Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat publicitatii, joi, 12 iulie 2012, motivarea deciziei de condamnare a sotilor Adrian si Daniela Nastase in “Dosarul Zambaccian” la pedepsele de 3 ani cu suspendare pentru santaj, respectiv 3 ani cu suspendare pentru participatie improprie la folosirea de documente false la vama, in ceea ce o priveste pe sotia fostului premier. In acest dosar, judecatorii ICCJ Hermina Iancu, Sandel Macavei si Vasile Alicsandri au condamnat-o si pe Irina Paula Jianu pentru aceeasi infractiune de participatie improprie la folosirea de documente false la vama la 3 ani de inchisoare cu executare.

Magistratii l-au achitat insa pe Adrian Nastase pentru acuzatia de luare de mita in legatura cu primirea unor foloase necuvenite de la Irina Paula Jianu: “In raport de consideratiile formulate Inalta Curte constata ca in sarcina inculpatului Adrian Nastase nu se poate retine savarsirea infractiunii de luare de mita (…) pentru niciuna din actiunile descrise in rechizitoriu. Asa cum s-a aratat pe larg in cuprinsul prezentei lucrari, primirea, respectiv acceptarea foloaselor necuvenite de la inculpata Irina Paula Jianu si consulul Paun Ioan in legatura cu introducerea in tara a bunurilor achizitionate din Republica Populara Chineza nu au implicat in niciun fel atributiile de serviciu ale inculpatului Adrian Nastase. Or, in absenta unui act de serviciu care sa fi fost indeplinit de inculpat ca un contra echivalent al foloaselor necuvenite primite, nu exista fapta de primire in sensul unei luari de mita (...) Cu alte cuvinte, legea penala nu incrimineaza primirea de foloase necuvenite din partea functionarului daca nu exista nicio legatura intre faptul primirii si indeplinirea atributiilor sale de serviciu (…) Pe cale de consecinta, se va dispune si achitarea inculpatelor Daniela Nastase si Irina Paula Jianu, cu retinerea aceluiasi temei al achitarii prevazut de art. 10 lit. a) Cod procedura penala, in lipsa unui autor al infractiunii de luare de mita, neputandu-se vorbi de complicitate la aceasta infractiune, asa cum au fost calificate prin rechizitoriu actiunile inculpatei Daniela Nastase, ori de infractiunea de dare de mita prevazuta de art. 255 Cod penal retinuta in sarcina inculpatei Irina Paula Jianu in corelatie cu fapta de luare de mita pretins savarsita de inculpatul Adrian Nastase (…)

Adrian Nastase a fost achitat de ICCJ si pentru spalare de bani

Magistratii ICCJ l-au achitat pe fostul premier si pentru infractiunea de spalare de bani, motivand ca bunurile achizitionate din China au fost platite din banii sotilor Nastase, nu din fondurile SC Vertcon SA, concluzie mentinuta si in ceea ce priveste lucrarile de la imobilul din strada Zambaccian, dar si cele la imobilul din localitatea Cornu.

Magistratii au retinut, in motivarea deciziei: “Asa cum rezulta din continutul dispozitiilor art 23 alin. 1 lin Legea 656/2002, infractiunea de spalare a banilor este conditionata de originea ilicita a bunurilor cu privire la care se realizeaza actiunile ce constituie elementul material al laturii obiective, legea definind caracterul ilicit al provenientei bunurilor, identificandu-le numai ca bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni. Or, in conditiile in care s-a stabilit ca bunurile achizitionate din Republica Populara Chineza au fost achizitionate din banii sotilor Nastase si nu din fondurile SC Vertcon SA sau cu contributia inculpatei Irina Paula Jianu, aceeasi concluzie fiind valabila si in ceea ce priveste lucrarile executate de SC Regal Glass SRL la imobilul din localitatea Cornu, pentru lucrarile de constructie efectuate la imobilul din Bucuresti, … rezultand ca sotii Nastase nu puteau fi considerati ca beneficiari ai lucrarii, Inalta Curte constata ca infractiunea de spalare a banilornu poate fi retinuta in cauza, neexistand nicio dovada din care sa rezulte ca respectivele sume de bani proveneau din savarsirea unei infractiuni comise de inculpatul Adrian Nastase. Infractiunea de spalare de bani presupune ca situatie premisa existenta unui bunprovenit din savarsirea unei infractiuni. Asa cum a fost conceputa acuzatia, infractiunea premisa consta in foloasele necuvenite primite de inculpatul Adrian Nastase cu titlul de mita de la inculpata Irina Paula Jianu. Infractiunea de luare de mita nu a putut fi retinuta in sarcina inculpatului Adrian Nastase si, ca atare, nu subzista nici infractiunea corelativa care ar fi fost savarsita in scopul ascunderii sau disimularii produsului obtinut din infractiunea principala. (…)

Fostul premier a fost condamnat la 3 ani cu suspendare pentru santajarea lui Ioan Paun

Magistratii ICCJ au retinut, in motivarea deciziei de condamnare a lui Adrian Nastase la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, ca fostul premier “a proferat amenintari la adresa lui Ioan Paun” pentru ca acesta sa nu aduca dovezile promise in ancheta si sa revina asupra declaratiilor incriminatoare formulate la adresa sa si a coacuzatelor Daniela Nastase si Irina Paula Jianu.

Magistratii Inaltei Curti au motivat decizia de condamnare: “Distinct de cele prezentate, inalta Curte retine ca trimiterea in judecata a inculpatului Adrian Nastase a avut loc si pentru infractiunea de santaj (…) Pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si in etapa cercetarii judecatoresti, cu referire la declaratiile martorului Cretu Octavian coroborate cu declaratiile partii vatamate Paun Ioan si recunoasterea partiala a inculpatului Adrian Nastase, inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acuzatia formulata prin rechizitoriu este dovedita in cauza si ca aceasta constituie infractiunea de santaj prevazuta de art.13/1 din Legea nr.78/2000, avand in vedere calitatea speciala detinuta de inculpat la momentul comiterii faptei. (…) inregistrarea ambientala evidentiaza deopotriva ca inculpatul Adrian Nastase era profund ingrijorat de implicatiile produse in caz de declaratiile partii vatamate si dovezile promise organelor de urmarire penala, anticipand si evaluand comportamentul lui Paun Ioan ca un pericol pentru ceea ce insemna mersulanchetei din perspectiva apararilor formulate pana la acel moment. Asa cum rezulta din continutul convorbirii inregistrate, inculpatul Adrian Nastase a incercat sa convinga martorul de inutilitatea demersului juridic initiat de partea vatamata, prezentandu-i si argumentele pentru care, in opinia sa, partea vatamata nu avea motive serioase sa se simta amenintata de declansarea anchetei penale. in continuare, inculpatul Adrian Nastase a cerut martorului Cretu Octavian sa vorbeasca cu partea vatamata pentru a o determina sa nu aduca dovezile promise in ancheta si sa revina asupra declaratiilor incriminatoare formulate la adresa sa si a coacuzatelor Daniela Nastase si Irina Paula Jianu, sub amenintarea explicita ca daca comportamentului procesual al partii vatamate nu se va modifica conform celor precizate, inculpata Irina Paula Jianu va anunta public ca partea vatamata era ofiter sub acoperire, ceea ce ar fi produs scandal public si grave prejudicii de imagine partii vatamate, avand in vedere cariera diplomatica a acesteia. In raport de situatia de fapt expusa, retinuta pe baza declaratiilor martorului Cretu Octavian si ale partii vatamate Paun Ioan, Inalta Curte constata ca inculpatul Adrian Nastase se face vinovat de savarsirea infractiunii de santaj prevazuta de art.13/1 din Legea nr.78/2000. (…) Astfel, este de necontestat ca, in cadrul discutiilor purtate cu martorul Cretu Octavian, inculpatul Adrian Nastase a proferat amenintari la adresa partii vatamate Paun Ioan, amenintari constand in afirmarea publica ca partea vatamata era ofiter sub acoperire in serviciile speciale. O asemenea declaratie, facuta chiar prin intermediul inculpatei Irinei Paula Jianu, ar fi avut drept consecinta compromiterea publica a partii vatamate Paun Ioan.”

* Cititi aici motivarea sentintei pronuntate in Dosarul Zambaccian