Inca un complet de la Inalta Curte de Casatie si Justitie intelege sa nu respecte o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei, ci alege sa ia lumina de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu privire la intrebarea daca are voie sau nu sa incalce respectiva decizie CCR. Luni, 22 iunie 2020, un complet de cinci magistrati ICCJ a hotarat sa suspende judecarea dosarului ANRP in care fosta sefa DIICOT Alina Bica (foto) a fost achitata in prima instanta.

Mai exact, judecatorii supremi Simona Cirnaru, Oana Burnel, Simona Daniela Encean, Dan Andrei Enescu si Simona Cristina Nenita au dispus suspendarea cauzei pana cand vor veni raspunsurile de la CJUE in cauzele in care mai multe completuri de judecata de la ICCJ au intrebat instanta europeana daca au sau nu voie sa nesocoteasca Decizia CCR nr. 417 din 2019, prin care s-a stabilit ca Inalta Curte a incalcat legea cand nu a constituit complete specializate in materia coruptiei, si ca sentintele pronuntate de asemenea complete nespecializate trebuie desfiintate (click aici pentru a citi).

Iata minuta ICCJ din dosarul nr. 3190/1/2019:

„Ia act de retragerea apelurilor formulate de inculpatii Vasilescu Oana si Teodorescu Catalin Florin impotriva sentintei penale nr. 399 din data de 29 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul nr. 4397/1/2014. In baza art. 275 alin. 2 Cod procedura penala, obliga inculpatii la plata sumei de cate 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

In majoritate,

Dispune suspendarea judecarii prezentei cauze pana la solutionarea cauzelor preliminare conexate inregistrate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene sub nr. C-811/19 si C-840/19.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 22 iunie 2020”.

Dupa cum vedeti mai sus, nu a fost unanimitate in hotararea de a astepta raspunsurile CJUE, printre cei cinci judecatori existand cel putin unul care a optat pentru respectarea deciziei CCR.

Redam intrebarile preliminare la care CJUE trebuie sa raspunda in cele doua cauze:

I. C-811/19:

„1. Articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20.05.2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5.07.2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 26.06.1995 trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa solutioneze o exceptie procesuala care ar viza o eventuala nelegala compunere a completurilor de judecata, in raport de principiul specializarii judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (neprevazut de Constitutia Romaniei) si sa oblige o instanta de judecata sa trimita cauzele, aflate in calea de atac a apelului (devolutiva), spre rejudecare, in primul ciclu procesual la aceeasi instanta?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la sectia penala a instantei supreme)?

3. Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, care interpreteaza o norma inferioara Constitutiei, de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusa in legea interna privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, norma interpretata in mod constant, in acelasi sens, de o instanta de judecata timp de 16 ani?

4. Conform articolul[ui] 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justitie include specializarea judecatorilor si infiintarea unor completuri specializate la o instanta suprema?”

II. C-840/2019:

„1. Articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alineatul (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene si articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, adoptata in temeiul articolului 83 alineatul (2) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de coruptie solutionate intr-o perioada determinata si care se afla in faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instantei supreme de completuri de judecata specializate in aceasta materie, desi recunoaste specializarea judecatorilor care le-au compus?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 [al doilea paragraf] din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la instanta suprema)?

3. Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, pronuntata intr-o sesizare vizand un conflict constitutional, obligatorie in dreptul national?”

Amintim ca in 29 iunie 2018 judecatoarele ICCJ Luciana Mera, Lucia Tatiana Rog si Lavinia Lefterache i-au achitat la fond in dosarul ANRP nu doar pe Alina Bica, ci si pe alti opt inculpati: Catalin Teodorescu, Remus Baciu, Oana Vasilescu, Bogdan Dragos George, Lacramioara Alexandru, Emil Nutiu, Ionut Mihailescu si Alin Cocos. Totusi, umilinta incasata de DNA nu a fost totala, intrucat parchetul anticoruptie a obtinut patru condamnari in aceeasi cauza: Dorin Cocos, Crinuta Dumitrean, Sergiu Diacomatu si Stelian Gheorghe. Mentionam ca rechizitoriul a fost intocmit de seful si adjunctul din acel moment al Sectiei I DNA (Gheorghe Popovici, respectiv Danut Volintiru), confirmarea fiind semnata de insasi Laura Kovesi, dusmanca de moarte a Alinei Bica (click aici pentru a citi).