in raport cu intreg spectrul politic. Incetarea acestui mandat, prin vointa exclusiva a unei parti, trebuia sa se produca prealabil desemnarii sale in calitatea de candidat la functia de prim-ministru,

Incunostintarea doar a Administratiei Prezidentiale asupra demisiei sale din functia de director S.I.E. este o eroare de procedura, prin excluderea Parlamentului de la aceasta, intrucat presedintele Romaniei indeplineste doar formal actul de numire, aceasta fiind atributul exclusiv al Parlamentului,

Birourile Permanente reunite ale celor doua Camere ar fi trebuit sa discute solicitarea lui M.R. Ungureanu de eliberare din functia de director al Serviciului de Informatii Externe. M.R. Ungureanu nu trebuia sa isi paraseasca postul pana cand Parlamentul nu-i aproba demisia, seful Senatului si cel al Camerei Deputatilor, urmand sa-i trimita presedintelui Traian Basescu o scrisoare cu privire la decizia Legislativului, in care sa-i ceara, totodata, sa propuna o noua persoana care sa preia conducerea serviciului.

In cele aproape trei zile de coexistenta a celor doua demnitati au coexistat si doua mandate aflate in conflict, unul de echidistanta politica acordat de Parlament – puterea legislativa, si unul politic acordat de presedintele Romaniei – puterea executiva. Chiar neinregimentat politic, candidatul nu se poate deroba de sarcina politica ce o incumba calitatea in care a fost desemnat, implicand astfel S.I.E. in lupta politica si calcand juramantul depus,

Cele de mai sus nu numai ca infrang textul constitutional, ci pun sub anulabilitate absoluta demersul administrativ al desemnarii sale si actele juridice subsecvente acesteia.>>