18 octombrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

BOB CU BOB, DNA SE FACE ZOB – Inalta Curte prezinta achitarea definitiva a avocatului Adrian Vasile Bob, caruia DNA Oradea i-a fabricat un dosar de trafic de influenta mana-n mana cu SRI: „Nu poate fi retinuta ca proba indubitabila o inregistrare neautentica... Martorul-denuntator relateaza aspecte ce intra-n contradictie cu aspectele declarate anterior in cauza... Subzista un dubiu puternic asupra situatiei de fapt, generat de lipsa unor probe certe privind aspectele esentiale ale acuzatiei”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 august 2021 16:53
Vizualizari: 7174

Orice dubiu dintr-un rechizitoriu trebuie sa-i profite inculpatului („in dubio pro reo”). Este un principiu clasic de drept, pe care l-au invocat judecatoarele Rodica Cosma, Anca Madalina Alexandrescu si Eleni Cristina Marcu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia penala nr. 174/2021, unde la 24 iunie 2021 au mentinut definitiv achitarea dispusa de catre judecatorul Antik Levente Farkas de la Curtea de Apel Oradea fata de avocatul Adrian Vasile Bob (foto 1), din Baroul Satu Mare.



Vorbim despre o achitare cu atat mai usturatoare pentru DNA Oradea, cu cat acuzatia de trafic de influenta fabricata de catre procurorul Lucian Claudiu Rus (confirmat de seful din 2017 al DNA Oradea, Adrian Valentin Muntean – foto 2) s-a facut praf si pulbere – si la fond, si la apel – pe art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala: „fapta nu exista”.

Lumea Justitiei v-a prezentat in detaliu atat acuzatiile Directiei Nationale Anticoruptie (care a sustinut ca Adrian Bob s-ar fi oferit sa intervina la Ministerul de Finante si la ANAF Satu Mare in favoarea executorului judecatoresc Benone Mihalcea, denuntator in cauza), cat si argumentele pentru care CA Oradea a dispus achitarea avocatului Bob pe „fapta nu exista” (linkuri la final). De data aceasta, veti vedea cum isi motiveaza Inalta Curte achitarea lui Bob pe acelasi temei de „fapta nu exista”. Mentionam ca DNA a fabricat acest dosar in colaborare cu SRI. De asemenea, amintim ca Adrian Bob a fost aparat de catre avocatii Razvan Doseanu, Cosmin Buta (ambii din Baroul Bihor si de la casa Doseanu & Asociatii), si Robert Balogh (acesta din urma din Baroul Salaj).

Mai exact, judecatoarele Cosma, Alexandrescu si Marcu arata ca exista mari suspiciuni sa fie neautentica inregistrarea cu care s-a dus la DNA martorul-denuntator Benone Mihalcea. Mai mult: completul ICCJ evidentiaza contradictiile din declaratiile aceluiasi denuntator Mihalcea de la apel (Inalta Curte) si fond (Curtea de Apel Oradea).


Iata principalul pasaj din motivarea instantei supreme (dosar nr. 554/35/2017):


Impotriva sentintei penale nr. 20 din 8 aprilie 2020 a Curtii de Apel Oradea – Sectia Penala si pentru Cauze cu Minori, in termen legal, a declarat apel Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea.

Prin criticile de apel formulate s-au invocat, in esenta, nelegalitatea si netemeinicia sentintei, intrucat instanta de fond a exclus din materialul probator rezultatele supravegherii tehnice efectuate in cauza si inregistrarile ambientale efectuate de martorul denuntator si a dat o interpretare gresita probatoriului.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie sub numarul de dosar 554/35/2017.

In cadrul cercetarii judecatoresti efectuate de instanta de apel, la termenul de judecata din 8 aprilie 2021 a fost audiat martorul denuntator Mihalcea Benone.

La acelasi termen de judecata, s-a constatat imposibilitatea audierii martorului Joufi Mihai, procedandu-se in conformitate cu dispozitiile art.3 81 alin. 7 Cod procedura penala.

Examinand cauza, prin prisma criticilor de apel formulate si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 417 alin.2 din Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza hotararea instantei de fond ca fiind legala si temeinica, iar criticile de apel, ca nefondate.

Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut in esenta ca, in perioada iulie 2012 – ianuarie 2013, inculpatul Bob Adrian Vasile, avocat in cadrul Baroului Satu Mare, a pretins de la martorul denuntator Mihalcea Benone, executor judecatoresc, aproximativ 130.000 lei, reprezentand un procent de 3% din suma de 4.372.962,71 de lei (calculati de martorul denuntator ca fiind debit principal), suma pe care executorul trebuia sa o incaseze de la Ministerul Finantelor Publice, pentru 101 persoane fizice, drept despagubiri stabilite de instantele de judecata in baza Legii nr. 221/2009, din care a primit 27.000 de lei (7.000 de lei la sfarsitul lunii august 2012, respectiv 20.000 de lei la sfarsitul lunii septembrie 2012), sub pretextul ca sumele de bani urmeaza a fi remise de catre avocat catre doi functionari publici din cadrul Ministerului Finantelor Publice si unul din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare, persoane asupra carora Bob Adrian Vasile a lasat sa se creada ca are influenta si pe care a promis ca le va determina sa dispuna si sa urgenteze plata sumei de bani sus-mentionate.

S-a retinut ca fapta descrisa mai sus intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, prevazute de art. 291 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.6 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si a art. 5 Cod penal.

Conform dispozitiilor art. 291 Cod penal, constituie infractiunea de trafic de influenta pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

In acord cu instanta de fond, se constata ca starea de fapt retinuta in actul de sesizare in sarcina inculpatului Bob Adrian Vasile nu este confirmata de mijloacele de proba ce pot fundamenta analiza acuzatiei, in cauza nerezultand o actiune a inculpatului de pretindere si primire a unei sume de bani, respectiv de promisiune a exercitarii influentei asupra unor functionari, in scopul determinarii urgentarii indeplinirii unor acte ce intrau in indatoririle acestora de serviciu.

Inalta Curte apreciaza ca excluderea din materialul probator a rezultatelor supravegherii tehnice efectuate in cauza, autorizate prin incheierea nr. 1/S/10.01.2013 emisa de Curtea de Apel Oradea, respectiv a celor trei procese verbale din data de 24.03.2017 de redare a convorbirilor interceptate (filele nr. 175 – 183, vol. I, dosar de urmarire penala) a fost corect dispusa de instanta de fond, in raport de Deciziile Curtii Constitutionale nr. 51/2016, nr. 302/2017, nr. 22/2018 si nr. 26/2019 si de jurisprudenta actuala.

Astfel, prin adresa nr.18.7763/18.06.2019, Serviciul Roman de Informatii a comunicat instantei de fond mai multe note de redare a conversatiilor telefonice care erau adresate DNA – Serviciul Teritorial Oradea, institutie care le-a solicitat prin adresa nr. S/1/10.01.2013 – fila nr. 57, vol. II, dosar instanta de fond.

Din continutul acestora a rezultat cu certitudine ca interceptarile au fost efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii, iar procesele – verbale de redare au fost intocmite de organele de politie judiciara, in baza transcrierii realizate de catre lucratorii Serviciului Roman de Informatii.

In consecinta, s-a constatat incalcarea dispozitiilor legale privind punerea in executare a autorizatiilor de inregistrare si interceptare, aceasta fiind realizata de organe fara atributii de cercetare penala.

Prin urmare, au fost incalcate normele de competenta functionala, iar potrivit art. 102 alin.2 si 3 Cod procedura penala, este incidenta nulitatea absoluta a procedeelor probatorii si a mijloacelor de proba astfel obtinute, respectiv procesele – verbale de redare a convorbirilor interceptate si inregistrate de catre Serviciul Roman de Informatii.

De asemenea, Inalta Curte constata ca, in mod temeinic, instanta de fond a inlaturat din analiza ansamblului probator, ca lipsita de fiabilitate, inregistrarea ambientala pretins efectuata de martorul denuntator Mihalcea Benone, cu ajutorul telefonului mobil, stocata pe DVD.

Astfel, prin expertizele judiciare dispuse de instanta de fond, respectiv expertiza tehnica informatica si expertiza criminalistica a vocii si vorbirii, completate cu raspunsurile la obiectiuni, s-a concluzionat in esenta ca:

Data inregistrarii audio este 2 iunie 2014, ora 15:15:58, insa aceasta nu corespunde in mod necesar unei realitati obiective. Aceasta data coincide cu data ultimei modificari a fisierului, insa nu exista elemente tehnice care sa conduca la ipoteza ca fisierul a fost modificat dupa ce a fost creat.

Nu se poate afirma in mod cert faptul ca exista o legatura de netagaduit intre data unui fisier si data sistemului de operare in raport cu care acesta a fost creat (si cu atat mai putin, in raport cu data reala a evenimentului respectiv).

Nu se poate stabili daca inregistrarea audio in litigiu prezenta pe DVD-R marca FreeSpace, neinscriptionat (pus la dispozitie) este autentica, deoarece inregistrarea nu a fost stocata pe suportul original si nu a fost realizata simultan cu evenimentele inregistrate, fara ca aceasta sa insemne ca inregistrarea supusa expertizarii nu este o copie fidela a inregistrarii originale sau trasnsferare realizata cu acuratete a originalei din care provine.

In urma examinarii inregistrarii cu echipamentele din dotarea INEC, nu au fost depistate modificari, clonari, adaugiri, suprapuneri ale unor elemente de amprenta vocala si este o probabilitate ridicata ca vocea din inregistrarea audio sa apartina numitului Bob Adrian Vasile.

In consecinta, Inalta Curte apreciaza ca nu poate fi retinuta ca proba indubitabila o inregistrare ce nu este autentica, cu privire la care exista doar o probabilitate sa fie vocea inculpatului, dar nu exista nicio certitudine cu privire la data la care a fost efectuata. Mai mult, exista elemente tehnice stabilite de expertii din cauza, in sensul ca fisierul a fost creat la 02.06.2014, iar DVD-ul a fost inscriptionat in data de 03.06.2014, la mult timp dupa 10.01.2013, cand se presupune ca s-ar fi predat suportul care continea inregistrarea.

In contextul in care redarea inregistrarii audio efectuate de denuntator s-a facut dupa 4 ani de la momentul obtinerii acestei probe, iar declaratiile martorului denuntator sunt contradictorii in ceea ce priveste predarea inregistrarii organelor de urmarire penala la data depunerii denuntului (telefon sau DVD), este corecta aprecierea instantei de fond referitoare la existenta unor suspiciuni cu privire la veridicitatea si autenticitatea inregistrarii respective, inclusiv cu privire la transcrierea acesteia pe suport optic.

Reevaluand materialul probator administrat in cauza, Inalta Curte constata ca acesta nu releva elemente incriminatorii certe cu privire la fapta retinuta in sarcina inculpatului Bob V. Adrian Vasile, analiza efectuata de instanta de fond fiind corecta.

Astfel, in sustinerea tezei parchetului referitoare la faptul ca inculpatul avea cunostinta de momentul alimentarii contului DGFP Satu Mare cu sume de bani pentru efectuarea diverselor plati si ca promitea interventii asupra functionarilor publici in scopul efectuarii cu celeritate a acestora, in cauza a fost audiat martorul Joufi Mihai.

In declaratia data la instanta de fond, la 1 aprilie 2019, martorul Joufi Mihai a aratat, in esenta, ca nu a avut nicio discutie cu inculpatul referitor la deplasarea la DGFP si ca acesta din urma nu i-a indicat sa apeleze la anumite persoane pentru a incasa mai rapid banii castigati in instanta privind restituirea taxei de mediu.

In ceea ce priveste declaratia data de martorul Joufi Mihai in faza de urmarire penala, in acord cu instanta de fond, se constata ca aceasta este nerelevanta, in raport de obiectul acuzatiei aduse inculpatului, iar pe de alta parte, din cuprinsul declaratiei nu rezulta savarsirea vreunei fapte cu conotatii penale.

Referitor la declaratiile martorului denuntator Mihalcea Benone, se constata ca acestea conduc, fara echivoc, la concluzia neveridicitatii afirmatiilor martorului, aspectele prezentate in denunt si ulterior in declaratiile date la instanta de fond si la cea apel fiind contradictorii.

Astfel, contradictiile si incoerentele din declaratiile succesive date de martorul denuntator Mihalcea Benone, in fata organelor de urmarire penala si in fata instantei de fond, au fost corect evidentiate in sentinta, astfel ca nu vor mai fi reluate.

Audiat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, la data de 8 aprilie 2021, in cadrul judecarii apelului, martorul Mihalcea Benone a manifestat aceeasi atitudine inconsecventa si contradictorie in declararea unor aspecte relevante in cauza, aratand, printre altele, urmatoarele:

'Din cate imi amintesc, prima discutie pe care am avut-o cu inculpatul Bob Adrian in legatura cu exercitarea influentei sale asupra functionarilor din cadrul Ministerului Finantelor am purtat-o in luna august 2012, in Satul Mare, mai exact la sala de sport pe care o frecventam amandoi.

Inculpatul mi-a spus ca imi poate facilita plata de catre Ministerul Finantelor aferenta dosarelor executionale pe care le aveam spre solutionare.

Inculpatul mi-a spus ca solicita in schimbul traficarii influentei un procent de 3%. Nu a indicat numele vreunui functionar, ci doar faptul ca in schimbul acestui comision isi va exercita influenta pe langa functionarii competenti. Urmare acestei discutii cu inculpatul Bob, i-am platit acestuia suma de 27.000 lei in luna septembrie 2012. Banii i-am dat in numerar, dar nu imi amintesc locul exact. Stiu insa ca acest lucru s-a intamplat in orasul Satu Mare. Aceasta suma a fost platita in doua transe, cred ca in cursul lunii septembrie, una dintre acestea a fost data in curtea salii de sport, iar cealalta intr-un alt loc din oras...

Din cate imi amintesc, in lunile septembrie – octombrie am mai avut si alte discutii cu inculpatul Bob cu privire la acelasi aspect, toate discutiile fiind purtate in localitatea Satu Mare. Nu am purtat astfel de discutii nici in biroul meu, nici in biroul inculpatului Bob.

Revin si arat ca in aceeasi perioada septembrie – octombrie 2012 m-am intalnit cu inculpatul Bob la biroul acestuia, prezenta fiind si mama acestuia, Bob Viorica, context in care inculpatul mi-a prezentat procesele-verbale de inchidere a dosarelor executionale...

Din cate imi aduc aminte, stiu ca inculpatul avea la acea vreme legaturi cu directorul general al finantelor Ardelean si in mod sigur cred ca avea legaturi cu factorii decizionali din cadrul Ministerului Finantelor. Aceasta din urma persoana cred ca avea legaturi cu factorii decizionali din cadrul Ministerului Finantelor, aceasta persoana a fost indicata in mod expres de catre inculpatul Bob'.

Astfel, in cuprinsul aceleiasi declaratii, martorul relateaza aspecte contradictorii care, totodata, intra in contradictie cu aspectele declarate anterior in cauza. In acest sens, este relevant faptul ca in declaratia data la instanta de fond, in data de 14 iunie 2019, martorul a aratat ca 'era logic ca inculpatul sa intervina la Ministerul Finantelor Publice si, de altfel, acesta niciun moment nu mi-a zis ca va interveni la organele statului, ci doar mi-a dat de inteles ca va interveni, lucru care s-a si intamplat intr-un termen foarte scurt'.

Inalta Curte constata ca, desi martorul Mihalcea Benone a formulat un denunt cu privire savarsirea unei fapte penale de catre inculpatul Bob V. Adrian Vasile, declaratiile date ulterior de acesta in cauza nu sunt in masura sa contribuie la stabilirea adevarului.

Astfel, in raport de probatoriul administrat in cauza, se apreciaza ca subzista un dubiu puternic asupra situatiei de fapt expuse in rechizitoriu, generat de lipsa unor probe certe cu privire la aspectele esentiale ale acuzatiei, dubiu care profita inculpatului.

Concluzionand, Inalta Curte constata ca fapta retinuta in sarcina inculpatului Bob V. Adrian Vasile nu exista, astfel ca solutia de achitare a acestuia de catre instanta de fond este legala si temeinica”.


* Cititi aici intreaga motivare


Gasiti mai jos episoadele serialului „Adrian Vasile Bob”:


- „Sa fie mana Manelistului?”;

- „DNA nu dezamageste nici pe timp de pandemie”;

- „Uzina de paraditori”;

- „Delirul DNA, aruncat la gunoi”.

Comentarii

# Quetzalcoatl date 12 august 2021 00:26 0

Pretențiile sunt mari față de un judecător ICCJ.Deci oare dumnealor nu recitesc Codul de procedură penală spre a observa că nu Parchetul formulează apel ci ,,PROCURORUL,,care e definit de același Cod că organ judiciar.Deci?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 17.10.2021 – Casatorie doar cu certificat de vaccinare. Arafat s-a radicalizat (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva