7 aprilie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

BOMBA DE LA CCR: SASUL IN GENUNCHI – Iohannis nu poate refuza numirea premierului propus de majoritatea PSD-PRO Romania. CCR: “Presedintele, neputand avea rol de decident, are doar competenta de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul care detine majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare sau pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care poate asigura sustinerea necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului”

Scris de: George TARATA | pdf | print

6 februarie 2020 12:11
Vizualizari: 6971

Maretul” plan al lui Klaus Iohannis (foto) de a forta alegerile anticipate prin numirea aceluiasi premier Ludovic Orban, demis in urma motiunii de cenzura, se poate termina cu un esec de proportii pentru presedintele Romaniei. Un eventual refuz al lui Iohannis de a numi premierul propus de majoritatea PSD-PRO Romania din Parlament este profund neconstitutional. Iar o eventuala contestare de catre PSD si PRO Romania la CCR a refuzului presedintelui de a numi premierul propus de majoritatea parlamentara va fi admisa de pe scaun de catre Curtea Constitutionala. Asta intrucat exista deja o decizie CCR care nu ii da nicio sansa lui Klaus Iohannis sa faca desemnari de premier in bataie de joc sau sa nu tina cont de majoritatea din Parlament.


Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat pe problema aflata astazi in discutie (modalitatea de numire a premierului) inca din 2014, cu ocazia analizarii propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei Romaniei. Propunerea a fost formulata de 108 de senatori si 236 de deputati, printre care, culmea, si actualul premier demis Ludovic Orban. A facut-o prin “Decizia nr. 80/2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei Romaniei”, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014.

Una dintre analizele realizate de CCR a privit si modalitatea de investire a prim-ministrului. Cu acea ocazie, CCR a transat rolul presedintelui in procedura de numire a premierului, iar concluziile Curtii nu ii dau nicio sansa lui Klaus Iohannis. Astfel, CCR arata ca desemnarea prim-ministrului trebuie sa tina cont de doua criterii: rezultatul electoral obtinut de partidele parlamentare si posibilitatea ca persoana desemnata ca premier sa poata obtine coagularea unei majoritati parlamentare care sa primeasca votul de incredere din partea Parlamentului. Transpunand in realitatea zilelor noastre, conform deciziei CCR, Klaus Iohannis trebuie sa tina cont de rezultatul competitorilor electorali, caz in care PSD si PRO Romania - alaturi de aliatii de la minoritatile nationale altele decat cele maghiare, cei plecati de la ALDE in partidul Forta Nationala a lui Teodor Melescanu, si poate chiar si ALDE - au cele mai multe mandate, asa cum sustin liderii acestor partide. De asemenea, Iohannis trebuie sa tina cont de posibilitatea ca premierul desemnat, in speta cel al PSD si PRO Romania, sa poata coagula o majoritate in Parlament, conditie pe care cele doua partide deja au anuntat ca o indeplinesc. De asemenea, foarte important, in aceeasi hotarare, CCR stabileste ca un premier propus de o minoritate parlamentara, ceea ce este cazul PNL, nu ar insemna decat investirea unui Guvern fara legitimare electorala.

Cea mai importanta precizare a Curtii Constitutionale se regaseseste insa la paragraful 319 al Deciziei 80/2014. Concret, CCR stabileste ca presedintele Romaniei nu poate avea rol decident in aceasta procedura de numire a premierului, ci doar de arbitru si mediator intre fortele politice. Acelasi presedinte are o singura competenta: aceea de a-l desemna drept candidat la functia de prim-ministru pe candidatul propus de partidul care detine majoritatea absoluta din Parlament, de alianta politica sau partidul care poate asigura obtinerea votului de incredere. In cazul nostru, neexistand un partid care sa detina majoritatea absoluta in Parlament, premierul pe care Iohannis este obligat sa il numeasca este cel propus de alianta PSD-PRO Romania, care poate asigura obtinerea votului de incredere al Parlamentului, conditie pe care PNL nu o poate indeplini, dovada fiind demiterea Guvernului Orban prin motiune de cenzura. “De aceea, Presedintele Romaniei, neputand avea rol de decident in aceasta procedura, ci de arbitru si mediator intre fortele politice, are doar competenta de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care detine majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare sau, in cazul in care nu exista o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care poate asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului”, arata CCR in Decizia 80/2014.

Asadar, alegatiile lui Iohannis despre numirea unui nou premier PNL (poate chiar tot in persoana lui Ludovic Orban) raman doar la stadiul de alegatii. Iar un refuz din partea lui Iohannis de a numi premierul propus de PSD-PRO Romania nu are nicio sansa sa treaca de CCR.


Iata fragmentul din Decizia CCR 80/2014 care blocheaza smecheria lui Iohannis:


“Decizia nr. 80/2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei Romaniei

Articolul 103 – Investitura

313. Prin articolul unic pct. 91 si 92 din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei se modifica alin. (1) si (3) al art. 103 din Constitutie si se introduc trei noi alineate, alin. (3/1) – (3/3), in cadrul aceluiasi articol, dupa cum urmeaza:

'(1) Presedintele Romaniei il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianta politica participante la alegeri care au obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. In cazul in care exista mai multe formatiuni politice care au participat la alegeri si care au obtinut acelasi numar de mandate, Presedintele Romaniei il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianta politica participante la alegeri, care au obtinut cel mai mare numar de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Senat si de Camera Deputatilor, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor.

(3/1) In cazul in care candidatul pentru functia de prim-ministru isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele Romaniei il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianta politica participante la alegeri care au obtinut al doilea cel mai mare numar de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(3/2) In cazul in care cel de-al doilea candidat la functia de prim-ministru isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele Romaniei il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coalitie de formatiuni politice parlamentare care insumeaza majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(3/3) In cazul in care cel de-al treilea candidat la functia de prim-ministru isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele Romaniei dizolva Parlamentul.'

314. Modificarile propuse la art. 103 din Constitutie reglementeaza o noua procedura de desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru. Potrivit acesteia, Presedintele Romaniei este obligat sa desemneze drept candidat pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianta politica participante la alegeri care au obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare sau, in caz de paritate a numarului de mandate, pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianta politica participante la alegeri care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Daca acesta isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele Romaniei este obligat sa desemneze drept candidat pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianta politica participante la alegeri care a obtinut al doilea cel mai mare numar de mandate parlamentare. Daca si acesta isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele Romaniei va desemna drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coalitie de formatiuni politice parlamentare care insumeaza majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. In fine, daca nu se reuseste formarea Guvernului nici dupa aceasta a treia incercare, Presedintele este obligat sa dizolve Parlamentul.

315. Curtea observa ca initiatorii propunerii de revizuire a Constitutiei aduc in discutie o procedura de desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru in trei trepte bazata atat pe rezultatul electoral obtinut de partidele sau aliantele politice participante la alegeri clasate pe primele doua pozitii, cat si pe capacitatea unei aliante politice parlamentare de a asigura majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare. Astfel, Curtea constata ca textul analizat pune accent pe rezultatul electoral obtinut de partidele sau aliantele politice participante la alegeri, conferind doar un caracter ultim si subsidiar capacitatii unei aliante politice parlamentare de a asigura majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare.

316. In acceptiunea propunerii legislative de revizuire, aceste criterii nu sunt concurente, ci consecutive, astfel incat doar daca nu se reuseste, din vreun motiv sau altul, investirea Guvernului in baza primului criteriu, Presedintele Romaniei va apela la cel de-al doilea. Stabilirea unei ordini rigide in desemnarea candidatului poate crea serioase probleme de natura sa afecteze buna functionare a statului, dintre care Curtea retine situatia in care partidul politic, respectiv alianta politica participante la alegeri care a obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare nu dispune de majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare. De multe ori, exista intelegeri/acorduri intre partide/aliante politice - care nu au obtinut cel mai mare numar de mandate - cu privire la desemnarea unei anumite persoane drept candidat pentru functia de prim-ministru, mai ales in cazul in care doua sau mai multe partide au obtinut un numar de mandate foarte apropiat; in acest caz, se poate ajunge la coagularea unei majoritati parlamentare absolute din partidele sau aliantele politice aflate pe locurile imediat urmatoare. Or, potrivit textului propus, Presedintele Romaniei este obligat sa desemneze drept candidat o persoana propusa de partidul/alianta politica ce a castigat numarul cel mai mare de mandate, desi este evident, inca de la inceput, ca acesta nu va putea obtine votul de investitura din partea Parlamentului. De aceea, noul text nu tine cont de realitatea politica si este de natura a crea premisele unor alegeri anticipate repetate.

