14 iunie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CCR RUPE GURA #REZISTENTILOR ANTI-SIIJ – Exclusiv. Decizie istorica a Curtii Constitutionale: Sectia de investigare a infractiunilor din justitie este infiintata constitutional in raport cu prevederile din Hotararea CJUE. Solutia CCR pune stop progresistilor din instante care au in plan desfiintarea SIIJ. Decizia CCR a fost data la sesizarea Curtii de Apel Pitesti, instanta care a decis deja prin judecatorul Stancu ca SIIJ sa nu mai existe pe fata pamantului

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

8 iunie 2021 16:32
Vizualizari: 12320

Dupa ordinara decizie pronuntata luni, 7 iunie 2021, de judecatorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti – care a hotarat cu de la sine putere ca SIIJ nu mai exista si ca procurorii acestei structuri nu sunt competenti sa solutioneze cauze privind magistratiCurtea Constitutionala a Romaniei le ia maul judecatorilor care se pregateau sa dispuna solutii similare celei de la Pitesti si sa desavarseasca obiectivul principal al magistratilor de tip #rezist: desfiintarea SIIJ!


 

SIIJ functioneaza constitutional si nu poate fi desfiintata decat de Parlament


CCR a decis marti, 8 iunie 2021, ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie functioneaza constitutional in raport cu criticile formulate de contestarii Sectiei si in raport cu decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europeane (click aici pentru a citi). Decizia a fost adoptata de CCR cu un vot de 7 la 2. Evident, votul pentru raderea de pe fata pamantului a SIIJ a fost dat de judecatoarele constitutionale Livia Stanciu si Simina Tanasescu, ambele numite in functia de judecator CCR prin pixul lui Klaus Werner Iohannis, la randul lui un contestatar al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.


Extrem de important este ca decizia CCR a fost pronuntata la sesizarea, sic!, a Curtii de Apel Pitesti. Mai exact,  Curtea de Apel Pitesti a sesizat CCR la cererea Asociatiei Initiativa pentru Justitie reprezentata de procurorul Bogdan Ciprian Pirlog – care a sustinut ca dispozitiile din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara cuprinse la art. 88 indice 1 - indice 9 unde se reglementeaza organizarea si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie incalca tratatul Uniunii Europene si recomandarile MCV, astfel ca se impune desfiintarea SIIJ.


Judecatorii CCR au decis insa contrariul, statuand prin decizia pronuntata marti 8 iunie 2021 ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a fost infiintata si functioneaza constitutional. Potrivit informatiilor pe care le detinem, discutarea aspectelor retinute in hotararea CJUE in dosarul format ca urmare a sesizarii facute de CA Pitesti – la cererea Asociatiei lui Pirlog – s-a facut dupa ce procurorul general al Romaniei a solicitat sa se tina cont de decizia instantei europene, punand totodata concluzii de admitere a actiunii Asociatiei Initiativa pentru Justitie.


CCR le taie curentul #rezistentilor care s-au opus functionarii SIIJ


Solutia de marti 8 iunie 2021 a judecatorilor CCR este cu atat mai importanta cu cat vine sa stopeze avantul contestatarilor SIIJ care au pritocit si format, din informatiile noastre, un nucleu pentru desfiintarea Sectiei speciale prin hotarari judecatoresti menite sa constituie in timp practica judiciara. Primul exemplu a fost cel de la Pitesti, instanta care prin decizia judecatorului Stancu a pronuntat prima solutie de desfiintare practic a SIIJ.


Catastrofal insa pentru #rezistenti, decizia Curtii Constitutionale vine la doar o zi de cand judecatorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a decis (in dosarul 722/46/2021 ce avea ca obiect "contestatie durata proces", invocand Hotararea CJUE) ca SIIJ nu prezinta garantii ca poate sa isi desfasoare activitatea fara imixtiunea politica si nici ca poate asigura respectarea dreptului la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil (art 47 Carta drepturilor fundamentale a UE) si a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare (art 48 Carta drepturilor fundamentale a UE).

Mai mult, prin aceeasi hotarare (click aici pentru a citi), judecatorul Stancu a dispus ca procurorul de caz sa isi decline competenta de solutionare a cauzei, iar la stabilirea competentei sa excluda dispozitiile art. 88 indice 1-indice 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Adica sa excluda fix articolul de lege in care se prevede infiintarea si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si sa trimita dosarul unui alt parchet care are avea competenta sa instrumenteze dosarul.


Iata comunicatul CCR:


"In sedinta din data de 8 iunie 2021, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor posterior promulgarii, a pronuntat urmatoarele decizii: (...)


In legatura cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, Curtea precizeaza urmatoarele:

Avand in vedere ca la termenul de 20 mai 2021, cand a avut loc dezbaterea in sedinta publica din fata Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata, atat Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – procurorul general al Romaniei, in calitate de parte in dosar, cat si procurorul de sedinta au solicitat ca, in analiza de constitutionalitate pe care o efectueaza, Curtea sa tina seama de Hotararea din 18 mai 2021, pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-355/19, considerata un element ce poate determina un reviriment jurisprudential sub aspectul constatarii incidentei Deciziei 2006/928/CE in controlul de constitutionalitate si, implicit, a incalcarii art.148 din Constitutie, Curtea a analizat cererea astfel formulata si a constatat urmatoarele:

Din perspectiva controlului de constitutionalitate, Hotararea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 si rapoartele M.C.V. intocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, asa cum o facuse in prealabil si instanta constitutionala romana, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 si caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., si nici cu privire la continutul Deciziei 2006/928, stabilind ca Romania are sarcina de a colabora cu buna-credinta cu Comisia Europeana ”pentru a surmonta […] dificultatile intampinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinta mentionate”. Prin urmare, Curtea si-a mentinut jurisprudenta anterioara si a constatat ca singurul act care, in virtutea caracterului sau obligatoriu, ar fi putut constitui norma interpusa controlului de constitutionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constitutie – Decizia 2006/928 -, prin dispozitiile si obiectivele pe care le impune, nu are relevanta constitutionala, intrucat nu complineste o lacuna a Legii fundamentale si nici nu stabileste un standard mai ridicat de protectie decat normele constitutionale in vigoare.

Cu privire la reglementarile referitoare la infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin Hotararea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit ca, pentru ca acestea sa respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) sa fie justificate de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei, (ii) sa fie insotita de garantii specifice care sa inlature orice risc care sa aduca atingere independentei judecatorilor si procurorilor si (iii) in cadrul procedurii de investigare, judecatorii si procurorii sa beneficieze de dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, de prezumtia de nevinovatie si de dreptul la aparare.

Avand in vedere cele trei aspecte asupra carora s-a pronuntat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE, Curtea Constitutionala a analizat in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si a constatat ca acestea reprezinta o optiune a legiuitorului national si indeplinesc garantiile stipulate in Hotararea C.J.U.E., in acord cu prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si in art.21 alin.(1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si, implicit, in acord cu prevederile art.2 si art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competenta instantei de judecata cu privire la interpretarea si aplicarea dreptului european, Curtea a retinut, in primul rand, ca o instanta judecatoreasca are competenta sa analizeze conformitatea unei dispozitii din ”legile interne” cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, prin notiunea de „legi interne”, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala. Legea fundamentala isi prezerva pozitia ierarhic superioara in virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentala, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din ”legile interne”, constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie.

In al doilea rand, Curtea a constatat ca C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (par.177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene.

In al treilea rand, Curtea a constatat ca dispozitivul Hotararii C.J.U.E., potrivit caruia o instanta de judecata ”este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei in Constitutia Romaniei, intrucat art.148 din Constitutie consacra prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii fata de dispozitiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotararea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala. Asa fiind, judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unor recomandari in detrimentul legislatiei nationale, declarata conforma Constitutiei nationale de catre Curtea Constitutionala, intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna.

In concluzie, intrucat Hotararea din 18 mai 2021, pronuntata de C.J.U.E. in cauza C-355/19, nu poate fi considerata un element ce poate determina un reviriment jurisprudential sub aspectul constatarii incidentei Deciziei 2006/928/CE in controlul de constitutionalitate si, implicit, a incalcarii art.148 din Constitutie, Curtea Constitutionala a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) si e) si alin.(2), precum si ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie".

 


Comentarii

# Cetateanul date 8 iunie 2021 17:09 -15

Și băietul ăla activist mai dă cu ciocănelul? Cotețiștilor...grijă mare că vă lovește peste oo!

# Halucinant date 8 iunie 2021 18:20 -211

De fapt Curtea Constitutionala arata ca nu intelege rolul statelor membre in Uniunea Europeana, rastalmacind cele scrise negru pe alb in hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Tocmai ce v-a spus CJUE, ca normele nationale (INCLUSIV CONSTITUTIA) sunt sub acquisul comunitar.....

# nae din dealul feleacului date 8 iunie 2021 18:37 +129

D-le/D-na #Halucinant chiar esti "dus cu pluta"!Ce spui tu straine..cartea ti-a fost departe!Batalia nu s-a terminat,existenta/neexistenta SIIJ v-a fi atacata si la Parlament unde "ciuma galbena"cu ale ei "mutatii" vor sapa de zor sa darime.Pina atunci vor pune toate frinele posibile:sediu,dotari,personal si in frunte o momiie care sa frineze activitatea.Pina astaziSIIJ nu a facut nimic,nu am mare incredere ca va face ceva mai departe.Astea sunt ordinele in multicolonia RO.

# Demostene date 8 iunie 2021 18:48 +67

#halucinant Halucinantă e gândirea ta. Un examen psihologic, independent, ar lămuri statusul tău. V-ați dorit întărirea republicii procurorilor. Hai să ne întoarcem la soviete unde judecătorul era un simplu executant al procurorilor. Îți urez să ai parte de o anchetă pretoriană și după mai vorbim.

# Art.148 din Constitutie date 8 iunie 2021 20:25 +8

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

# MN date 8 iunie 2021 20:30 +109

In sfarsit a dat domnu sa se faca dreptate. Eu nu inteleg pe cine reprezinta Stanciu la CCR si din banii cui este atita? Cum este posibil sa fii platit din banii poporului iar tu o ****** de procuror sa fii tot timpul inootriva celor care te platesc si pe care ai jurat ca ii reprezinti. Nu credeti ca trebuie gasita o solutie sa fie suspendata???

# ?????? date 8 iunie 2021 21:21 +18

@Sunteți de părere că în contextul deciziilor CCR despre starea de alertă motivată de pandemie ar fi interesant pentru opinia publică și care dintre judecătorii de la CCR s-au vaccinat anticovid, ?

# CARCOTAS date 8 iunie 2021 22:16 +19

Ce ar trebui sa faca domnisoara procuror general, pusa in fata acestei decizii, dupa ce a promovat sabotarea Sectiei? ghici, ghictoarea mea! las' ca vine el urmatorul Presedinte al republicii...

# MIRA date 8 iunie 2021 23:02 +1

Nu de la Curtea de ApelPitesti era judecatoarea aceea Elena ,parca Iordache, pe care au prins-o beata la volan?Nu la Curtea de Apel Pitesti au ajuns la concluzia "istorica" potrivit careia mostenitorul sezinar poate sa fie introdus in proces chiar daca nu este mostenitor ( nu a preluat mostenirea) ci succesibil sezinar? Nu de la Pitesti era Dobrin? Concluzia?Prea multa tuica la Pitesti.Fotbal se poate juca, de judecat , nu prea...Ar trebui desfiintata Curtea de Apel Pitesti.NU s-o gasi un judecator la Bucuresti , sau in alta parte a tarii, care sa decida astfel?

# Cârcotaș date 8 iunie 2021 23:04 -19

CCR a decis. Însă la fel de bine instanțele pot să ignore bine-mersi ce a decis CCR și să aplice direct hotărârea CJUE. Rămâne la latitudinea fiecărui judecător să aplice fie Decizia CCR, fie Hotărârea CJUE. De altfel am văzut că sunt instanțe care nu se închină la CCR și nu aplică deciziile acestei curți.

# ROexit ! date 9 iunie 2021 02:37 +34

TREBUIE ARESTATI globalistii + confiscat tot ce au !!!!! + desfiintat U.E. !!

# ?????? date 9 iunie 2021 06:59 -1

@ Revista 22 ,,România rămâne sub MCV. CE așteaptă măsuri concrete privind reforma justiției" , ?

# santinela date 9 iunie 2021 07:03 +31

Poti spune linistit "magistratul " STANCU si apoi sa tragi apa !! Asta cind judeca are o gindire si o cultura juridica impecabila,dreapta ca "fulgerul",r-ati ai dracului de h-rezisti ce sinteti !

# VIKY date 9 iunie 2021 08:19 +26

CJUE: "„Revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public, insarcinate cu anchetarea judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare. In ceea ce priveste carta, revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reglementarea nationala in discutie nu impiedica examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecatorii si la procurorii vizati.”...Numai un cretin dupa ce citeste (daca e in stare sa citeasca), nu intelege fraza : "REVINE INSTANTELOR NATIONALE". Unde scrie desfiintarea sectiei, gunoaie umane?.

# VIKY date 9 iunie 2021 09:10 +52

Tot pentru #nazisti: In MCV (Manipulare Cumparare Vanzare), sunt RECOMANDARI, nu OBLIGATII. Populatia este manipulata in cel mai mizerabil mod. Fara legatura cu articolul, dar in legatura cu manipularea: In SUA au fost prezentate in toata media corespondenta lui Fauci cu un medic care a studiat virusul in martie. Medicul l-a instiintat ca virusul a fost modificat in laborator doar 1%, raspunsul lui Fauci a fost: "Deci nu este periculos, isi va urma ciclul ca orice virus si va disparea, deci nu trebuie masca nici vaccin". A doua zi au facut o sedinta cu 12 persoane, dupa care a urmat... ce ati suportat un an si jumatate. La aceasta stire care a fost prezentata la TV, nazistul-libidinos euro parlamentar Busoi, a declarat ca afirmatiile lui Fauci nu pot fi luate in seama deoarece "specialistii" au decis, nu el. Ma intreb daca vor fi date publicitati corespondentele OMS cu Bill Gates si Fauci, vor spune ca in OMS nu sunt specialisti, si ca este un ONG independent?. TREZITI-VA!!!.

# Lorenzo de Medici date 9 iunie 2021 15:06 +19

#halucinant. Nu știu ce profesie ai matale, dar dacă ești absolvent de drept, zău că nu îmi dau seama cum dreaku ai luat examenul la Dreptul Uniunii Europene.

# Gilu date 9 iunie 2021 21:49 +7

Simino,nu credeam ca o sa ajungi o asa mare dezamăgire! Ce dracu'predai tu de la catedra de drept constituțional? Ce ma mai mir eu? Daca un vaselicadanilet preda la prețiosul INM ...Vremuri grele: ineptiile unor nulități alese prin prostirea maselor (prosti,dar multi - expresie antologică),au devenit litera de evanghelie pentru ditamai profesorul universitar...Ma asteptam din partea " partenerei de nădejde ",pretabila la colaborări,ori de la un Stancu , " anonimul de la Pitești ",nicidecum de la un constitutionalist...Păcat!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 14.06.2021 – Hagi si Popescu au fost umiliti, seful DNA Crin Nicu Bologa s-a lefait la VIP (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva