Reprezentantii societatii civile din Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar (foto) si Romeu Chelariu (foto), au transmis un mesaj cu talc la cateva zile dupa ce judecatorul Bogdan Mateescu - beneficiind de sprijinul judecatoarelor Lia Savonea, Simona Marcu, Nicoleta Margareta Tint si Corina Corbu – a reusit sa se insurubeze la sefia CSM. Victor Alistar si Romeu Chelariu au postat marti seara, 8 decembrie 2020, pe site-ul CSM, un mesaj cu ocazia “Zilei Constitutiei Romaniei”.

Un paragraf ne-a atras atentia in mod deosebit. Acela in care Victor Alistar si Romeu Chelariu avertizeaza ca “orice forma de retorsiune directa sau indirecta impotriva membrilor alesi ai CSM care nu sunt magistrati ca urmare a opiniilor si actiunilor lor este de natura sa deligitimeze Consiliul”. Iar aceasta precizare facuta de reprezentantii societatii cvile ne face sa ne intrebam:

-oare simt Alistar si Chelariu ca este foarte posibil ca in curand sa inceapa represaliile impotriva celor care refuza sa se faca pres in fata regimului Iohannis sau care nu au fost de acord cu instalarea la conducerea CSM a judecatorului Bogdan Mateescu, personaj agreat si sustinut de reprezentantul regimului Iohannis, ministrul Justitiei Catalin Predoiu?

Or, Victor Alistar si Romeu Chelariu se afla in situatiile de mai sus.

Iata mesajul reprezentantilor societatii civile din CSM:

“Ziua de 8 decembrie 1991 reprezinta un moment cu o deosebita importanta pentru Romania, fiind ziua in care, in urma organizarii referendumului national, cu o majoritate covarsitoare de voturi, a fost aprobata si a intrat in vigoare Constitutia Romaniei. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul Romaniei a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constitutiei Romaniei.

La doi ani de la caderea regimului comunist, moment care a schimbat intregul curs al istoriei Romaniei, Legea fundamentala a oferit o noua directie societatii romanesti, prin promovarea suprematiei acesteia, a respectului fata de lege lato sensu, precum si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Aceste valori se cladesc pe democratie, care presupune ideea ca omul se afla in centrul societatii. Toate institutiile publice, inclusiv instantele judecatoresti, au obligatia sa isi exercite activitatile specifice avand la baza interesele persoanelor, precum si respectul profund pentru garantarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acesta este cel care detine reala putere in stat, pe care doar o deleaga spre exercitare autoritatilor publice in limitele si formele prevazute de Constitutie.

In acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilita de Constitutie la articolul 133 de a garanta independenta justitiei. Pentru aducerea la indeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectura pluralista care include reprezentarea nu doar a magistratilor, dar si a societatii civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistratilor, dar care au statut egal de membri alesi ai Consiliului, in vederea conferirii unui just echilibru, necesar situarii omului in centrul continutului serviciului public de justitie.

Materializarea garantarii acestui drept fundamental este posibila prin dezbateri bazate pe exprimarea neingradita, libera, uneori in contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar in vederea identificarii deficientelor si a posibilelor solutii.

Pe aceste considerente, membrii societatii civile din cadrul CSM asigura opinia publica de continuarea actionarii cu buna credinta si staruinta, pentru ca vocea societatii sa fie auzita in cadrul Consiliului intr-un mediu deschis si de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autoritati judecatoresti nu patineaza spre riscul identificat de Comisia de la Venetia de corporatism si protectionism, dand eficienta principiilor si dispozitiilor constitutionale.

Orice forma de retorsiune directa sau indirecta impotriva membrilor alesi ai CSM care nu sunt magistrati ca urmare a opiniilor si actiunilor lor este de natura sa deligitimeze Consiliul de rolul sau de autoreglare a sistemului judiciar indeplinit sub supravegherea si cu participarea reprezentantilor societatii, afectand arhitectura constitutionala astfel cum a fost aceasta revizuita prin referendum national in octombrie 2003.

Anul 2021 este anul in care legile justitiei vor face din nou obiectul examinarii legiuitorului, sens in care sunt imperativ necesare reflectarea echilibrelor si principiilor constitutionale, amintite mai sus, sub cel putin doua aspecte:

1. pentru pastrarea separarii carierelor si dat fiind faptul ca sectiile au competenta constitutionala exclusiva doar in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor [art. 134(2)] iar celelalte competente ale Consiliului se organizeaza prin legea sa organica [art. 134(4)] este necesara consolidarea prevederilor referitoare la analiza si redactarea proiectelor de hotarari in cadrul comisiilor permanente de specialitate cu participarea efectiva a reprezentantilor societatii civile si a membrilor de drept;

2. pastrarea tuturor obligatiilor de transparenta interna si externa ale Consiliului si intarirea lor pentru a garanta ca atributiile acestuia nu se indeplinesc discretionar sau conjunctural cu privire la problemele solutionate.

Independenta justitiei este strans legata de responsabilitatea acesteia fata de societate pe care trebuie sa o serveasca cu echilibru, buna-credinta, masura egala si in vederea aplicarii suprematiei legii fata de orice ratiuni personale ale magistratilor [art. 1(5) din Constitutia Romaniei]”.