317. De asemenea, Curtea observa ca textul propus a fi introdus la art. 103, respectiv alin. (3/3), nu este corelat cu cel propus la art. 89 alin. (1) din Constitutie, in sensul ca, daca Presedintele Romaniei este obligat sa dizolve Parlamentul, nu se mai justifica necesitatea consultarii presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si a presedintilor partidelor, formatiunilor sau aliantelor politice parlamentare. O atare consultare ar fi fost necesara doar in situatia in care acesta poate sa dizolve Parlamentul - astfel cum prevede actualul art. 89 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, Curtea mai observa ca nu se prevede termenul in care va fi dizolvat Parlamentul.

318. Avand in vedere neajunsurile la care conduce procedura mai sus analizata, Curtea constata ca procedura de desemnare a candidatului la functia de prim-ministru trebuie sa aiba in vedere in mod concurent cele doua criterii anterior mentionate, pentru ca nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care sa poata asigura coagularea unei majoritati parlamentare in vederea obtinerii votului de incredere.

319. De aceea, Presedintele Romaniei, neputand avea rol de decident in aceasta procedura, ci de arbitru si mediator intre fortele politice, are doar competenta de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care detine majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare sau, in cazul in care nu exista o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care poate asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului.

320. Mai mult, Curtea observa ca actualul text al art. 103 din Constitutie se refera si la situatia in care mandatul Guvernului inceteaza inainte de termen, potrivit art. 106, art. 107 alin. (3) teza intai, art. 113 sau art. 114 din Constitutie. Noua reglementare propusa are ca premisa doar situatia in care Presedintele Romanei desemneaza candidatul pentru functia de prim-ministru imediat dupa ce au avut loc alegerile parlamentare. Astfel, chiar daca Guvernul a fost demis printr-o motiune de cenzura, propunerea candidatului va apartine invariabil partidului/aliantei politice participante la alegeri care a obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare indiferent de situatia politica existenta. Totodata, se poate intampla ca pe parcursul legislaturii partidul politic sau alianta politica participante la alegeri care a obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare sa se desfiinteze sau sa se scindeze, ceea ce implica atat dificultati in determinarea partidului politic sau aliantei politice al carui/carei reprezentant trebuie desemnat drept candidat, cat si obligativitatea parcurgerii unei proceduri care oricum nu ar avea nicio finalitate sub aspectul obtinerii votului de incredere.

321. In consecinta, Curtea constata ca textul propus, prin mecanismul de desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru, instituie un monopol al partidului politic sau aliantei politice participante la alegeri care a obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare, fara a detine majoritatea absoluta, in privinta propunerii reprezentantului ce urmeaza a fi desemnat drept candidat, netinand cont de necesitatea asigurarii actului de guvernare in conditiile unei sustineri parlamentare care sa permita obtinerea votului de investitura si realizarea programului de guvernare. Or, in aceste conditii, reglementarea unui mecanism constrangator in privinta libertatii de actiune a partidelor politice parlamentare are drept efect imposibilitatea adaptarii solutiei normative analizate la noile situatii intervenite.

322. Astfel, desi aparent textul analizat clarifica competentele Presedintelui Romaniei, prin rigidizarea excesiva a procedurii de desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru, pe de o parte, nu acopera toate ipotezele constitutionale posibile, iar, pe de alta parte, nu tine cont de configuratia/situatia politica existenta in Parlament. In aceste conditii, o atare procedura lipsita de flexibilitate poate da nastere cu usurinta la crize politice si, astfel, se constituie intr-un obstacol constitutional real.

323. Curtea mai observa ca, sub aspectul terminologiei folosite in privinta candidatului desemnat pentru functia de prim-ministru, se repeta sintagma 'isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere' in conditiile in care toate cele trei ipoteze au in vedere faptul ca acesta nu a obtinut votul de incredere indiferent de motivele care au determinat acest lucru.

324. Pe de alta parte, prin modalitatea de desemnare a candidatului pentru functia de prim-ministru, se ajunge la o nesocotire a votului liber exprimat de catre alegatori in cadrul alegerilor parlamentare, deoarece creeaza premisele desemnarii candidatului din randurile partidului politic sau aliantei politice cu cel mai mare numar de mandate sau voturi in detrimentul unei aliante politice postelectorale care poate asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului. De aceea, rezultatul electoral, ce reprezinta vointa corpului electoral exprimata prin vot, impune ca Presedintele Romaniei sa desemneze candidatul pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care detine majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare sau, in cazul in care nu exista o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianta politica sau partidul politic care poate asigura sustinerea parlamentara necesara obtinerii votului de incredere al Parlamentului.

325. A reglementa, chiar la nivel constitutional, dreptul unei minoritati parlamentare de a propune desemnarea, in mod invariabil, a candidatului pentru functia de prim-ministru inseamna a accepta ca se poate investi un Guvern fara legitimare electorala. A nu tine cont de faptul ca cetatenii au ales in favoarea unor competitori electorali care formeaza sau pot forma o majoritate absoluta, de natura a asigura investirea Guvernului, inseamna a afecta in mod decisiv dreptul de vot, intrucat exprimarea dreptului de vot vizeaza, in mod direct, configuratia politica a Parlamentului, iar, indirect, investirea Guvernului. In aceste conditii, Curtea constata ca textul propus suprima o garantie a dreptului de vot, si anume respectarea rezultatului votului liber exprimat.

326. Pentru aceste considerente, cu majoritate de voturi, Curtea constata neconstitutionalitatea modificarii aduse art. 103 alin. (1) si (3) din Constitutie, precum si a completarii art. 103 din Constitutie cu trei noi alineate, alin. (31) - (33), referitoare la modalitatea de desemnare de catre Presedintele Romaniei a candidatului la functia de prim-ministru, intrucat incalca limitele revizuirii, prevazute la art. 152 alin. (2) din Constitutie”.

* Cititi aici integral Decizia CCR 80/2014

Comentarii

# unul din lumea cea mare date 6 februarie 2020 12:53 +23

ce ma riz!!!ba ala nalt ca bradul si prost ca gardul SI CU MUCII PA PIEPT!!se pare ca tot5usi nu ai cum sa faci sa omori pesedeaua,TREBUIE SA RESPECTI CONSTITUTIA.ASA CA LASA MAsCARADA CU ORBETELE DE COCA.ba ala cu mucii pa piept ,vezi ce inseamna sa furi de la europarlamentare la prezidentiale,iete na, nu mai merse tableta de data asta.as face o predictie sau as avea o premonitie,ASTA NU/SI TERMINA MANDATUL,PREA MULTA LUME IL URASTE SI PE EL SI PE PENELISTII DE COCA.doar mruisti ce au mai stat mai putin la guvernare decit cocalarii astia care au rupt in 93 de zile.abia astept sa vedem cum o sa justitifice cutu cutu selfie gaura mafiota facut in buget.o sa ne crucim cind vom vedea cui au dat banii pe moca.

# Justin date 6 februarie 2020 13:00 -5

Ca e premier PNL sau PSD pro Ro nu or sa faca absolut NIMIC pt Ro asa cum nimic au facut in cei 30 de ani. Daca vine premier PSD iar o sa zica ca nu poate face nimic ca nu-i da voie Iohanis( exact ca pe timpul lui Dragnea). Panaramele din politica( toti) sunt vinovati de distrugerea padurilor, de vinderea pe nimic a resurselor Ro, de sclavageala in fata strainilor, de coruptia din toate institutiile mai ales justitieo sleahta de corupti, escroci,şpăgari care judeca ilegal( legi neconstitutionale si ilegale) . Ro ii va fi MULT MAI BINE fara absolut nimic din ce a fost pana acum. Ro are nevoie de un reset, nimic din ce a fost sa nu mai fie, toti din politica justitie servicii trimisi in puscarie ca acolo le e locul. Si matura trebuie schimbata.totul e virusat in Ro.

# lvia date 6 februarie 2020 13:39 +11

Basta nazistul Klaus Iohannis trebuie demis, judecat condamant,unde se crede acest infractr i tara lui papura voda !

# livia date 6 februarie 2020 14:44 +2

Mai acesta Justin, fugi de virusii din Ro cu One Way Tichet spre tara ta de bastina,si lasa-ne in dorul nostru, ca bucurosi le-om duce toate de e pace ori razboi.Ca de obicei intrigantii,flecarii analisti politici ALOgeni baga batul prin gard degeaba.

# Neanae date 6 februarie 2020 15:49 +7

De aia nu mai poate ăsta de ce zice CCR! De aia nu mai poate de orice ce nu este dacat in căpușorul lui cât de ilegal ar fi. El poate tot fincă e încrezut (nu încrezător) in sine si umflat in cele 3 pene de curcan sub care sta toata personalitatea. SUSPENDARE SUSPENDARE SUSPENDARE la prima (dar nenumarata) încălcare a Constituției, ba chiar daca numai nu a aprins farurile - da, stiu ca dansul are șofer, elicopterist si unu care-i înoada șireturile. SUSPENDARE, CURAJ!

# atentie , ti se pot redeschide dosarele ... date 6 februarie 2020 16:35 +12

. CCR a fost mereu echidistanta , si cum se arata si aici in articol, a decis deja in legatura cu numirea/desemnarea unui prim-ministru . Palton-Voda la gunoi ! Sa fie suspendat , la propriu , 8)

# Baran Gheorghe date 6 februarie 2020 16:50 +12

E prea mult de citit si prea greu de inteles pentru un presedinte de joasa speta ca KWI. A luat decizii proaste si cand a avut langa el pe doamna Simina Tanasescu, profesor de drept constitutional sau poate ca de aia le-a si luat gresit pentru ca asa a vrut domana , daca ar fi fodt domnul expresedinte CCR dl . Muraru , sau domnul Gheorghe Iancu poate era altfel. Sasul ar trebui sa-si "dea cu sasul" . Biet popor roman , tezeste-te si alege conducatori pamanteni si credinciosi natiei , ca maine poimaine se fac 200 de ani de cand Domnul Tudor din Vladimiri a fost omorat pentru ca a luptat pentru asta. Mai e putin si se rasuceste in mormant ca noi calcam in picioare crezul pentru care a luptat si a murit . Biet popor roman , nu te du singur in sclavie sau iobagie !!!Sa nu fim colonie ca aia e din feudalism !!! Oare , Carol ne-a sustinut la 1877 ca ii pasa de noi? Nu , ne-a sustinut ca eram la turci si nu eram la ei .A fost doar o schimbare de vasalitate .

# escu date 6 februarie 2020 17:23 +5

Alo! Ce nu pricepeți că pentru Ciolannis nu egzistă Constituție și CCR, ci ce vrea mușchiul lui? Când a mai respectat el deciziile CCR? El vrea, gaia , mațu, să bage ROMÂNIA în criză politică, astfel ca hienele să poată trece liniștite la sfârtecarea ei. Bravos români, bravos diaspora, asta ați votat asta aveți. Nu puteți decât să actualizați plăcuța suedeză. Ce, când era primar de Sibiu, s-a împiedicat de lege să nu ia 6 case, cică din mediații? Hă, hă, hă, probabil meditații transcedentale sau MISA.

# Ioana M. date 6 februarie 2020 22:07 +2

Si nu mai poate Iohanica de Constitutia romanilor ! No, ca d aia ii sef ! S o incalce !:(

# mitica date 24 februarie 2020 20:08 0

SASUL IN GENUNCHI? Sa-si faca treaba asa cum trebuie si sa ii satisfaca pe toti!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 137
    • VERDICTUL ZILEI - Credeti ca ar trebui reluate activitatile economice?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.04.2020 – Pirlog vrea sa-i defileze pe Scutea si pe Licu

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva