Lovitura crunta incasata la Inalta Curte de Casatie si Justitie de fostul sef al Sectiei a II din DNA, procurorul Marius Bulancea (foto), si de procuroarea Ana Dana.

Judecatoarea Simona Daniela Encean a constatat miercuri, 26 februarie 2020, neregularitatea intregului rechizitoriului din dosarul 2987/1/2019/a1, prin care au fost trimisi in judecata fostul ministru de Finante Sebastian Vladescu, ex-parlamentarul Cristian Boureanu, Ionut Costea (fost angajat in ministerul de Finante) si altii. Astfel, judecatoarea a dispus retrimiterea cauzei la parchet.

Dosarul, care a fost facut de Marius Bulancea pe vremea cand era seful Sectiei a II din DNA si de procuroarea Ana Dana, priveste presupuse fapte de trafic de influenta si luare de mita cu privire la incheierea si executarea unor contracte de reabilitare a caii ferate.

Dosarul a fost trimis in instanta in noiembrie 2019, cu doua luni inainte ca Parchetul European condus de Laura Kovesi sa solicite detasarea in cadrul acestei institutii a lui Marius Bulancea, solicitare avizata favorabil de catre Sectia pentru procurori din CSM. In 28 ianuarie 2020, procurorii CSM au decis incetarea delegarii lui Bulancea in functia de procuror-sef al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie incepand cu data de 1 februarie 2020, ca urmare a detasarii sale in functia de „Law officer” la Parchetul European, pentru o perioada de 3 ani.

Avocatul Alexandru Chiciu, aparatorul lui Ionut Costea, a invocat la ICCJ grave probleme in ceea ce priveste rechizitoriul DNA. Astfel, Chiciu a aratat la instanta suprema, printre altele, ca procurorii nu au stabilit cu certitudine momentul in care Ionut Costea s-ar fi inteles cu reprezentantii unei companii straine sa-i plateasca un comision din sumele incasate de la statul roman pentru reabilitarea caii ferate, asa cum sustine DNA.

Avocatul Chiciu a mai aratat ca in rechizitoriul DNA se spune ca acest lucru s-ar fi intamplat candva in 2005, fara sa fie precizata data exacta, lucru care impiedica stabilirea momentului cand ar fi putut interveni prescriptia.

Iata comunicatul DNA din 15 noiembrie 2019 privind trimiterea in judecata a lui Sebastian Vladescu si a altora:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

VLADESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finantelor in perioada savarsirii faptelor) pentru savarsirea a doua infractiuni de luare de mita si a unei infractiuni de trafic de influenta;
COSTEA MIRCEA-IONUT (fost angajat in cadrul ministerului finantelor, detinand o functie de conducere intr-o banca de stat la data faptelor) pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta si complicitate la luare de mita;
Un administrator al unor societati comerciale, persoana apropiata de conducerea CNCFR pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta si complicitate la luare de mita;
DASCALU CONSTANTIN (secretar de stat in cadrul ministerului transporturilor in perioada savarsirii faptelor) pentru savarsirea infractiunii de luare de mita;
BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar si vicepresedinte al unui partid politic aflat la guvernare in perioada savarsirii faptelor) pentru savarsirea unei infractiuni de trafic de influenta.

Cauza are ca obiect infractiuni de coruptie savarsite in perioada 2005-2017, respectiv plati in valoare de aproximativ 20 de milioane de euro facute de catre o companie straina, cu titlu de comisioane, catre oficiali romani sau persoane cu influenta asupra acestora, in legatura cu incheierea si executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Activitatea infractionala s-a desfasurat in doua etape, astfel:

Prima etapa – in anul 2005, in contextul licitatiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentantii companiei straine au convenit cu Vladescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionut si cu persoana apropiata de conducerea CNCFR, sa le plateasca esalonat, pe toata durata contractului, un comision de 3,5% din sumele incasate de la statul roman.
In schimbul, acestor sume, inculpatii au promis sa efectueze demersuri pentru a asigura finantarea suplimentara in vederea incheierii contractului, precum si plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, in baza caruia sumele de bani au ajuns la inculpati, astfel:
- O prima veriga a fost reprezentata de incheierea unui contract de consultanta cu o societate de avocatura, in baza caruia compania a platit, in perioada 2006-2011, suma totala de 39.363.071 lei, desi nu au fost prestate servicii;
- Urmatoarea veriga a fost reprezentata de incheierea mai multor contracte fictive intre societatea de avocatura sau societati offshore afiliate acesteia cu societati controlate de inculpati, prin care sumele de bani au ajuns la acestia.
In acest mod, Vladescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionut a primit 3.121.328,41 lei si 2.320.698 euro, iar persoana apropiata de conducerea CNCFR, administrator a unor societati comerciale, a primit 3.083.498 lei si 1.050.087 euro.

A doua etapa – In cursul anului 2009, pe fondul schimbarii guvernului si al crizei economice care a dus la intarzierea platii facturilor, reprezentantii companiei straine au ajuns la o noua intelegere privind plata unui comision de 10% din sumele incasate de la statul roman catre Vladescu Sebastian Teodor Gheorghe (care indeplinea din nou functia de ministru de finante), Constantin Dascalu si Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, in baza caruia societatea straina a transferat 11.781.842 euro in conturile a doua companii offshore controlate de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operatiuni succesive catre alte societati offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a ingreuna eventuala urmarire a traseului banilor.
In ultima etapa, banii au fost transferati in conturile unor societati indicate de inculpati sau au fost retrasi in numerar si au fost inmanati acestora.
In acest mod, Vladescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascalu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodata, un director al companiei straine, caruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contributiei sale la activitatile infractionale, a incheiat anterior un acord de recunoastere a vinovatiei, admis de instanta de judecata. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferenta dintre sumele transferate de compania straina si cele primite de inculpati o reprezinta cheltuielile presupuse de operationalizarea circuitelor financiare (infiintare si functionare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum si foloasele primite de alti participanti la savarsirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denuntatori in cauza (389.531,7 euro pentru prima etapa, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapa), s-au instituit masuri asiguratorii, in vederea confiscarii acestor sume.
Faptele savarsite de compania straina si de reprezentantii acesteia fac obiectul unei investigatii deschise autoritatile judiciare din acea tara ca urmare a cooperarii judiciare cu Directia Nationala Anticoruptie.
Pentru stabilirea circuitelor financiare in care au fost implicate 43 de companii offshore si pentru identificarea bunurilor detinute de inculpati pe teritoriul altor state, Directia Nationala Anticoruptie a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdictii (Austria, Elvetia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania si Bulgaria).
Printre bunurile identificate si indisponibilizate in cursul urmaririi penale se gasesc:
- suma de 964.187,70 euro detinuta intr-un cont bancar din Elvetia;
- suma de 1.684.795 euro detinuta intr-un cont bancar din Marea Britanie;
- suma de 527.265 euro detinuta la mai multe banci din Romania;
- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agentia Nationala a Bunurilor Indisponibilizate;
- o casa, 13 apartamente si 5 garaje situate in Bucuresti, un apartament in Neptun, 3 apartamente in Navodari, mai multe terenuri in jud. Ilfov si Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
- o vila si un teren situate in Cipru evaluata la 910.000 euro;
- actiuni detinute la 11 societati comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro si 770.880 lei;
- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro si 92.935 USD datorate inculpatilor de terte persoane.
In cursul urmaririi penale, inculpatii au depus cautiuni insumand 4.200.000 euro, asupra carora urmeaza sa se pronunte instanta de judecata la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu propunere de a se mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie".