Magistratii Curtii Constitutionale au respins cu majoritate de voturi, miercuri, sesizarea PNL si PSD, in care reclamau neconstitutionalitatea votului din Parlament in momentul asumarii raspunderii Guvernului pe Codul Muncii, ca urmare, Codul tocmai promovat de Executiv primind girul de constitutionalitate. Judecatorul Iulia Motoc a lipsit de la dezbateri si de la deliberarile pe constitutionalitatea Codului Muncii. Peste 100 de parlamentari au sustinut ca votul a fost neconform cu procedurile legale, pentru ca au fost prezenti doar 216 din cei 470 de membri ai Camerelor. In plus, parlamentarii au criticat si faptul ca procedura asumarii raspunderii a devenit din exceptie, regula, aratand ca, pana in prezent, Guvernul Boc si-a asumat de 11 ori raspunderea pe legi extrem de importante si cu un impact pentru intreaga societate. In ceea ce priveste prevederile Codului Muncii, parlamentarii au reclamat ca acestea sunt prejudiciante pentru angajat, si dau posibilitatea angajatorului sa decida discretionar asupra duratei perioadei de proba, a tipului de contract incheiat, dar si asupra orelor suplimentare de munca.

Angajatorul taie si spanzura in contractele de munca, angajatul nu va mai putea fi protejat de sindicat

Una dintre primele critici aduse Codului Muncii a vizat elaborarea si adoptarea acestuia fara consultarea Consiliului Economic si Social, adica fara respectarea prevederilor legale in materie. De asemenea, parlamentarii au sustinut ca actualul Cod al Muncii determina diminuarea protectiei asigurate salariatilor,

prin instituirea formei scrise a contractului individual de munca ca o conditie ad validitatem la incheierea unui raport de munca. Aceasta forma de incheiere a contractelor va limita, in opinia semnatarilor sesizarii, posibilitatea salariatilor de a proba existenta raportului de munca, cu consecinta limitarii posibilitatii acestora de a beneficia de regimul de protectie instituit de legislatia muncii. O alta critica a fost adusa si amendamentului privind perioada de proba, reclamantii sustinand ca angajatorul va avea posibilitatea ca, la finalul sau pe parcursul acestei perioade, sa dispuna discretionar intreruperea contractului individual de munca printr-o notificare scrisa, fara motivare. Mai mult, parlamentarii opozitiei au criticat si dreptul pe care il primeste angajatorul de a realiza o exploatare abuziva a fortei de munca, in scopul maximizarii profitului, fara vreo conditionare privitoare la protectia sociala a muncii, totodata, angajatorul poate sa respinga cererea salariatilor de acordare a unor concedii fara plata pentru formare profesionala, fara acordul sindicatului ori al reprezentantilor salariatilor. In plus, parlamentarii au reclamat si faptul ca angajatorul va avea dreptul sa dispuna reducerea programului de lucru cu reducerea corespunzatoare a salariului, fara a fi necesar acordul organizatiei sindicale ori al reprezentantilor salariatilor, ci doar consultarea pur formala a acestora.

Executivul Boc a facut un obicei din asumarea raspunderii Guvernului pe legi esentiale

Conform sesizarii depuse de parlamentarii opozitiei la Curtea Constitutionala, "actuala guvernare a uzitat, pana la epuizare, de dispozitiile articolului 114 din Constitutia Romaniei, transformand practic procedura angajarii raspunderii din exceptie in regula. Astfel, statistic analizand, rezulta ca in perioada 2000 - 2004 Guvernul Nastase si-a angajat raspunderea de trei ori in fata Parlamentului, iar in perioada 2004 - 2008 guvernarea PNL-PDL si-a angajat raspunderea de patru ori. Guvernul Boc, in perioada 2008 - 2011, si-a angajat raspunderea de zece ori, Legea pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 privind Codul muncii reprezentand cea de a unsprezecea asumare de raspundere in fata Parlamentului". In plus, in sesizare se arata ca unul dintre cele mai grave lucruri pe care il determina actualul Cod al Muncii este limitarea dreptului la negocieri colective. De asemenea, parlamentarii opozitiei au notat ca prin actualul Cod al Muncii sunt restranse masurile de protectie impotriva concedierilor a reprezentantilor salariatilor/ liderilor sindicali.

Pensiile sub 2.000 de lei nu se vor impozita, in ciuda insistentelor presedintelui tarii

Pe de alta parte, senatorii au respins, miercuri, solicitarea presedintelui Traian Basescu de reexaminare a proiectului de lege al pensiilor, luand decizia ca pensiile sub 2.000 de lei sa nu fie supuse niciunui fel de impozit. Proiectul a fost trimis la Camera Deputatilor, camera decizionala in acest caz. Raportul Comisiei de buget, de respingere a cererii de reexaminare formulate de presedintele Traian Basescu, a fost adoptat de Senat cu 54 de voturi "pentru" si 49 de voturi "impotriva". Seful statului a precizat in cererea sa reexaminare ca neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei nu este nici oportuna, nici recomandata, putand duce la scaderi si dezechilibre asupra veniturilor bugetare si, implicit, la majorarea deficitului bugetar. In acelasi document, opinia presedintelui a fost impartasita si de reprezentantii Guvernului si de cei ai Ministerului Finantelor, care au precizat ca doar pensiile de pana la 1.000 de lei nu trebuie impozitate.