4 decembrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CAB APARA LIBERTATEA PRESEI – Jurnalistul Lucian Davidescu a castigat procesul in care i se cereau daune morale de 100.000 euro si eliminarea de pe internet a unor articole despre fostul sef SRI George Maior. Judecatoarele CAB Mariana Hortolomei si Ioana Singh au admis sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 253 Cod civil, care permite cenzura. La fond, Davidescu a fost obligat la daune de 10.000 euro si stergerea articolelor. UPDATE: dreptul la replica al lui Mircea Cotoros

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

8 aprilie 2021 17:33
Vizualizari: 5169

Zi mare pentru libertatea presei din Romania. Miercuri, 7 aprilie 2021, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat o hotarare-etalon in materie de protejare a jurnalistilor in legatura cu produsele muncii lor.



Mai exact, judecatoarele CAB Mariana Hortolomei si Ioana Singh (de la Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie) i-au dat dreptate ziaristului Lucian Davidescu (foto 2) intr-un proces in care i se cereau daune morale de 100.000 de euro si stergerea unor articole despre fostul director al SRI George Maior (foto 1). Daunele ii erau solicitate de catre omul de afaceri Mircea Cotoros in solidar cu Societatea Academica din Romania (ONG-ul care detine site-ul Romaniacurata.ro) – asociatie chemata in judecata in aceeasi cauza.

In plus, cele doua magistrate au admis sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie care, daca va fi admisa, va avea un impact chiar mai mare decat hotararea de fata in acelasi domeniu al ocrotirii libertatii mass media (detalii mai jos).

Hotararea nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Redam minuta CAB din dosarul nr. 19359/3/2018 (2673/2019), publicata pe portalul instantelor joi, 8 aprilie 2021:


Respinge cererea de repunere pe rol, ca nefondata.

Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 253 Cod Civil in referire la art. 1 al. 5 si art. 30 al. 2 din Constitutia Romaniei.

Respinge apelul incidental al reclamantului, ca nefondat. Admite apelurile paratilor. Schimba partial sentinta apelata, in sensul ca respinge cererea de chemare in judecata formulata impotriva paratilor, ca nefondata. Respinge cererea reclamantului privind acordarea de cheltuieli de judecata, ca nefondata.

Ia act ca paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata. Conform art. 453 Cod Procedura Civila in referire la art. 451 al. 1 Cod Procedura Civila, cheltuielile de judecata aferente ascultarii martorului Neacsu Nelu, in suma de 3184,37 lei, raman in sarcina reclamantului.

Pastreaza dispozitia sentintei referitoare la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune. Respinge cererea apelantului reclamant privind acordarea de cheltuieli de judecata in apel, ca nefondata. Obliga intimatul reclamant sa plateasca apelantului Davidescu Lucian Viorel cheltuieli de judecata in suma de 617 lei (taxa judiciara de timbru si onorariu avocat). Ia act ca apelanta SAR – Alianta pentru o Romanie Curata nu solicita cheltuieli de judecata in privinta taxei judiciare de timbru si a onorariului doamnei avocat Claudia M. Postelnicescu, iar in privinta onorariului domnului avocat Dumitru Dobrev isi rezerva dreptul de a il solicita pe cale separata.

Cu drept de recurs in termen de 30 zile de la comunicare, cererea de recurs urmand a se depune la Curtea de Apel Bucuresti”.


Brutalitatea instantei de fond: daune uriase si stergerea articolelor


Solutia CAB vine dupa ce, la 13 februarie 2019, judecatoarea Liliana Ion-Chirita, de la Tribunalul Bucuresti, l-a obligat pe Lucian Davidescu ca, in solidar cu Societatea Academica din Romania, sa-i plateasca omului de afaceri daune morale de 10.000 de euro si sa elimine de pe Internet articolele considerate ofensatoare.


Prezentam minuta TMB:


Respinge ca neintemeiata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune. Admite in parte cererea. Obliga paratii la retragerea urmatoarelor articole publicate pe site-ul www.riscograma.ro:

- cel din data de 25.01.2014, intitulat „Dezvaluirile lui Guccifer: Seful SRI stia de patru ani ca firma lui Ghita 'a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe spagi'”;

- cel din data de 28.01.2014, intitulat „Aparati-l pe Nelu Neacsu”.

Obliga paratii la retragerea urmatoarelor articole publicate pe site-ul www.romaniacurata.ro:

- cel din data de 27.01.2014, intitulat „Ar trebui investigate contractele firmelor lui Sebastian Ghita?”;

- cel din data de 25.06.2015, intitulat „Asocieri mai mult si mai putin secrete. Cine a protejat firmele lui Ghita si Vladescu in afacerile lor cu softurile pentru spitale? (II)”.

Obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 10.000 Euro, echivalent in lei la data platii, reprezentand daune morale. Obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 8.270,68 lei reprezentand cheltuieli de judecata, constand in: taxa judiciara de timbru, onorariu de avocat, cheltuielile de transport si cazare pentru martorul Neacsu Nelu.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti, sectia a IV-a civila. Pronuntata azi, 13.02.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.


Contextul


Fara sa reluam toate detaliile (pe care le gasiti in linkurile de mai jos), amintim ca la finele lunii ianuarie 2014, Lucian Davidescu a publicat pe Riscograma.ro doua articole (altul, cel din in iunie 2015, aparut pe site-ul RomaniaCurata.ro, apartinandu-i unui cu totul alt ziarist, Daniel Befu) legate de afacerile lui Sebastian Ghita prin firma acestuia, Teamnet. Informatiile se bazau pe corespondenta dintre mai multe persoane – inclusiv fostul director SRI George Maior si omul de afaceri Mircea Cotoros (cel care in 2010 era reprezentantul Teamnet la Bruxelles). Corespondenta a fost facuta publica de catre hackerul Guccifer, care ii sparsese mailul lui Maior.

Pe 11 iunie 2018, dupa mai multe incercari nereusite de a-l convinge pe Lucian Davidescu sa stearga primul articol publicat, Mircea Cotoros l-a dat in judecata pe jurnalist, solicitandu-i daune de 100.000 de euro, in solidar cu Societatea Academica din Romania (SAR). De asemenea, Cotoros a cerut instantei sa-l oblige pe gazetar la stergerea tuturor celor patru articole.

In 2 octombrie 2018, a avut loc prima sedinta din proces, iar la 13 februarie 2019 (dupa 5 termene), judecatoarea Liliana Ion-Chirita a admis cererile lui Cotoros, cu singura diferenta ca a redus daunele morale de la 100.000 la 10.000 de euro.


Asteptari uriase de la CCR


Dupa cum ati vazut in minuta, judecatoarele Hortolomei si Singh au admis sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 253 din Codul civil. Este vorba despre articolul care le permite instantelor ca, odata cu acordarea unor daune morale, sa dispuna si eliminarea materialelor de presa considerate ofensatoare. Or, asa ceva nu este decat o cenzura mascata, a reclamat Lucian Davidescu, explicand ca intregul articol 253 din Codul civil „este neconstitutional din cauza lipsei caracterului clar, precis si predictibil al textului legal (...) in masura in care textul de lege nu extinde in mod explicit protectia legala si impotriva cenzurii ulterioare, pe langa cea preliminara”.


De altfel, cenzura este interzisa explicit de Constitutia Romaniei, dupa cum veti vedea mai jos, in cele doua articole invocate de gazetar in exceptia de neconstitutionalitate:


- art. 1 alin. 5 Constitutie: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 30 alin. 2: „Cenzura de orice fel este interzisa”.


In plus, Davidescu a sustinut ca art. 253 Cod civil incalca art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare.


Iata ce prevede articolul mentionat:


1. Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa supuna societatile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei, a reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea informatiilor confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti”.


* Cititi aici motivarea sentintei date de judecatoarea TMB Liliana Ion-Chirita

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Lucian Davidescu


sursa foto Maior: Mediafax



UPDATE miercuri, 14 aprilie 2021: dreptul la replica al lui Mircea Cotoros


Prezentam dreptul la replica al omului de afaceri Mircea Nicolae Cotoros privind procesul impotriva jurnalistului Lucian Davidescu. Mentionam ca Lumea Justitiei i-a solicitat lui Mircea Cotoros un punct de vedere inca din timpul procesului (faza apelului), insa omul de afaceri a raspuns ca nu dorea sa faca niciun comentariu in acel moment.


Iata dreptul la replica primit de la Mircea Cotoros:


„Atunci cand libertatea de exprimare este folosita strict in scopuri de dezinformare

'Daca am vorbit rau, dovedeste ca este rau, iar daca am vorbit bine, de ce ma bati?' (Ioan 18,23). Pastrand cu modestie proportiile de raportare fata de una din cele mai grave erori judiciare din istoria omenirii, as dori sa evidentiez un fundament esential care ar trebui sa se regaseasca in orice forma de judecata umana, fie ea individuala, jurnalistica sau chiar judiciara, respectiv: 'Nulla poena sine culpa – Nicio pedeapsa fara culpa'.

Daca in ultimii 7 ani am preferat sa nu raspund acuzelor care mi se aduc, lasand instantele judecatoresti sa se pronunte cu privire la dezinformarile permanente lansate in spatiul public de catre domnul Lucian Davidescu, iata ca dupa pronuntarile diametral opuse ale Tribunalului Bucuresti si Curtii de Apel Bucuresti, a sosit momentul sa-mi exprim punctul de vedere vis-a-vis de articolele menite sa denatureze o realitate simpla.

Sustin cu tarie ca articolele in care sunt invinuit nu au urmarit altceva decat sa genereze un fals interes public, asociind o simpla corespondenta email, prin care se solicita o intalnire de lucru, la o fictiva operatiune ilegala. Prin invocarea persoanelor publice George Maior - Sebastian Ghita - Victor Ponta, nu s-a dorit altceva decat dezvoltarea senzationalului si generarea unui presupus interes general care sa justifice respectivele actiuni de dezinformare. Sa acuzi pe cineva, fara sa aduci nici cel mai mic element credibil de proba, ascunzandu-te sub un demers aparent nobil si invocand un drept de libera exprimare, care oricum nu este unul absolut, l-as cataloga drept linsaj mediatic in forma pura.

Contrar acestui mod de operare, sunt convins ca majoritatea celor care profeseaza in acest domeniu nu se simt confortabil atunci cand faptele prezentate sunt deformate, reprezentand o incalcare a celor mai importante obligatii ce le revin in temeiul deontologiei jurnalistice: a nu dezinforma publicul si a nu abuza de forta ce le revine in societate prin strivirea demnitatii persoanei private care isi dovedeste constant nevinovatia.

Prin urmare, am decis sa dau aceasta replica punand in evidenta cateva din elementele care au fost omise cititorilor si pentru a asigura o intelegere unitara a faptelor prezentate malitios in toate articolele domnului Lucian Davidescu, preluate si diseminate in spatiul online.

Incep prin a reliefa email-ului primit de Lucian Davidescu, in data 30.01.2014, prin care functionarul Comisiei Europene, Karel de Vriendt, il informeaza, fara echivoc, asupra inexistentei vreunui demers ilegal exercitat asupra sa, citez: 'nu a existat nicio tentativa de mituire'.

Grav nu este doar desconsiderarea acestui mesaj din partea domnului Davidescu, explicatia fiind ca a fost scris sub 'un limbaj de lemn', ci mai ales nepublicarea lui pana la momentul cand a fost semnalat instantei Tribunalului Bucuresti. Mesajul, evident incompatibil cu scenariul urmarit, va ramane aici pentru o corecta identificare:


Un alt element de proba indiscutabila este declaratia autentica prin care domnul Nelu Neacsu declara pe proprie raspundere, in data de 27.01.2014, sub sanctiunea prevazuta de legea penala pentru falsul in declaratii, ca nu a facut niciodata, in mod public sau privat, vreo afirmatie privind o eventuala tentativa de mituire a unui oficial al Comisiei Europene.

Nici aceasta dovada nu se incadreaza in scenariul principal, astfel sunt publicate alte articole in cascada prin care se afirma ca domnul Neacsu a fost amenintat atunci cand a dat aceasta declaratie. Nimic mai fals, nimic mai josnic! Ramane aici declaratia in forma data la Ambasada din Belgia:


Articolele privind falsa amenintare la adresa domnului Nelu Neacsu, s-au concretizat de fapt in doua (2) deplasari distincte ale acestuia de la Bruxelles la Tribunalul Bucuresti, in decembrie 2018 si ianuarie 2019, finalizate cu o depozitie legala in fata instantei, sub juramant, prin care afirma ca isi mentine in totalitate cele sustinute in cuprinsul declaratiei autentificate din 2014, neaga existenta oricarui demers privind amenintarea persoanei sale si confirma faptul ca nu-l cunoaste pe domnul Dragos Riscanu!

Indiferent de probele care atesta falsul, se merge pe logica planului initial in care nu conteaza adevarul faptelor, miza majora fiind data de promovarea unui scenariu unde coruptia din Romania ajunge sa rastoarne sistemul valoric european chiar la el acasa, la Bruxelles. Deoarece declaratia autentica si depozitia legala data de domnul Neacsu la Tribunal nu sunt elemente credibile pentru autorul dezinformarii, s-a identificat instant modalitatea de a le combate prin intermediul unei terte persoane, respectiv prin domnul Dragos Riscanu. Acesta din urma, pe langa acuzele sale publice privind presupusele activitati neconforme intreprinse de OLAF si UE (aici) ori dusmania manifestata vehement fata de companiile RSC-Teamnet (aici), nu l-ar fi cunoscut in prealabil pe domnul Neacsu, asa cum acesta din urma a declarat deja prin depozitia conferita Tribunalului Bucuresti. Urmand modelul clasic, nu conteaza ce declari pe proprie raspundere pentru o presupusa fapta a ta din trecut, se va gasi martorul de serviciu care va spune intotdeauna ceea ce trebuie spus.

Totodata, important de remarcat ca modalitatea de obtinere a informatiilor deriva dintr-o actiune de alterare a corespondentei electronice ce a fost deja declarata ilegala prin condamnarea la inchisoare a hacker-ului 'Guccifer'. N-am sa insist pe detaliul ca absolut oricine ar putea 'manipula' presupusul email transmis de domnul Neacsu, ci ma intreb cum este posibil ca intr-o analiza jurnalistica sa nu starneasca niciun dubiu faptul ca acesta nu se regasea in respectivele comunicari nici la destinatar (To) si nici spre informare (Cc)? Las la o parte alte interventii ce au alterat si continutul comunicarilor, dar chiar si asa, sa nu fi intrigat de interpunerea brusca a unei persoane intr-o secventa de mesaje in care, de fapt, nici nu exista? Sa mai spun ca nu am avut niciodata vreo relatie profesionala cu domnul Nelu Neacsu, este de prisos.

Surprins de lipsa unei minime analize jurnalistice, am incercat sa port un dialog in persoana pe marginea eventualelor nelamuriri pe care domnul Davidescu le-ar putea avea, codul jurnalistic facand aici referire la o analiza imperios necesara a fi realizata inaintea publicarii articolelor si chiar la verificarea informatiei din mai multe surse. Dupa 2 ani de insistente, doar din partea mea, am avut stupoarea sa iau act de tipologia gandirii autorului acestor dezinformari, exprimata in cadrul intalnirii din anul 2016 si catalogata ulterior de catre acesta in fata instantei ca fiind una sarcastica: 'in razboi mai mor si oameni nevinovati'. Acesta a fost si momentul cand am inteles, din pacate, care ii sunt adevaratele intentii.

In mod cert exista si posibilitatea ca autorul articolelor sa demonstreze lipsa de rea-intentie prin anonimizarea numelor persoanelor non-publice insa ar fi disparut tot farmecul si poate chiar credibilitatea. Validarea acestui rationament nu a intarziat sa apara ulterior si in instanta, intr-o forma usor de reperat scriptic, prin afirmatia ca o persoana care a lucrat la Teamnet este considerata per se o persoana corupta: 'in pofida celor afirmate de intimat cu privire la credibilitatea sa profesionala ireprosabila, a fost foarte multi ani angajatul unui om anchetat si condamnat'. Dificil de comentat o astfel de viziune radicala, chiar daca poate fi usor reperata in vremurile de trista amintire, inainte de decembrie `89. Aceeasi Marie, cu o alta palarie!

O dovada vie a faptul ca in viziunea celui care a promovat acest fake-news, tot ce conteaza este distrugerea reputatiei, a profesiei si demnitatii in societate, o reprezinta permanentele insinuari si atacuri tendentioase la persoana mea prin multitudinea de articole publicate strict cu dorinta vadita de a eticheta o imagine ce nu corespunde realitatii si astfel de a dezvolta, artificial, premise care sa argumenteze o posibila actiune ilicita. Dupa decizia Tribunalului Bucuresti s-a putut remarca faptul ca, brusc dintr-o persoana ce nu prezentam niciun interes public pentru autorul manipularilor, am devenit inamicul principal si asta doar pentru ca am decis sa-mi apar imaginea si sa demasc o practica rusinoasa, camuflata sub asa-zisele standarde de lupta impotriva coruptiei.


In contrast cu acest rationament, de a ignora cu buna stiinta orice evidenta care atesta falsul evenimentelor, este imbucurator de stiut ca sunt entitati de presa in Romania care analizeaza si cantaresc informatiile chiar cu posibilitatea de a retracta articole acolo unde exista riscul de a dezinforma publicul. Este cazul redactiei ziarului 'Curentul' care a eliminat in data de 28.01.2014 articolul cu presupusa activitate ilegala, imediat dupa momentul cand au intrat in posesia declaratiei de dezmintire a domnului Neacsu. In cazul lor nu a mai fost invocata nicio amenintare sau alte presiuni. Pentru 'Curentul' nu a fost o umilinta sa retracteze propriul articol atunci cand au pus in balanta efectele care le poate produce la nivelul persoanelor private. In cazul domnului Davidescu, este elocvent ca prezumtia de nevinovatie reprezinta o himera iar retractarea unui articol cu elemente vadit distorsionate implica doar afectarea propriei credibilitatii.

Sa ignori cu buna stiinta informarea oficialului Comisiei Europene (Karel de Vriendt), a declaratiei si depozitiei persoanei invocata a fi lansat afirmatia falsa (Nelu Neacsu), sursa informatiei fiind viciata de orice forma de credibilitate privind securitatea datelor procurate prin infractiune informatica, doar pentru ca este umilitor a retracta un articol cu efecte devastatoare, pot spune ca este mai mult decat rea-intentie. Este regretabil ca astfel de actiuni pot da curaj celor care nu au niciun scrupul in a distruge reputatii si cariere profesionale doar pentru o iluzorie aliniere la idealuri marete.

Chiar daca adevarul poate fi manipulat sau ingropat, se va intampla numai pentru o perioada, mai devreme sau mai tarziu acesta va rasari cu siguranta! Am incredere ca ICCJ impreuna cu CEDO nu se vor lasa impresionate de falsele ingerinte la dreptul de libera exprimare si nu vor permite acestor dezinformari sa se propage la nesfarsit, asezand corespunzator in balanta interesele concurente atunci cand vorbim de lezarea integritatii profesionale si a demnitatii in societate.

Daca libertatea de exprimare ar fi interpretata ca un drept absolut in Romania, ce ignora inclusiv dreptul la protectia reputatiei, atunci ne indreptam cu siguranta catre un stat totalitar unde persoana in sine nu mai are valoare iar Constitutia Romaniei va trebui sa-si reprime art 30 (6): 'Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine' si Conventia Europeana a Drepturilor Omului pe cele statuate la art 10 (2) in privinta exercitarii libertatii de exprimare: 'Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti'”.


UPDATE vineri, 16 aprilie 2021


Reactia lui Lucian Davidescu la dreptul la replica trimis de Mircea Cotoros:


„Va multumesc pentru ca i-ati publicat dreptul la replica d-lui Cotoros, pe care la randul meu l-am asteptat fara succes vreme de 7 ani. Este dreptul domniei sale sa-si expuna perceptia asupra faptelor, sa fie nemultumit de o decizie a justitiei (mai ales ca pastreaza „cu modestie proportiile” fata de rastignirea lui Iisus Hristos) si sa-si caute presupusa dreptate mai departe. Nu comentez aici asupra acestor lucruri, am facut-o pe larg, in articolele publicate si pe pagina mea de Facebook.

https://www.facebook.com/luciandavidescu/posts/10208441504590452

Doresc insa sa fac trei remarci fata de acuzatii factuale si noi pe care d-l Cotoros le face aici:

1. Martorul Dragos Riscanu e acuzat prost-voalat ca „se va gasi martorul de serviciu care va spune intotdeauna ceea ce trebuie spus”.

Aceasta formulare suna a calomnie vecina cu penalul si este usor cam neinspirata dupa ce propriul tau avocat, cand a fost intrebat de instanta daca isi mentine acuzatia exaltata de marturie mincinoasa, a spus ca nu.

https://www.facebook.com/luciandavidescu/posts/10208455231133607

2. Fata de afirmatia „In mod cert exista si posibilitatea ca autorul articolelor sa demonstreze lipsa de rea-intentie prin anonimizarea numelor persoanelor non-publice insa ar fi disparut tot farmecul si poate chiar credibilitatea.”

In realitate reclamantul nu a cerut niciodata asta, nici verbal nici in fata instantei, iar cand remediul i-a fost propus, avocatul domniei sale i-a cerut sa inceteze de indata orice discutie!

https://www.facebook.com/luciandavidescu/posts/10208465581072349

3. Referitor la corespondenta cu d-l Karel de-Vriendt, despre care d-l Cotoros pretinde ca ar fi o dezmintire (fata de lucruri de care in realitate nu a fost niciodata acuzat), si despre care spune ca nu as fi publicat-o explicatia fiind ca a fost scris sub „un limbaj de lemn”...

Aceasta este nici mai mult nici mai putin decat o minciuna sfruntata. Nu am spus niciodata asta si de altfel nu am folosit niciodata expresia „un limbaj de lemn” in audieri (am inregistrarea!), in inscrisurile depuse la instanta (am documentele!) si probabil in nici o alta ocazie (nu ma exprim asa). Este doar o noua incercare de a da o semnificatie falsa unei probe care i-a desfiintat sustinerea, pe care in mod curios inca o face, ca schimbul de mesaje „nici nu exista”.

Cu atat mai mult cu cat este pusa intre ghilimele, presupusa explicatie care imi e atribuita, ca ar fi fost scris intr-un „un limbaj de lemn”, este o minciuna sinistra.

https://www.facebook.com/luciandavidescu/posts/10208465237383757


UPDATE luni, 19 aprilie 2021


Reactia lui Dragos Riscanu la dreptul la replica trimis de Mircea Cotoros:


Stimata redactie,

Cu referire la replica asumata de Mircea Cotoros si publicata integral de dvs., subsemnatul Dragos Riscanu, mentionat in textul articolului, va solicit respectuos sa publicati urmatoarele clarificari.

Nu il cunosc personal si nu am vorbit niciodata cu domnul Mircea Cotoros.

L-am vazut o singura data, in data de 23.03.2021, in calitatea mea de martor citat de instanta pentru a depune o depozitie in interesul legii in procesul intentat de acesta impotriva jurnalistului Lucian Davidescu si publicatiei Romania Curata.

Desi nu ma cunoaste, domnul Mircea Cotoros ma numeste “martorul de serviciu” in contextul in care in toata viata mea (destul de lunga), am mai fost o singura data martor la un proces de custodie a unor copii minori, in anul 2011.

Domnul Mircea Cotoros pretinde a fi convins ca nu il cunosc pe Nelu Neacsu, dar nu solicita instantei sa intreprinda demersurile obligatorii in cazul in care este suspectata infractiunea de sperjur si marturie mincinoasa, datorita faptului ca este informat de Nelu Neacsu ca ne-am intalnit de mai multe ori de fata fiind mai multe persoane care pot depune marturie, ceea ce ar genera o posibila extindere in penal a procesului civil.

In fapt, am fost contactat telefonic de Nelu Neacsu in luna decembrie 2014 si ne-am intalnit la solicitarea acestuia, langa locuinta sa din cartierul Floreasca, ocazie cu care mi-a comunicat ca a primit amenintari la adresa sa si a familiei sale din partea lui Sebastian Ghita, fapt ce la determinat sa nege faptul ca a scris mesajul publicat de Guccifer si preluat de alte surse jurnalistice. Ne-am mai intalnit de cateva ori ulterior, in prezenta mai multor persoane, care il cunosc bine pe domnul Nelu Neacsu.

Aceste evenimente si fapte s-au petrecut la mult timp dupa ce ziarul Curentul a sters articolul publicat in data de 28.01.2014, fapt relatat ca exemplu de bune practici jurnalistice de catre domnul Mircea Cotoros.

Marturia pe care am depus-o sub juramant, nu a fost formal (juridic) contestata de nici una dintre parti desi evenimentele si faptele relatate sunt in contradictie totala cu afirmatiile neadevarate pe care, dupa ce a pierdut procesul, Mircea Cotoros le face public fara nici un discernamant, indiferent daca sunt facute cu rea intentie sau se datoresc naivitatii sale evidente.

Domnul Mircea Cotoros a identificat “dusmania manifestata vehement fata de companiile RSC-Teamnet (aici)” a subsemnatului, lecturand atent articolul citat din Hotnews, care dateaza din data de 6 aprilie 2006 si in care Teamnet nu este mentionata.

La data la care articolul mentionat a fost publicat, RSC deschisese mai multe actiuni legale impotriva Omnis Group, administratorului acesteia si a lui Dragos Riscanu, deci aplicand criteriile de “evaluare” ale domnului Mircea Cotoros, RSC manifesta vehement dusmanie fata de Dragos Riscanu, care nici nu auzise de Teamnet, care urma ulterior sa se asocieze cu RSC in vederea continuarii activitatilor in comun.

Mentionam ca ORDA a identificat si probat, inca din data de 31 ianuarie 2005, faptul ca platformele software distribuite, via internet, de companiile (apartinand lui Sebastian Vladescu) RSC si Medist apartin de drept autorului operelor originale Omnis Group, companie fondata de Dragos Riscanu in februarie 1990.

RSC a chemat in judecata incepand din data de 3 iunie 2005, pe Dragos Riscanu, Omnis Group si administratorul acesteia solicitand plata unor importante daune materiale si reputationale, in baza unor acuze bazate pe mai multe neadevaruri si interpretari eronate.

RSC a pierdut toate procesele intentate, dupa sase ani, in data de 10.11.2011. In fapt, toate procesele intentate de RSC au fost SLAPP (Actiuni Legale Strategice Impotriva Participarii Publice), respectiv represalii pentru a genera FUD (frica, incertitudine, dubiu) si pierderi sau suferinta, ceea ce reprezinta o alta incalcare in sine a legilor Uniunii.

Domnul Mircea Cotoros considera in contradictoriu cu sine insusi “[…] miza majora fiind data de promovarea unui scenariu unde coruptia din Romania ajunge sa rastoarne sistemul valoric european chiar la el acasa, la Bruxelles.” si citeaza un punct de vedere scris de Dragos Riscanu si publicat de Cotidianul (15 martie 2016) in care este exprimata o opinie care combate tocmai “miza majora” si “scenariul” evocat:

Daca OLAF si UE ar respecta legea, politicienii nostri nu ar fi putut fura in deplina impunitate impreuna cu politicienii UE sute de milioane de euro.”

Ceea ce inseamna ca “sistemul valoric european” este cel care a finantat si promovat coruptie la nivel inalt in Romania si nu invers.

Acesta din urma, pe langa acuzele sale publice privind presupusele activitati neconforme intreprinse de OLAF si UE (aici)

informeaza cu vigilenta domnul Mircea Cotoros fara sa citeasca si sa citeze documentele legale si studiile de caz care probeaza exhaustiv fiecare afirmatie pe care o facem (www.coruptia.ro), astfel incat pana in prezent nici OLAF nici UE nu au intreprins nici o actiune directa pentru a isi proteja reputatia, apeland doar la mijloace interpuse si de multe ori ilegale.

Referitor la afirmatia conform careia “nu l-ar fi cunoscut in prealabil pe domnul Neacsu, asa cum acesta din urma a declarat deja prin depozitia conferita Tribunalului Bucuresti”, din transcriptul inregistrarilor de sedinta la care se face referire, domnul Nelu Neacsu declara sub juramant ca nu il cunoaste deloc (nu in pre sau post alabil) pe Dragos Riscanu, ceea ce dupa cum am aratat este o afirmatie falsa care este usor de dovedit ca atare, la fel ca si multe alte afirmatii sau omisiuni pe care domnul Mircea Cotoros le face intentionat sau din evidenta naivitate.

Fiat justitia, pereat mundus – Sa se faca justitie chiar daca piere lumea”

Cu stima,

Dragos Riscanu”

Comentarii

# Capac date 9 aprilie 2021 11:02 +7

Ce a vrut de fapt sistemul mafiot securist în cazul de față a fost să intimideze un jurnalist.

# gica date 11 aprilie 2021 19:23 0

Numai oamenii au rusine.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.12.2021 – Werner vine la „Buze Dulci”

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva