CCR PUNE FRANA ABUZURILOR PROCURORILOR – Judecatorii constitutionali au stabilit cu majoritate de voturi ca, in forma sa actuala, masura controlului judiciar incalca dreptul la aparare. De acum, prelungirea controlului judiciar se va putea face doar dupa audierea inculpatului de catre procuror: “Desfasurarea procedurii prelungirii masurii preventive a controlului judiciar, fara citarea si audierea inculpatului, este de natura a-i incalca acestuia dreptul la aparare”

Scris de: Elena DUMITRACHE | |

5 October 2016 15:35

Vizualizari: 9644

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca procurorii nu vor mai putea prelungi masura controlului judiciar fara ca in prealabil sa efectueze audierea persoanei vizate de masura preventiva neprivativa de libertate, in prezenta avocatului ales si cu citarea prealabila a acestuia. Hotararea a fost luata de Plenul Curtii Constitutionale prezidat de Valer Dorneanu (foto), cu majoritate de voturi, in sedinta din data de 4 octombrie 2016, anuntul fiind facut public in data de 5 octombrie 2016 printr-un comunicat de presa publicat pe site-ul institutiei. Conform comunicatului CCR, in timpul sedintei de judecata s-a pus in discutie constitutionalitatea articolului 215 indice 1 alineatele (2) si (5) din Noul Cod de procedura penala care stabilesc modalitatea de prelungire a controlului judiciar.

In urma deliberarilor, judecatorii constitutionali au decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 indice 1 alin. (2) NCPP, stabilind ca in forma actuala procedura prelungirii masurii preventive a controlului judiciar fara citarea si audierea inculpatului, este de natura a-i incalca acestuia dreptul la aparare, drept fundamental prevazut de art.24 din Constitutie.

Prezentam in continuare comunicatul CCR din data de 5 octombrie 2016:

“In ziua de 4 octombrie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.215¹ alin.(2) si (5) din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:

"(2) In cursul urmaririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de catre procuror, prin ordonanta, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile.ʺ

ʺ (5) Impotriva ordonantei procurorului prin care, in conditiile prevazute la alin. (2) si (3), s-a prelungit masura controlului judiciar, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, dispozitiile art. 213 aplicandu-se in mod corespunzator."

In urma deliberarii :

1.Cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.2151 alin.(2) din Codul de procedura penala si a constatat ca acestea sunt constitutionale in masura in care prelungirea masurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art.212 alin.(1) si alin.(3) teza intai din Codul de procedura penala

2.Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.2151 alin.(5) din Codul de procedura penala si a constatat ca acestea sunt constitutionale in raport cu criticile formulate

In argumentarea solutiei pronuntate, instanta constitutionala a retinut ca desfasurarea procedurii prelungirii masurii preventive a controlului judiciar, prevazuta la art.2151 alin.(2) din Codul de procedura penala, fara citarea si audierea inculpatului, este de natura a-i incalca acestuia dreptul la aparare, drept fundamental prevazut de art.24 din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

Comentarii

# Edelweiss 5 October 2016 17:19 +5

Io*, în 23 ian 2014, am fost umflat din curte, FĂRĂ CITARE, doar cu mandat de aducere, dus la parchet și ÎN LIPSA APĂRĂTORULUI ALES mi s-a prelungit măsura controlului judiciar cu încă 30 de zile, cf. OUG 82/10dec. 2014. În ian 2016, în procedura de contestare a legalității actului de acuzare întocmit, printre alte excepții ridicate și nulități invocate, am învederat instanța și asupra acestei ticăloșii umilitoare. Evident că mi s-a trimis la Kosh excepția, aidoma tuturor actelor procesuale efectuate nu numai în speța cu pricina, ci ÎN TOATE ACȚIUNILE ȘI ACTELE PROCEDURALE.

# Edelweiss 5 October 2016 23:53 +2

Erată: în loc de 23 ian. 2014 se va citi 23 ian. 2015. LOGIC! :-)

N.c.p. și N.C.p.p. au intrat în brazdă la 1 făurar 2014

# Edelweiss 5 October 2016 17:22 +3

Iaca ce-mi zice judele de cameră preliminară: „În ceea ce privește această critică, judecătorul de Cameră Preliminară reține că excede obiectul procedurii Camerei Preliminare. /[...] Judecătorul de Cameră Preliminară reține că procurorul poate dispune prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar, fără citarea prealabilă a inculpatului și fără participarea avocatului acestuia, obligativitatea audierii inculpatului, în prezența apărătorului ales ori din oficiu existând numai la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, dispozițiile art. 2151 C.pr.pen. nu instituie o astfel de obligație și la momentul prelungirii măsurii preventive”

# DODI 5 October 2016 18:25 +12

Încep să apară mugurii unei primăveri la CCR după debarcarea ratatului zegrean, sluga lui hăhăilă și penibilul care a făcut inutile 7,4 milioane de voturi ale românilor. Într-adevăr justiția este sublimă, dar doar atunci când este practicată de profesioniști nu de niște neica nimeni precum ardelenii ratați zegrean și luluța.

# Edelweiss 5 October 2016 21:35 -1

Dodă, să pricep că băeții iștea, cu robe de culoare vișinie, împrumutate de la Moș Crăciun și cu ciocănel luat în lizing de la Măritul și Heroicul Warlord Thor, încep să devină BĂEȚ BUNI, pentru care drepturile fundamentale nu sunt drepturi iluzorii iar ideea de înfăptuire a actului de justiție nu este o fantasmă hazlie? :-?

# Edelweiss 5 October 2016 18:42 +1

Amu am terminat o Dojană extraprocedurală, pe care i-o trimte la dosar fătucii de la Suceava, care nu-i rea-intenționată, are minte, dară abia e la început de carieră. Poate îi face bine o asemenea dojană! Fragment „ Domnișoară judecător, măi fată, măi, NU-ȚI BATE JOC DE PROFESIA NOBILĂ PE CARE ȚI-AI ALES-O! Ce este cuprins în pagina 7 a Încheierii, confirmat de recenta decizie a CCR și coroborat cu prevederile art. 215^1 C.p.p ÎN VIGOARE la data de 23 ian 2015, respectiv 17 martie 2016, respectiv prevederile art. 212 C.p.p., de asemenea în vigoare la datele menționate, SUNT ARGUMENTE SUFICIENTE pentru redactarea unei plângeri adresată Inspecției judiciare din CSM, comisia pentru judecători, sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută la art. 99 lit. t), raportat la art. 99^1 alin. (2) din Legea 303/2004.

# Edelweiss 5 October 2016 18:43 +2

Temeinicia și justețea unei asemenea acțiuni este confirmată de recenta decizie a CCR care NU ARE NEVOIE SĂ RETROACTIVEZE, atâta timp cât art. 215^1 a fost introdus prin OUG 82/2014 din 10 dec. 2014, ca urmare a Deciziei CCR 712/2014. Așadar, ar fi material brut pentru niscai plângeri penale împotriva libertului bucșa, sau pentru plângeri la Inspecția Judiciară împotriva judecătoarelor de la Judecătorie și Tribunal care, cu o neglijență tipică „Patului lui Procust”, au ignorat o excepție legitimă formulată de un inculpat. Însă, nu voi formula nici o plângere. Căci eu nu atac împotriva tinerilor, împotriva celor ce nu au în genom gena securistoidă sau comunistoidă. Eu atac numai împotriva imbecililor, beizadelelor, gunoaielor neo-securiste și jegurilor cripto-comuniste. Așadar, de ce am insistat să depun această dojană extraprocedurală?

# Edelweiss 5 October 2016 18:44 +1

Domnișoară judecător, abordarea mecanicistă din cuprinsul Încheierii Ședinței de Cameră de Consiliu din 17 martie 2016 este exemplul cel mai elocvent al acelui stereotip lexical ce subliniază diferența esențială dintre „litera și spiritul legii” A afirma cu seninătate că „dispozițiile art. 2151 C.pr.pen. nu instituie o astfel de obligație și la momentul prelungirii măsurii preventive” reprezintă doar o abordare masoretică a textului de lege, efectuată de un scrib-lector, care măsoară cu șublerul numărul de foneme și contorizează numărul de cuvinte din textul legii. A face trecerea de la textul legii la aplicarea lui superioară, din punct de vedere interpretativ, constituie exact acel „HAR” rezervat doar spiritelor înalte, har care face distincția dintre „Judecătorii” spiritului Legii și „Scribii” masoreți ai textului Legii! Ambiguitatea aparent legitimă din cuprinsul art. 215^1 a apărut datorită declarării ca neconstituționale a art. 211-217 C.p.p.

# Edelweiss 5 October 2016 18:45 +2

Însă, legiuitorul, la vremea redactării prevederilor C.p.p., nu a luat în considerare posibilitatea amendării ulterioare a măsurii controlului judiciar, privit sub aspectul temporal al acestei măsuri, precum și sub aspectul prelungirii măsurii prin ordonanțe succesive. La data redactării C.p.p. legiuitorul a prevăzut condiții exprese și universale pentru măsura controlului judiciar PE ÎNTREAGA PERIOADĂ DE ACȚIUNE A ACESTEI MĂSURI. Așadar, nu trebuie studii superioare la Harward și doftoratul în Drept la Oxford, este suficient să fii un țărănoi prost dar cu bun-simț, de la Bortilenii de Câmpie, să SIMȚI că prevederile ancientului articol 212 SE APLICĂ EXTENSIV ȘI PESTE PREVEDERILE NOILOR REGLEMENTĂRI IMPUSE DE OUG 82/2014! La data redactării noului Cod de procedură penală, legiuitorul nici măcar nu era în situația lacunară rarissimă prin care voința legiuitorului spune puțin, încercând să spună mai mult – „lex dixit minus quam voluit”.

# Edelweiss 5 October 2016 18:47 +2

Iar atâta timp cât interpretarea extensivă prin analogie a prevederilor art. 212, recte analogia „in bonam partem”, a unei AMBIGUITĂȚI, a unui DUBIU ÎN FAVOAREA ACUZATULUI, nu este restricționată de vreo decizie CCR, ei bine, această interpretare de elementar bun-simț AR FI TREBUIT EFECTUATĂ fără să se mai aștepte semnalul neconstituțional dat de CCR. Exact aceasta este una din situațiile care face diferența dintre zeloții masoreți ai doctrinei interpretative exegetice a legii și spiritele superioare, binecuvântate cu har care, în situația unei lacune legislative, caută să deslușească intenția legiuitorului „în mod liber în ansamblul faptelor şi împrejurărilor vizate de textul legii dar pe care legiuitorul nu avea cum să le prevadă.” Dacă la controlul judiciar pe cauțiune, modificat de aceeași OUG 82/2014, art. 216 alin. (3) se face mențiunea aplicării corespunzătoare a art. 212-215^1,

# Edelweiss 5 October 2016 18:48 +3

... cât bun-simț juridic este necesar pentru a deduce că aplicarea art. 212 se efectuează în mod corespunzător și în cazul art. 215^1 – articol care constituie o situație neprevăzută de legiuitor și care vine în ca o înlocuire a prevederilor declarate neconstituționale?) Parcă „mutatis mutandis” îi zâce la treaba asta pre graiul căpcăunilor sadici, cu robă și bavetă, ce consideră întreaga po******ție ca fiind infractori și acționează cu determinare în vederea extincției tuturor membrilor comunității sociale românești care nu fac parte din systemul național de forță și represiune: procurori, judecători, polițiști sau jandarmi. Asta e! Nu o luați în nume personal, dar nu m-a mâniat respingerea recentă, la Curtea de Apel, a unei plângeri pe art. 340 C.p.p. cum m-a umplut de draci lectura textului recentei decizii a Curții Constituționale a României. Căci, în definitiv, parafrazând deviza constituției franceze, Iustitia asta cred că este o…

# Edelweiss 5 October 2016 18:49 +2

„Iustiție de la Oameni, prin Oameni și pentru Oameni”. Iustiția NU ESTE a procurorilor-cerberi din Republika Penitenciară a Prosecutorilor – Rromânica. Justiția este a Oamenilor, se înfăptuiește prin Oameni cu HAR și are ca finalitate Oamenii.