12 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CAB ZGUDUIE ICCJ – Cititi motivarea care demonstreaza de ce Completele de 5 judecatori de la Inalta Curte pe 2019 sunt constituite nelegal. Toate solutiile pronuntate la ICCJ de aceste Complete pot fi anulate. Completele de 5 au fost desfiintate intrucat Hotararea CSM care a stat la baza constituirii acestora trebuia sa fie publicata in Monitorul Oficial pentru a-si produce efectele: "Se constata neindeplinirea formelor procedurale de publicare in Monitorul Oficial" (Sentinta)

Scris de: Elena DUMITRACHE

11 octombrie 2019 16:15
Vizualizari: 3701

Inalta Curte de Casatie si Justitie mai are mult de tras pentru a intra in normalitate, dupa ce ani de zile a functionat pe Complete de 3 si de 5 judecatori constituite dupa cheful si din dispozitiile fostelor sefe, Livia Stanciu si Cristina Tarcea, dar numai dupa lege nu. Indiferent de motivatiile aduse in fata judecatorilor Curtii Constitutionale de fosta presedinta a instantei supreme, Cristina Tarcea, pentru a justifica lipsa completelor specializate, ori refuzul de a constitui integral completele de 5 prin trageri la sorti, si nu doar pentru 4 membri, realitatea de netagaduit este ca din cauza modului in care s-a inteles sa se alcatuiasca completele atatia ani la instanta suprema, Inalta Curte va fi pusa in fata unei avalanse de noi dosare ce vor avea ca obiect anularea ori revizuirea hotararilor pronuntate de aceste complete.


Si nu vorbim de completele constituite in anii anteriori, ci chiar de completele de 5 judecatori pe care fosta sefa a ICCJ Cristina Tarcea le-a tras la sorti pentru anul 2019.

Asa cum veti vedea, haosul de la Inalta Curte nu este confirmat doar de deciziile Curtii Constitutionale, ci mai nou si de Curtea de Apel Bucuresti care a stabilit ca toate completele de 5 judecatori formate pentru anul 2019 la instanta suprema sunt constituite in afara legii pentru ca Hotararea CSM care a stat la baza constituirii lor nu a fost publicata in Monitorul Oficial, neproducand astfel efecte juridice! Aceasta este concluzia la care judecatoarea Nicoleta Nolden (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti a ajuns in urma judecarii dosarului nr. 115/33/2019 in care judecatoarea Camelia Bogdan a solicitat anularea Hotararii nr. 1535/2018 a Sectiei pentru judecatori din CSM precum si Hotararile nr. 179/2018 si nr. 2/2019 ale Colegiului de conducere al ICCJ care vizau modul de constituire a completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte pentru anul 2019.

CAB: "Hotararea CSM nr.1535/2018 este un act administrativ cu caracter normativ, calificare in raport de care se constata neindeplinirea formelor procedurale de publicare in Monitorul Oficial"

Solutia, in fond, a fost pronuntata in data de 3 octombrie 2019 (Click aici pentru a citi), iar motivarea acesteia a fost publicata in urma cu scurt timp de site-ul RoLII, portal care in prezent a ajuns sa contina peste 12 milioane de hotarari judecatoresti publicate, si care a fost conceput de fostul judecator Adrian Toni Neacsu, in prezent avocat.

De altfel, avocatul Adrian Toni Neacsu este si cel care a sesizat motivarea Sentintei judecatoarei Nolden intr-o postare pe Facebook in care a anuntat ca, pe baza acestei solutii, va depune mai multe contestatii in anulare a deciziilor pronuntate de Completele de 5 judecatori constituite pe anul 2019.

Si sunt toate sansele ca aceste actiuni sa fie admise de instanta, daca tinem cont de sentinta judecatoarei Nolden prin care a dispus anularea efectelor Hotararilor CSM si ICCJ prin care s-au constituit completele de 5 pe anul 2019, motivat de faptul ca Hotararea Sectiei pentru judecatori, avand caracter de act normativ, isi putea produce efectele doar prin publicarea in Monitorul Oficial. Or, cum acest lucru nu s-a intamplat, se considera ca Hotararea CSM care a stat la baza compunerii completelor de 5 pe anul 2019 nu exista din punct de vedere juridic si nu isi poate produce efectele nefiind publicata in Monitorul Oficial.

La aceasta situatie s-a ajuns dupa ce judecatoarea Camelia Bogdan, exclusa de doua ori din magistratura, a cerut in instanta anularea actelor CSM si ICCJ care au dus la constituirea completelor de 5 judecatori pe anul 2019, respectiv:

-Hotararea nr.1535/2018 adoptata de CSM in 19 decembrie 2019 - prin care s-au stabilit principiile cu privire la legala compunere a completelor de judecata de 5 judecatori pentru anul 2019 pentru a asigura punerea in aplicarea a dispozitiilor Deciziei CCR nr.685/2018;

-Hotararile nr. 179/20.12.2018, respectiv nr. 2/03.01.2019 adoptate de Inalta Curte in baza Hotararii CSM nr.1535/2018, care aveau ca obiect stabilirea unor masuri pentru tragerea la sorti a completelor de 5 judecatori pentru anul 2019.

Ei bine, prin Sentinta nr. 516 din 2 octombrie 2019, judecatoarea Noldean a stabilit ca Hotararea CSM nr.1535/2018 este lovita de nulitate, la fel si efectele pe care le-a produs, intrucat, fiind un act administrativ cu caracter normativ, era obligatorie publicarea sa in Monitorul Oficial in scopul intrarii in vigoare. Or, retine judecatoarea Nolden, "nepublicarea unui act normativ in Monitorul Oficial atrage sanctiunea inexistentei si pe cale de consecinta a inopozabilitatii, aplicandu-se prin analogie dispozitiile art.100 lit.f si art.108 alin.4 din Constitutia Romaniei".

Mai mult, obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei CSM reiesea, astfel cum se arata in sentinta, chiar si din Legea nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, unde sunt retinute expres domeniile in care CSM are atributia de reglementare, precum si situatiile in care actele emise de Consiliu sunt supuse publicarii in Monitorul Oficial. In acelasi timp, Curtea de Apel Bucuresti a decis sa anuleze si cele doua Hotarari ale ICCJ emise in baza Hotararii CSM.

Precizam ca solutia judecatoarei Nolden a fost atacata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, apelul urmand sa fie judecat chiar la instanta suprema.

Publicam in continuare pasaje din motivarea Curtii de Apel Bucuresti:

"Din analiza acestor considerente rezulta mai multe aspecte deosebit de importante in speta :

In primul rand , Curtea Constitutionala insasi constata ca hotararile colegiului de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie emise incepand cu anul 2014, prin care au fost interpretate si aplicate gresit dispozitiile Regulamentului intern al instantei supreme cu privire la constituirea completelor de judecata de 5 judecatori sunt acte administrative cu caracter normativ , asa cum reiese foarte clar atat din paragraful 127 cat si din paragraful 142 al deciziei.

In al doilea rand, ceea ce s-a delegat, de catre Curtea Constitutionala catre paratul CSM, nu a fost atributia de tragere propriu zisa la sorti – in privinta careia o publicitate simpla ar fi fost suficienta, ci obligatia de a identifica solutiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecata si de a asigura punerea lor in aplicare.

Or, stabilirea unor atari reguli ar fi reprezentat, in mod normal, domeniu de reglementare al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin regulamentul propriu de organizare si functionare.

La acest punct trebuie subliniat ca, de lege lata , Regulamentul de organizare si functionale al paratei Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde dispozitii privind modul de organizare efectiva a compunerii completelor, respectiv acele reguli cu caracter administrativ normativ, menite sa puna in aplicare dispozitiile legale ce reglementeaza compunerea completelor de judecata. Astfel, Regulamentul de organizare si functionare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste regulile privind planificarea de permanenta, cele privind compunerea completelor de judecata pe perioada vacantei judecatoresti, repartizarea cauzelor (art. 109 alin.2 din Regulamentul de organizare si functionare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie) .

Pe cale de consecinta, hotararea atacata prin prezenta actiune reprezinta actul administrativ normativ echivalent al Hotararii Colegiului de Conducere emisa conform Regulamentului ICCJ, in vederea organizarii executarii legii, fiind supusa, asadar, acelorasi rigori referitoare la publicarea in Monitorul Oficial. (...)

Rationamentul se aplica mutatis mutandis si in cazul de fata, cu diferenta ca atributia Sectiei de a stabili regulile nu i-a fost delegata de catre titular, ci a intervenit o abilitare din partea Curtii Constitutionale, aceasta diferenta nefiind insa de natura a schimba cu nimic concluziile expuse care raman in continuare valabile.

Pe de alta parte, Curtea va inlatura ca neintemeiat argumentul Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a sustinut ca Hotararile sale de colegiu, a caror anulare se solicita, respectiv nr.179/2018 si nr.2/2019 sunt acte administrative cu caracter individual, deoarece privesc strict organizarea instantei supreme, deoarece nu ar avea aplicabilitate generala, deoarece insasi Curtea constitutionala in aceeasi decizie da o alta interpretare, insusita si de catre instanta, argumentele instantei supreme de contencios constitutional fiind valabile, in lumina rationamentului expus mai sus si cu privire la Hotararea nr.1535/19.12.2018 care a reglementat in aceeasi materie, enuntand principiile de constituire a completelor de 5 judecatori, in paragrafele 177 si urm. ale deciziei care expun motivele pentru care constituirea completelor de judecata este, in viziunea legiuitorului roman, un principiu fundamental al organizarii activitatii judiciare, o norma de procedura de ordine publica.

Transpunand acest considerent la nivelul organizarii completurilor de judecata, Curtea retine ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004 , isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata. Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme - notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica . De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta.

O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului. Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, iar incalcarea reglementarilor referitoare la compunerea instantei chiar de catre aceasta atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.

Notiunile de "independenta" si "impartialitate obiectiva" sunt strans legate intre ele, astfel incat, din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizate impreuna [a se vedea mutatis mutandis Hotararea din 9 octombrie 2008, pronuntata in cauza Moiseyev impotriva Rusiei, paragraful 175]. Prin urmare, jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicarea art. 6 din Conventie - dreptul la un proces echitabil si garantiile generale ale unui proces echitabil, arata ca independenta tribunalului nu poate fi separata de impartialitatea acestuia, iar aceste doua conditii trebuie intrunite cumulativ atunci cand se apreciaza asupra respectarii art. 6 din Conventie. In acelasi sens, in doctrina s-a subliniat ca art. 6 paragraful 1 impune in mod distinct atat conditia impartialitatii tribunalului, cat si pe cea a independentei lui. Insa, in situatii deduse judecatii Curtii, aceste conditii apar strans imbinate, ceea ce a determinat instanta europeana sa le examineze impreuna. (...)

In concluzie, retine Curtea faptul ca Hotararea nr.1535/2018 emisa de paratul CSM - Sectia pentru judecatori este un act administrativ cu caracter normativ, calificare in raport de care se constata neindeplinirea formelor procedurale de publicare in Monitorul Oficial, partea I, in vederea intrarii lor in vigoare, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, aceasta fiind publicata doar pe pagina de internet a institutiei emitente parate.

Curtea mai retine in acest sens, ca in viziunea legiuitorului roman, conceptul de ”publicare” a actelor administrative reprezinta o garantie a legalitatii si transparentei administratiei publice, iar potrivit jurisprudentei aducerea la cunostinta a unui act normativ se face prin publicare, obligatie legala a carei neindeplinire atrage sanctiunea inexistentei si pe cale de consecinta a inopozabilitatii, aplicandu-se prin analogie dispozitiile art.100 alin.f si art.108 alin.4 din Constitutia Romaniei (Decizia nr.1718/2013 a ICCJ, Curtea de Apel Timisoara, Sectia contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 170 din 2 iulie 2008).

In raport de aceste neregularitati procedurale retinute de natura a duce la anularea actului contestat, Curtea gaseste de prisos a analiza si motivele de fond invocate care se refera in esenta la incalcarea principiului specializarii judecatorului (critica invocata de catre reclamanta Bogdan Camelia), respectiv ca solutia de fond gasita cu privire la cele doua tipuri de cauze pentru care trebuiau elaborate principiile de desemnare a completelor de 5 judecatori ar contraveni legii speciale, respectiv Legea nr.304/2004 si deciziilor Curtii Constitutionale (reclamantul G___ O_______, titularul cererii conexe).

In consecinta, in temeiul art.8 alin.1 rap.la art.18 alin.1 teza I din Legea nr.554/xxxxx instanta va admite cererile conexe cu privire la primul capat de cerere al acestora si va dispune anularea Hotararii nr. 1535/2018 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori".

Iata postarea lui Toni Neacsu de pe Facebook:


*Cititi aici integral Sentinta CAB

Comentarii

# Gina date 11 octombrie 2019 16:36 +17

Şi completele de 3 sunt şi mai ilegale. Dar să recunoaştem că justiția din 2005 până azi este TOATĂ ilegală şi nedreaptă. Majoritatea celor condamnați sunt ori judecati nedrept ori prea-puțin vinovați ori nevinovați. Cei ADEVĂRAȚI VINOVAȚI stau pe funcții in fruntea statului FALS SI NEDEMOCRATIC. Justiția a produs un genocid iar Serviciile secrete şi DIICOT un MEGAJAF...Iar alții incearcă sa ne distragă atenția cu subiecte sterile sau cu alegerile INUTILE si ilegale controlate de softul STS neomologat. "Deştepții" nu se întreabă? Oare cât mai rezistă această URIAŞĂ cantitate uriaşă de prostie până va exploda în haos si foamete?

# Procurorul date 11 octombrie 2019 16:46 0

Foarte interesant raționamentul d-nei judecător. Sper să țină și în recurs, în fața ”pârâtului” ICCJ. S-ar fi impus, totuși, o dezvoltare mai amplă a ideii de delegare de competență (atribuții) direct în baza Constituției și nu a legii. Pentru că delegarea de atribuții se face tot în temeiul și în condițiile legii (Constituției) și ea nu poate viza competențe exclusive ale celui care deleagă. Aici e punctul sensibil al motivării. În rest, o contestație în anulare în baza ei, pe motiv de nelegală constituire a instanței, este perfect admisibilă și înainte de a se judeca un eventual recurs împotriva acestei hotărâri, având în vedere că hotărârile date, potrivit legii, fără drept de apel (cele atacabile doar cu recurs, cum este cazul de față) sunt executorii de la data pronunțării în primă instanță, chiar dacă nu sunt și definitive.

# Marcel date 11 octombrie 2019 18:44 +5

HALAL Judecatori. Ce venituri incaseaza? Ce pensii au?

# escu date 12 octombrie 2019 07:23 +2

Așa se întâmplă când legea este interpretată după ureche. Urechiștii au apărut după ce au fost posibile tot felul de ilegalități, de sfidare a legilor și Constituției, atitudini specifice dictaturii, mai mult sau mai puțin mascate, din timpul lui Băsescu și, acum, cu voia dumneavoastră, a generalului Johaaaaanniiiiiis!

# Ghita Bizonu' date 12 octombrie 2019 11:45 +2

++"154. Refuzul constant al unei autoritati a statului, fie ea si Inalta Curte de Casatie si Justitie, de a aplica o lege nu echivaleaza cu o cadere in desuetudine a acesteia in sensul ca legea nu ar mai beneficia de autoritatea conferita initial de catre legislativ, din cauza esecului sau de a reflecta realitatea sociala."++ Acest refuz constant nu o fi el insusi o infractiune? Abzu de serviciu ?!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.11.2019 – Ana nu a putut sa deschida gura. Predoiu a intrat in paine

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva