Premierul Victor Ponta a participat joi, 25 aprilie 2013, la dezbaterea organizata de Forumul Constitutional la Palatul Parlamentului, in cadrul caruia s-a discutat despre modificarea Legii fundamentale, in timpul discursului sau primul ministru subliniind importanta revizurii Consitutiei in acest an. Premierul Ponta a precizat ca in noua Constitutie este necesara sa existe un reglaj fin in ceea ce priveste raporturile intre puterile executive, legislative si judecatoresti, in conditiile in care, cel putin in ultimul an, au existat institutii precum Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala a Romaniei care au fost prezente in viata romanilor aproape zilnic, devenind aproape instante de judecata in fiecare zi. In opinia sefului Executivului aceste actiuni trebuie sa fie reglementate si trebuie stabilit un cadru de functionare pentru fiecare dintre ele. De altfel, Victor Ponta a facut referire si la posibilitatea ca membrii CSM sa nu mai poata fi revocati din functie, cum s-a intamplat in cazul judecatorilor Cristi Danilet si Alina Ghica, ca urmare a unei decizii date de CCR, precum si despre nevoia de reglementare a modului in care vor fi numiti judecatorii la CCR. Un alt aspect la care premierul a facut referire este cel al statutului procurorului, in timpul discursului sau, Victor Ponta povestind ca Sectia pentru procurori a CSM a respins orice propunere venita din partea premierului, desi ii acorda procurorului mai multe drepturi, si a decis sa ramana la acelasi statut.

"De ce trebuie anul acesta (n.red. - revizuirea Constitutiei)? Pentru ca eu cred ca este un context politic si social, in care se poate realiza o revizuire a Constitutiei. Anul viitor - din nou context electoral, dupa aceea, 2015. E destul de riscant sa spunem „nu facem anul acesta, mai lasam o perioada”. Cred ca este un moment bun, este un moment in care pot fi lasate deoparte ambitiile personale si ne putem gandi, pentru urmatorii zece ani, sa avem o constitutie care sa ne ajute mai mult in a face functionarea institutiilor statului mai eficienta decat a fost in ultima perioada.

Mai vreau, de asemenea, sa spun ca, in viziunea mea cel putin, modificarile despre care vom discuta in continuare nu privesc o modificare de substanta, de structura a Constitutiei, ci, mai degraba, un reglaj fin al unora dintre prevederile constitutionale, un reglaj fin care sa ne arate ca am inteles anumite puncte, care nu au functionat sau nu au fost suficient de clare in ultimii zece ani, care sa permita in urmatoarea perioada sa nu mai mergem la Curtea Constitutionala in fiecare zi sa ne lamureasca ce vrea sa spuna Constitutia sau sa rezolve conflicte intre diverse puteri si institutii ale statului, un reglaj fin in care sa punem, practic, in textul constitutional lucrurile pe care le-am invatat in ultima perioada, legate de cum, care sunt raporturile intre institutiile din puterea executiva, care sunt raporturile puterii executive cu Parlamentul, mai ales care este rolul foarte clar al puterii judecatoresti, diverse institutii care in ultimul an au fost prezente in viata noastra mult mai mult decat in alte tari, cum ar fi Curtea Constitutionala sau Consiliul Superior al Magistraturii, care au devenit aproape instante de judecata in fiecare zi, ceea ce nu cred ca a fost in intentia legiuitorului si nici nu cred ca cei de la Curtea Constitutionala sau CSM isi doresc ca in fiecare zi sa fie pusi in situatia de a judeca anumite situatii si de a fi, eventual, in atentia clasei politice, a mass media".

Noua Constitutie va trece pe la Comisia de la Venetia inainte de adoptare

Premierul Victor Ponta a precizat ca inainte de adoptarea finala a noii Constitutii, va fi solicitat Comisiei de la Venetia un punct de vedere privind modificarile din Legea fundamentala, pentru a exista obiectivitate si expertiza nationala in cazul articolelor tratate cu subiectivism national: "Eu cred si asta vom si face, vom solicita inainte de adoptarea finala, un punct de vedere pe fiecare modificare in parte din partea Comisiei de la Venetia si mi-am luat, de asemenea, angajamentul ca aceste puncte de vedere sa nu fie tratate asa cum au fost tratate in alte tari din regiune, adica ignorate, ci, dimpotriva, sa fie incluse in modificarea constitutionala, in asa fel incat acolo unde subiectivismul national nu ne lasa sa avem cea mai buna solutie, sa beneficiem de obiectivitate si o expertiza internationala, pe care nimeni dintre noi nu va putea sa o conteste.

Deci, e important sa avem o modificare constitutionala, anul acesta. Este important sa nu ne gandim sa reinventam Constitutia, ci doar sa indreptam, sa clarificam acolo unde am constatat, in ultimii ani, ca am avut prea multe blocaje sau prea multe interpretari diferite si este important ca aceasta modificare sa indeplineasca toate standardele europene, in asa fel incat sa nu puna sub semnul intrebarii intregul proces de revizuire".

Victor Ponta: "Eu cred ca membrii CSM trebuie sa fie total independenti de puterea politica..., dar nu pot fi lipsiti de responsabilitate in fata celor care ii aleg... Eu stiu, ca om politic, ca raspund in fata celor care ma aleg. Daca exista o institutie care nu raspunde in fata celor care te aleg, ca atunci avem o problema de simetrie a constructiei"

Referindu-se la autoritatea judecatoreasca si la independenta justitiei, premierul Ponta s-a aplecat si asupra unui subiect la zi, referitor la hotararea CCR prin care s-a admis exceptia de neconostitutionalitatea a art. 55 din Legea 317/2004 privind functionarea CSM, ridicata de judecatorul Danilet si prin care s-a creat practic posibilitatea ca membrii Consiliului sa nu mai poata fi revocati din functia pe care o detin in CSM. In acest caz, seful Executivului considera ca este necesar ca in continuarea acestia sa fie trasi la raspundere pentru abaterile pe care le fac in exercitarea profesiei, asemenea unui om politic: "Daca vorbim de autoritatea judecatoreasca, am inteles ca eu, ca om politic, trebuie sa vorbesc cat mai putin despre autoritatea judecatoreasca si incerc, desi nu mi-e usor, sa respect aceasta regula. Spun un singur lucru: in Constitutie, in mod sigur, daca va fi nevoie, si asta pana la urma rezulta din discutiile pe care le aveti, putem doar sa intarim ideea de independenta, in niciun caz nu se pune problema de a o stirbi, intr-un fel sau altul, ci de a o intari, daca este necesar, in baza textului constitutional. In mod sigur, din punctul meu de vedere - si nu este niciun repros, este doar o viziune a unui fost magistrat - cred foarte mult in independenta puterii judecatoresti, autoritatii judecatoresti, dar intotdeauna independenta vine alaturi de responsabilitate. Daca independenta si puterea este fara responsabilitate, avem un mare risc, pentru o societate democratica si eu cred ca trebuie sa avem si responsabilitate. E important de stabilit, sigur, in fata cui, pentru ca eu cred - fac doar o simpla paranteza si nu cu dorinta de a starni vreo polemica - eu cred ca membrii CSM trebuie sa fie total independenti de puterea politica si e foarte bine ca acum asa sunt acum, dar nu pot fi lipsiti de responsabilitate in fata celor care ii aleg. Mie nu-mi e foarte clar. Eu stiu, ca om politic, ca raspund in fata celor care ma aleg. Nu-mi e foarte clar daca exista o institutie care nu raspunde in fata celor care te aleg, ca atunci avem o problema de simetrie a constructiei".

Victor Ponta: "Noi am ajuns, cu Curtea Constitutionala, sa functioneze ca o instanta de drept comun care, in fiecare zi, are nu stiu cate cauze pe rol si cred ca nu acesta este scopul si ideea Curtii, existentei Curtii Constitutionale"

De altfel, premierul Victor Ponta a facut cateva precizari si in ceea ce priveste Curtea Constitutionala a Romaniei. In opinia primului ministru, CCR nu trebuie sa se transforme intr-o instata de drept comun, care sa rezolve tot felul de cazuri, in conditiile in care este vorba despre o institutie juridico-politica care trebuie sa solutioneze doar cazurile cu totul speciale. In acelasi context, Victor Ponta a aratat ca este necesara reglementarea modului in care vor fi numiti judecatorii la CCR: "La fel, Curtea Constitutionala, trebuie clar precizat ca desi, sigur, se numesc judecatori, nu este vorba despre o instanta de drept comun si cu atat mai putin, o instanta care rezolva, zi de zi, tot felul de cauze aduse in fata sa. Este vorba despre o institutie juridico-politica care intervine doar in acele cazuri cu totul si cu totul speciale, in care este nevoie de medierea Curtii Constitutionale sau de clarificarea Curtii Constitutionale. Noi am ajuns, cu Curtea Constitutionala, sa functioneze ca o instanta de drept comun care, in fiecare zi, are nu stiu cate cauze pe rol si cred ca nu acesta este scopul si ideea Curtii, existentei Curtii Constitutionale. In mod sigur, s-a discutat foarte mult. Nu stiu daca trebuie pus in Constitutie sau mai degraba in legea organica, criteriile pentru desemnarea judecatorilor la Curtea Constitutionala, daca trebuie sa restrangem aria de selectie la magistrati, la judecatori din inalta Curte sau daca o lasam in forma actuala in care, in mod sigur, Parlamentul si presedintele pot sa numeasca, din orice zona a societatii, doar cu acele conditii de vechime. E o decizie pe care cred ca putem sa o luam numai in baza consultarilor si, evident, urmand sa se aplice pentru viitor, daca nu ma insel, urmatorii trei judecatori urmeaza a fi numiti in 2016. Deci avem timpul necesar sa gasim solutia cea mai buna, o solutie, care, insa, sa aiba si similitudini in alte curti constitutionale, ma refer la cea germana, la cea austriaca, ca sa nu facem intotdeauna institutii originale".

Victor Ponta despre statutul procurorului: "Daca sunt magistrati, atunci sunt magistrati, la fel ca si judecatorii, nu se bucura doar de stabilitate, ci si de inamovibilitate, nu se mai supun ierarhic, ci functioneaza exact pe sistemul judecatorilor, care au o independenta totala. Spre surprinderea mea, nici aceasta propunere n-a fost considerata cea mai buna"

Premierul a facut referire in timpul discursului sau de la Forumul Constitutional din Parlament si la statutul procurorului. Victor Ponta a aratat ca desi s-a pus in discutiei acest aspect in cadrul unei intrevederi cu Sectia pentru procurori a CSM, acest for, spre surpindere premierului, nu a fost de acord cu nicio propunere care ii dadea mai multe drepturi procurorului: "A existat o dezbatere destul de aprinsa, bazata, ca toate dezbaterile aprinse, pe lipsa de informatii, vizavi de statutul procurorilor. Din acest motiv, mi-am permis, ca prim-ministru si lider politic, sa am o discutie edificatoare cu Sectia de Procurori din cadrul CSM, pentru a explica si a dezbate, a stabili impreuna calea de urmat, referitoare la statutul procurorilor; pentru ca prevederile actuale, nu neaparat contestabile, se dovedesc, in practica, lipsite de fond, de continut. Se vorbeste de faptul ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei. Care autoritate? Pentru ca, in acest moment, in realitate, nu mai exista niciun fel de autoritate a ministrului justitiei. Nu cred ca este un lucru rau. Cred ca este un lucru bun. Dar cred ca este un lucru rau, pentru orice ministru al justitiei, sa aiba o autoritate pe care oricum nu o exercita. Cel mai rau lucru din lume este sa raspunzi de ceva ce nu ai niciun fel de instrument de autoritate. si atunci, poate, trebuie sa ne hotaram, daca acea fraza strict simbolica in acest moment - sub autoritatea ministrului justitiei - isi mai are locul sau nu in Constitutie.

Am avut o discutie, asa cum spuneam, cu membrii Sectiei de Procurori din CSM, si am pus pe masa cele trei variante: varianta dintr-o anumita extrema, si anume, ca procurorii sa nu mai fie magistrati, sa fie organizati, cum exista in anumite tari, ca avocati ai statului, sa reprezinte statul in procesele penale si lucrurile sa fie, din acest punct de vedere, un sistem mai degraba anglo-saxon. Evident, reactia colegilor procurori a fost de respingere a acestei variante si nici eu, personal, nu o consider in acest moment buna pentru societatea romaneasca, dar exista aceasta opinie. Eu n-o impartasesc, insa, ar fi, sa zic, prima varianta. A doua varianta este cea pe care eu o impartaseam, a similitudinii totale a statutului procurorului cu judecatorul. Daca sunt magistrati, atunci sunt magistrati, la fel ca si judecatorii, nu se bucura doar de stabilitate, ci si de inamovibilitate, nu se mai supun ierarhic, ci functioneaza exact pe sistemul judecatorilor, care au o independenta totala. Spre surprinderea mea, nici aceasta propunere n-a fost considerata cea mai buna, asa incat am ramas la solutia actuala: sunt magistrati, sunt independenti, au stabilitate si functioneaza pe principiile actuale, principii constitutionale foarte mult evoluate in baza legilor si a reglementarilor europene. In ceea ce ma priveste, voi sustine acest punct de vedere, mai ales tinand cont de faptul ca inteleg ca acesta este optiunea si a membrilor, nu doar a Sectiei de procurori, ci a procurorilor, si cred ca avem nevoie de stabilitate, intr-un un sistem pe care, daca l-am bulversa in acest moment, in mod sigur, cel putin pe termen scurt, rezultatele concrete ar fi greu de evaluat. Asa incat, ce, sa modificam - autoritatea judecatoreasca? Foarte putin si numai ceea ce considera, pana la urma, reprezentantii autoritatii judecatoresti ca trebuie solutionat. Cred ca independenta judecatorilor trebuie insotita de niste prevederi clare, referitoare la independenta procurorilor. Cred ca statutul de magistrat nu se poate pune in discutie nici macar pentru procurori. Cred, de asemenea, ca majoritatea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie intarite si reglementate, poate mai mult in legea organica, dar, sigur, si in Constitutie, fara insa a ajunge sa facem din Consiliul Superior al Magistraturii altceva decat s-a dorit".

Victor Ponta nu exclude posibilitatea prelungirii mandatului de retinere la 72 de ore

La finalul dezbaterilor din Forumul Constitutitonal, premierul Victor Ponta a vorbit si despre posibilitatea ca mandatul de retinere sa se majoreze de la 24 de ore la 48 sau chiar 72 de ore. Primul ministru sustine ca in primul rand este necesar ca Romania sa se alinieze practicilor europene in acest sens, dar sa tina cont si de argumentele aduse in sustinerea acestei idei, intrucat "nu ne putem cu viata oamenilor": "Bun, haideti sa vedem intai care e practica pe plan european. In mod sigur am discutat si eu si cu procurorii, si cu judecatorii, si ar fi indicat sa nu mai avem acele procese care se termina - de fapt nu sunt procese, ci sunt propuneri de arestare care se judeca la 3 noaptea, la 4 dimineata, la 5 dimineata, pentru a ramane in termenul de 24 de ore. Pe de alta parte, trebuie sa fim foarte atenti cand vorbim de termenele de retinere si de termenele in care cineva poate fi retinut fara un mandat al judecatorului. Cred ca aici nu ne putem juca cu viata oamenilor. Vrem sa vedem care este practica in acest moment, care sunt argumentele si o sa luam o decizie".